890 matches
-
atât de cunoscută în perioada romană și cea medievală, încât a fost folosită ca sursă pentru diferite legende ale originii naționale. Cea mai cunoscută este fără îndoială cea a lui Virgiliu în Eneida, care lega pe fondatorii Romei de prințul troian Aeneas.
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
este un erou troian, menționat în "Iliada" ca fiind fiul regelui Priam și al Hecubei și soțul Andromacăi, cu care a avut un fiu: pe Astyanax zis și Scamandrius. era cel mai viteaz dintre troieni. Știind dinainte că avea să moară în luptă ucis
Hector () [Corola-website/Science/302469_a_303798]
-
a Romei și a teritoriilor sale de la fondarea orașului în anul 753 î.Hr. de către Romulus până la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus în 509 î.Hr. și formarea Republicii Romane. În legenda romană, când grecii au dus războiul împotriva orașului Troia, prințul troian Aeneas a navigat peste Marea Mediterană către Italia și a fondat Lavinium. Fiul său Iulus a mers mai departe, fondând orașul Alba Longa. Din familia regală a Albei Longa au venit cei doi gemeni Romulus și Remus, care au purces în
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
legendare. Celălalt logograf important, Hellanicos, are merite, mai ales, în dezvoltarea erudiției. Lui îi aparține prima încercare cunoscută de a alcătui un tablou cronologic, în raport cu ciclul anilor astronomici, al tuturor evenimentelor cunoscute din jumătatea de mileniu care despărțea epoca războiului troian de vremea sa. Pentru aceasta, el a ales ca axă de referință lista preoteselor sanctuarului Herei din Argos (primul său succesor, Hippias din Elis, va prefera, exemplu care va fi urmat, lista învingătorilor la olimpiade). Tot Hellanicos este autorul primei
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
istorici greci. Astfel, Diodorus Siculus (90-30 î. e.n.) a scris "Biblioteca istorică" (operă compusă din 40 de cărți, cu 3 părți principale). Cărțile 1-6 ne prezintă geografia și informații culturale despre Egipt, Mesopotamia, India, Europa; cărțile 7-17: istoria lumii de la Războiul Troian la Alexandru cel Mare, iar cărțile 18-40: istoria lumii de la Alexandru cel Mare la Caesar. Au fost păstrate cărțile 1-5, 10-20, plus câteva fragmente. Strabon din Pont (64/63 î. e.n.-24 e.n.) a scris "Istoria" (l-a avut model pe
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
(greacă: Ὀδυσσεὺς), sau Ulise, este un personaj mitologic, celebru erou grec (cunoscut din "Iliada", dar mai ales din "Odiseea") care a participat la războiul troian. era regele Itacăi și fiul lui Laertes (după o versiune, după o alta, al lui Sisif) și al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul troian, Odiseu
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]
-
războiul troian. era regele Itacăi și fiul lui Laertes (după o versiune, după o alta, al lui Sisif) și al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteață și pentru prudența și vorbele frumoase pe care știa să le rostească, el este trimis adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regele
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]
-
în a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., este una dintre cele mai vechi și renumite opere literare din mitologia antică. Ea prezintă peripețiile regelui Odiseu (Ulise) și ale însoțitorilor lui din Itaca pe drumul de întoarcere acasă, după războiul troian. În multe limbi termenul de „odisee“, inspirat de această epopee, desemnează o călătorie lungă și plină de aventuri. Opera este alcătuită din 12.200 de versuri împărțite în 24 de cânturi, descriind rătăcirile regelui după zece ani de război și
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
ci în mai multe orașe-state.Arta, teatrul, democrația, filosofia sunt elemente ce au fost moștenite de la civilizația greacă și se manifestă și azi. Prima manifestare culturală a fost lucrările literare ale lui Homer: Iliada și Odiseea ce istoriseau desfășurarea Războiului Troian. Explorează viețile războinicilor ce luptau pentru onoare, răzbunare, câștig personal, eroism și victorie. Mosternirea Iliadei a fost o moștenire a Greciei arhaice ce reprezenta o cale de rezolvare a disputelor pe cale violență. Mici orașe individuale s-au constituit în secolele
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
de frumusețea lui Venus și de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe "Helena" - Paris i-a dat ei mărul. Alegerea lui Venus și răpirea Helenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Iuno și Minerva, au sprijinit tabăra adversă, Venus i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris și pe Aeneas. Ea a fost chiar rănită în luptă de către "Diomedes
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
moștenită de la Iupiter, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Zeiță războinică, reprezentată cu coif, suliță și egida pe care era zugrăvit capul Gorgonei, Minerva a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, neputând uita jignirea adusă de Paris. Este cunoscută disputa dintre Minerva și Neptun cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din doi care
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
început a avut aceleași atribute cu fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care semăna molimi și moarte printre muritori. Diana își secondează fratele în numeroase acțiuni: îl însoțește în exil atunci când Apollo ispășește omorârea Pythonului, e alături de el în războiul troian, participă împreună la uciderea copiilor Niobei etc. Când Apollo ajunge să fie identificat cu "Helios" (Soarele), Diana e identificată cu "Selene" (Luna). Mai târziu, Diana capătă atribute de zeitate binefăcătoare: ea era, de pildă, considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
protagoniști pe eroii ahei și inamicii acestora, locuitorii orașului Troia din Asia Minor. Conform mitologiei grecești, neînțelegerea ar fi izbucnit după ce Paris, prințul Troiei, ar fi răpit-o pe Elena, soția lui Menelaus, regele Spartei. Deși neconfirmată istoric, legenda Războiului Troian este una din cele mai importante teme ale literaturii Greciei Antice, mai ales datorită celor două mari epopei, Iliada și Odiseea, atribuite lui Homer. Iliada relatează parțial ultimul an al asediului Troiei, iar Odiseea descrie drumul întortochiat al întoarcerii acasă
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
legendei sunt redate într-un ciclu de poeme eroice care nu a supraviețuit decât sub forma unor fragmente. Episoadele războiului au constituit material tematic și sursă de inspirație pentru tragedia greacă sau pentru poeții romani Virgiliu și Ovidiu. Cauzele războiului troian sub aspect mitic sunt complexe, deoarece au antrenat chiar și zeitățile Olimpului. Se spune că în timpul nunții zeiței Thetys cu regele tesalian Peleus, tocmai când zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, înciudată că nimeni nu s-a
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
să-l revendice, susținând fiecare în parte că le întrece în frumusețe pe celelalte două. Nereușind să ajungă la o înțelegere, cele trei zeițe au hotărât să ceară o opinie imparțială. De aceea l-au ales ca arbitru pe prințul troian Paris. Ademenit cu diferite daruri de învrăjbitele olimpiene, Paris i-a oferit în cele din urmă mărul Afroditei, după ce aceasta i-a promis că Elena, cea mai frumoasă femeie pământeană, îi va deveni soție. Prin farmecele specifice, zeița a determinat
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
alteia din cele două tabere: Poseidon, Hera, Atena, Hefaistos și Hermes erau de partea aheilor, iar Ares, Apollo, Afrodita, Artemis și chiar Zeus erau de partea troienilor. Într-un sfârșit, aheii reușesc să pătrundă în cetatea asediată, prin vicleșugul calului troian. Lipsiți de milă, ei îi masacrează fără discriminare pe locuitorii Troiei și profanează templele, gest ce va atrage mânia zeilor. Puțini dintre ahei au reușit să se întoarcă acasă după război: cei care nu au murit în luptă, au fost
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
de forțele divine. Dintre troieni, un număr redus a reușit să supraviețuiască masacrului. Mult mai târziu, romanii aveau să pretindă că sunt descendeții prințului Enea, frate al lui Paris, care, după căderea cetății, s-a întreptat către Italia împreună cu alți troieni supraviețuitori. Legenda este istorisită de Vergilius în epopeea Eneida. Grecii antici credeau că războiul troian chiar a existat, că a fost un eveniment istoric. Ei ziceau că a avut loc în secolul al XIII-lea i.Hr. sau al XII-lea
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
târziu, romanii aveau să pretindă că sunt descendeții prințului Enea, frate al lui Paris, care, după căderea cetății, s-a întreptat către Italia împreună cu alți troieni supraviețuitori. Legenda este istorisită de Vergilius în epopeea Eneida. Grecii antici credeau că războiul troian chiar a existat, că a fost un eveniment istoric. Ei ziceau că a avut loc în secolul al XIII-lea i.Hr. sau al XII-lea i.Hr. și că Troia se afla în vecinătatea strâmtorii Dardanele, adică în nord-vestul Turciei actuale
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
confirmat și de alți câțiva cercetători. Nu au rămas însă dovezi clare că Troia lui Homer chiar a existat, sau că oricare din evenimentele prezentate în poemele eroice a avut loc. Mulți savanți au căzut de acord că mitul războiului troian ar putea avea și un miez istoric, epopeile homerice fiind astfel o fuziune de relatări despre asedii și expediții ale grecilor din Epoca Bronzului sau perioada miceniană. Cei care cred că legenda războiului troian derivă dintr-un anumit conflict istoric
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
căzut de acord că mitul războiului troian ar putea avea și un miez istoric, epopeile homerice fiind astfel o fuziune de relatări despre asedii și expediții ale grecilor din Epoca Bronzului sau perioada miceniană. Cei care cred că legenda războiului troian derivă dintr-un anumit conflict istoric, îl plasează de obicei între 1300 î.Hr. și 1200 î.Hr., preferând adesea datele oferite de Eratostene (1194 î.Hr. - 1184 î.Hr.) care corespund cu arderea Troiei a VII-a. Evenimentele din războiul troian au fost
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
legenda războiului troian derivă dintr-un anumit conflict istoric, îl plasează de obicei între 1300 î.Hr. și 1200 î.Hr., preferând adesea datele oferite de Eratostene (1194 î.Hr. - 1184 î.Hr.) care corespund cu arderea Troiei a VII-a. Evenimentele din războiul troian au fost narate în multe lucrări din literatura greacă și adesea înfățișate în arta grecească. Nu există un singur text istoric care să expună întreaga poveste a războiului. În schimb, ea poate fi asamblată din mai multe surse diferite, care
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
IX-lea i.Hr. și al VI-lea i.Hr. Fiecare poem narează doar o parte din război. Iliada acoperă o mică parte din ultimul an de asediu, iar Odiseea se concentrează asupra întoarcerii lui Ulise în Itaca. Alte episoade din războiul troian au fost dezvăluite în ciclul de poeme epice cunoscut și sub numele de epopeile ciclice: Kypria, Aithiopis, Iliada mică, Iliou persis, Nostoi și Telegoneia (Telegonia). Aceste texte au supraviețuit sub formă de fragmente, dar conținutul lor este cunoscut dintr-un
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
că aceste poeme au fost compuse prin secolul al VII-lea i.Hr, sau al VI-lea i.Hr., după apariția poemelor homerice. Atât poemele homerice cât și poemele ciclice își au originea în dezvoltarea tradiției orale a poveștilor despre războiul troian. Chiar și după scrierea acestor epopei, mitul despre războiul dintre troieni și ahei au continuat să circule pe cale orală, în diferite genuri de poezii sau povești. Evenimente și detalii ale legendei care sunt prezentate în opere literare abia mai târziu
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
legendei care sunt prezentate în opere literare abia mai târziu au fost probabil transmise oral și poate sunt la fel de vechi ca epopeile lui Homer. Arta vizuală, cum ar fi pictura vaselor, a fost un alt mod prin care mitul războiului troian a circulat. Mai târziu dramaturgii, istoricii și alți intelectuali vor crea lucrări inspirate din acest război. Cei 4 mari autori de tragedii ai Atenei: Eschil, Sofocle și Euripide, au creat multe piese de teatru care portretizează episoade din războiul troian
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
troian a circulat. Mai târziu dramaturgii, istoricii și alți intelectuali vor crea lucrări inspirate din acest război. Cei 4 mari autori de tragedii ai Atenei: Eschil, Sofocle și Euripide, au creat multe piese de teatru care portretizează episoade din războiul troian. În cartea a II-a din Eneida sunt oferite câteva detalii despre mitul acestui război, detalii despre care se crede că provin din epopeea Iliou persis. Conform mitologiei grecești, Zeus a devenit stăpânul lumii și regele zeilor, după ce l-a
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]