1,384 matches
-
lor de călugărie?” Cu această vorbă am rămas eu: “Călugării au numele lor de călugărie...” știam așa ceva, dar voiam să aud din gura ei cel puțin un nume de care să-mi leg amintirile mele. Dacă aș fi Dumnezeu să tronez undeva deasupra muritorilor, să văd totate ce se întâmplă pe pământ, poate că aș vedea-o și pe Agneta pe undeva, dar eu sunt un biet muritor și pe deasupra fără experiența vieții... Am simțit atunci în acea seară, după ce băiețelul
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
Se preconizează temperaturi mari, cu arșiță și secetă. Deocamdată, grădina zâmbește încărcată de verdele bucatelor, care așteaptă pârguirea, iar mireasma florilor, îndeosebi a crinilor, te îmbată și îți dă o stare de euforie, vrednică pentru viața idilică de la țară. Liniștea tronează peste tot, poate un lătrat de câine sau un măcăit de rațe, care se zbenguiau în râul din spatele grădinii, mai rupea această tăcere, care te îmbia fie la somn, fie la visare. Laura privea pe geam pierdută, cine știe pe
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
și simte fericirea.... V. CUVINTE PICTATE, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016. Mi-ai pictat în suflet iubire, Și ai clădit cu fiecare secundă, Fără să îmi dau seama, Câte un omuleț, Care tronează ca o icoană, Mișcând pământul de fericire. Nu am nevoie de timp, Cum am nevoie să trăiesc fiecare clipă, Fără gânduri, fără temerea, Că visul nu este o realitate, Care se consumă în infinit, Absorbită de propria energie. Nu ai
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
eu cred, Că ființa ta firavă, Nu a voit să se arate încă. DAN IOAN GROZA ... Citește mai mult Mi-ai pictat în suflet iubire,Și ai clădit cu fiecare secundă,Fără să îmi dau seama,Câte un omuleț,Care tronează ca o icoană,Mișcând pământul de fericire. Nu am nevoie de timp,Cum am nevoie să trăiesc fiecare clipă,Fără gânduri, fără temerea,Că visul nu este o realitate,Care se consumă în infinit,Absorbită de propria energie.Nu ai
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
la fel de mult,să dau naștere la viață.Îmi aduc aminte discuția avută cu Tine,... VII. NELEGIUIRE, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2068 din 29 august 2016. Dacă, legea a opta din cele zece porunci, ar putea să troneze în mintea noastră ca o icoană, atunci moartea nu ar mai trebuii privită cu teamă și în viață cu siguranță am fi mai buni, păcat, de atâta hoție! Dacă, conștiința de sine, ar putea să fie într-o legătură permanentă
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
un principiu esențial al vieții, atunci căderea nu ar mai trebuii privită cu scepticism și viața cu siguranță ar fi mai așezată, ... păcat, de atâta răbdare! Citește mai mult Dacă, legea a opta din cele zece porunci,ar putea să troneze în mintea noastră ca o icoană,atunci moartea nu ar mai trebuii privită cu teamăși în viață cu siguranță am fi mai buni,... păcat, de atâta hoție!Dacă, conștiința de sine, ar putea să fieîntr-o legătură permanentă cu propria noastră
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
tocmai când Gabi îi căuta. Ionuț privea încântat la vitrinele atrăgătoare și întreba, așa cum îi era obiceiul, ce reprezintă una sau alta din ceea ce îi atrăgea în mod special privirea. La un moment dat, se opri la o vitrină unde tronau trei biciclete pentru copii, una mai frumoasă ca alta. Privea cu jind la el, știa că mami nu are bani, dar o să îi cumpere una sigur și o să strângă și el bănuții care-i primea de la buni, Angela, mami, o să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
obrăjorii ei frumoși. Bineînțeles că nici Rodicuța nu s-a lăsat mai prejos și l-a pupat cu foc pe Ionuț. Cei mari îi priveau zâmbind, se simțeau binecuvântați cu astfel de comori. Se lăsase înserarea, iar liniștea și pacea trona în acest loc izolat, dar plin de farmec. Se hotărâră să mai zăbovească puțin plimbându-se prin împrejurimi, cu Ionuț de mână, la mijloc. Acesta rupse vraja care pusese stăpânire ei. - Mami, știi că mie mi-e drag de Rodicuța
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378847_a_380176]
-
o vadă, sunt tare ocupați, și unul, și altul, abia se văd, din an în Paști. Spitalul , o clădire impozantă, cu opt nivele, era amplasat, nu departe de centru civic și tribunal, așa că traversară bulevardul și frumosul parc, în mijlocul căruia trona o frumoasă fântână arteziană, care rotindu-se, arunca într-un joc fascinant. jeturi de apa. Peste tot, flori multicolore de toamnă și arbuști decorativi, era o simfonie de culori ce te încântau în această zi, în care soarele încă trona
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
trona o frumoasă fântână arteziană, care rotindu-se, arunca într-un joc fascinant. jeturi de apa. Peste tot, flori multicolore de toamnă și arbuști decorativi, era o simfonie de culori ce te încântau în această zi, în care soarele încă trona victorios peste norii care stăteau bățoși, așteptând să dea buluc la momentul potrivit și să-i ia strălucirea. Intrară pe poarta spitalului fără probleme, Valentina fiind biletul lor de trecere. Așa cum afirmase, avea o grămadă de cunoștințe și prieteni, îi
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
E-N GROPILE COMUNE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Istoria sfârșește și începe cu Gherla, cu Aiudul sau Canalul. Aici ne îngropară idealul barbarii nemiloși veniți din stepe. De-atunci tronează-n țară anormalul și pe la vârf s-au perindat otrepe, de-atunci poporul nu poate pricepe de ce sub el se surpă veșnic malul. Cât timp vor sta martirii în uitare, iar zbirii vor trăi din pensii bune fără să-și
ISTORIA E-N GROPILE COMUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378987_a_380316]
-
în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit în dreapta, unde se deschide gura uriașă a Văii Cerbului cu fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu, ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc peste stânci la vale. Printre ei caprele negre țopăie nepăsătoare dintr-un
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Primii vorbitori sau ceilalți?! Dacă îi asculți și pe unii și pe ceilalți constați însă cu justificată surprindere că și unii și ceilalți sunt deopotrivă de vinovați pentru faptele care li se impută cu lux de dovezi iar peste ei tronează o armată de procurori și judecători mult mai vinovați ca respectivii patrioți care, deși sunt plătiți și îmbuibați cu bani grei din puținul națiunii totuși, fără să aibă această împuternicire expresă din partea celor care îi plătesc, își permit cu de la
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
monahale. De sub marginea rochiei abia de se arătau vârfurile negre de lac ale pantofilor. Intrase în cameră, precum și ieșise, neauzită, căci grosimea mochetei negre amortizase pașii. Adusese pe o tavă albă de argint un serviciu de ceai de porțelan, alături tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
procedeu, de fiecare dată când era necesar să asigure igiena urechii. Traversă fără vlagă strada și se opri în fața farmaciei de lângă stație. Prin vitrina înaltă, se puteau zări rafturile pline cu produse de igienă, printre care, la loc de cinste, tronau cutiile cilindrice, transparente, cu bețișoare pentru urechi. Referință Bibliografică: MICUL SANITAR / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MICUL SANITAR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381807_a_383136]
-
dinspre un loc de dincolo de tufăriș. Declanșați ca de-un resort, chemații se conformară. Nu alergară cine-știe-cât. Ajunși, descoperiră ce-l uluise pe băiat: un morman de arginți strălucind în soarele amiezii - o adevărată comoară! Iar, mai spre lăuntrul întunecos, trona o hârcă pe-un tumul de oseminte, toate albite de vreme... Referință Bibliografică: HAVUZUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
ochii înroșiți. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul gândurilor cu mâinile împreunate sub frunte, iar umerii aduși treceau printr-un tremur ușurel... Dinainte-i tronau pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin cuvânt - bunicii Miluța și Zain se săvârșiseră din viață în aceeași clipă, precum
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
iubit atât de mult. S-a hotărât, fără rezerve, să îi amenajeze un loc în care să poată vorbi cu el și să se simtă aproape de el. O săptămână mai târziu se afla în fața unui sanctuar, cu flori, cu trandafirul tronând regește între cele două locuri de veci, stând pe băncuța pe care o construise special pentru aceste momente de reculegere. Îi povestise toate necazurile și îndoielile. Își ceruse iertare pentru toate lucrurile făcute și nefăcute. A primit atunci și iertarea
BUCURIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381983_a_383312]
-
însăși gara SNCF. O structură masivă de granit, construită în stil roman, ceva între castel și temniță. Dimensiunile colosale aminteau de intenția strategică a germanilor din perioada războaielor franco-prusace, ca edificiu important în sistemul de transport militar. În partea opusă trona o altă clădire impozantă, palatul poștei. Fiecare fațadă a clădirilor era împodobită cu detalii ornamentale care îi ofereau unicitate. Stilul acesta de dispunere urbană a clădirilor, unite între ele de la un capăt la altul al străzii, îl întâlnise și la
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]
-
victorios printre norii lăptoși, ce pictau cerul încă albastru senin. Se prevestea o zi frumoasă, ce te îmbia să te bucuri de seninul zilei, de soarele provocator, era ca o ultima ofertă a lunii. Ioana era deja in bucătărie, unde trona pe masă, deja, un blat de tort și o tavă de prăjitură, iar din cuptor veneau arome îmbietoare, semn că buni fusese hărnicuță pentru nepoțelul ei drag. Laura, cu toată oboseală acumulată, dormi iepurește și se sculă de câteva ori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
victorios printre norii lăptoși, ce pictau cerul încă albastru senin. Se prevestea o zi frumoasă, ce te îmbia să te bucuri de seninul zilei, de soarele provocator, era ca o ultima ofertă a lunii.Ioana era deja in bucătărie, unde trona pe masă, deja, un blat de tort și o tavă de prăjitură, iar din cuptor veneau arome îmbietoare, semn că buni fusese hărnicuță pentru nepoțelul ei drag. Laura, cu toată oboseală acumulată, dormi iepurește și se sculă de câteva ori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
obrăjorii ei frumoși. Bineînțeles că nici Rodicuța nu s-a lăsat mai prejos și l-a pupat cu foc pe Ionuț. Cei mari îi priveau zâmbind, se simțeau binecuvântați cu astfel de comori. Se lăsase înserarea, iar liniștea și pacea trona în acest loc izolat, dar plin de farmec. Se hotărâră să mai zăbovească puțin plimbându-se prin împrejurimi, cu Ionuț de mână, la mijloc. Acesta rupse vraja care pusese stăpânire ei. Citește mai mult Ziua a trecut rapid, au pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
obrăjorii ei frumoși. Bineînțeles că nici Rodicuța nu s-a lăsat mai prejos și l-a pupat cu foc pe Ionuț. Cei mari îi priveau zâmbind, se simțeau binecuvântați cu astfel de comori. Se lăsase înserarea, iar liniștea și pacea trona în acest loc izolat, dar plin de farmec. Se hotărâră să mai zăbovească puțin plimbându-se prin împrejurimi, cu Ionuț de mână, la mijloc. Acesta rupse vraja care pusese stăpânire ei.... XXI. D E S T I N E - EP.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ȚI-AM SPUS CĂ TE IUBESC? Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Atunci când ochiul nopții își înfășoară visul Pe tâmpla unei Eve, nemăsurând abisul, Amorul ce tronează peste un trup anume, E-o boală fără leac, însă poartă un nume. Și între două colțuri, opuse pe vecie, Ca două gânduri goale, dintr-o fotografie, Doar nesărutul cere, amarnic, îndurare Căpruiului din ochii întorși către visare. Eu mă
ŢI-AM SPUS CĂ TE IUBESC? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381125_a_382454]
-
cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]