743 matches
-
scuturat în fine jugul nesuferitei robii”, ale cărui aspirații se văd realizate doar prin intermediul revoluției. De ce naratorul inițiază un joc al finalului fals, menit să acorde istoria la sunetul distinct al unei anumite sen- sibilități ? Pasajul merită reiterat. Recunoaștem și tropii care imprimă frazei o curgere domoală asemeni unei ape în care se topește reflecția melancolică asupra derizoriului existenței. Cei doi soți își consumă nebunia separat, fie- care cu propriul blocaj maniacal. Aripa nebuniei i-a atins pe amândoi, Lefter a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
franceză le mot juste pentru care stă tradiția clasicismului francez întruchipată exemplar de arta poetică a lui Boileau, din care merită reamintit un semnificativ distih, „Et ne vous chargez point d’un détail inutile./ Tout ce qu’on dit de trop est fade et rebutant ;” „Nu vă încărcați cu detalii inutile/ Tot ce se spune în plus este plicticos și bun de aruncat” și de cuvintele lui Jules Renard, „Le mot juste ! Le mot juste ! Quelle économie de papier le jour
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Pierrot, Stéréotypes et clichés. Langue, discours, société . Cel mai adesea, la Caragiale, clișeele provin din uzura unui aparat retoric utilizat în exces. De fapt, avem o dublă deformare a limbajului la Caragiale, cea a unui tip de discurs romantic cu tropii caracteristici prin retorică, iar aici mai intervine o a doua deformare, mai subtilă, o deformare a deformării acestei retorici romantice. Caragiale nu este numai un antisimbolist, ci și un antiromantic. Dar este antisimbolist și antiromantic în calitate de modern, și nu de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din viață în 1889. Însă sensibilitatea romantică a transgresat limitele genurilor literare și a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre mai deloc înregistră- rile unor discursuri parlamentare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
reprezenta, conform volubilului reporter de la Illustration, șase sute patruzeci și trei de zile „de nourriture, de loyer et d’entretien du père Crépin“ (mâncare, chirie și Încălțăminte), ceea ce pare ciudat. După ce costumele au fost gata, Madame de Korff le-a găsit „trop décolletés“ și le-a refuzat. Croitoreasa și-a trimis le huissier (portărelul) după care s-a stârnit un mare scandal și buna mea străbunică (era frumoasă, pătimașă și -, regret că trebuie s-o spun -, mult mai puțin austeră În morala
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
au azvârlit. Numai Corneliu a alergat până la capăt cu ea pe față. Ajungând acolo, a leșinat. Făcând parte din categoria literaților creați de literatură, periodic poetul producea fie un roman, fie un volum de versuri. Cu o memorie fidelă a tropilor, a scris curat și elegant, fără să se împiedice în formule neasimilate. Având la îndemână instrumentele, a fost scutit să producă o artă nouă iar ușurința asta i-a creat iluzia că e un maestru. Era ferm convins că va
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă cu domnia lui Petru Rareș, mergând până la 1551, al doilea împinse letopisețul până la a doua venire a Lăpușneanului (1553), al treilea până după domnia lui Ioan Armeanul (1574). Toți compilează, furând tropi din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e lipsită de un anume sublim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peut plus me causer ni plaisir, ni déplaisir” (apud: Tharaud, Mes années chez Barrșs, p. 285). „L’expression la plus rapidement trouvée est pour moi, maintenent (la bătrînețe - n.m.), la meilleure. Le temps des jeux est passé. La vie est trop courte, et j’ai tant de choses à dire. Il me faudrait vingt ans pour écrire tout ce que j’ai dans l’esprit, et bientôt la mort va me prendre...” (ib., p. 295). Gîndesc la fel, dar nu mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o ușurință de improvizație generatoare de procedee noi: forma liberă a prozodiei, monologul și dialogul, alternarea fanteziei cu elemente de grotesc, coexistența caracterului arhaic (cifre fatidice, formule magice, conjurații demonice etc.) cu cel nou (scene, limbaj din viața obișnuită). Alături de tropi, de personificare, iterație, invocație, blestem („Aibă mersul racului / Și casa gândacului / Și odihna vântului”), se întâlnesc gradații ascendente și descendente, enumerații ș.a. Predominante sunt exprimarea metaforică și abundența structurilor comparative. Bolii i se poruncește să iasă și să piară „Ca
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
o plasa într-un timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale, autorul aplică modelul secțiunii de aur la poezia unor confrați. A publicat și literatură pentru copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
peisaj, Pe culmi de gând consemnează „ceasurile chinuite” ale interogațiilor ce îi invadează existența, iar versurile din celelalte cărți refac traseul iubirii și al unei biografii zbuciumate. G.-B. reușește uneori să se desprindă de influența bacoviană, iar voluptatea imagistică, tropii proliferând amețitor capătă un caracter definitoriu: „Slove de azur, în spații, / Scriu arpegiul primăverii, / Simfonii înmănunchiate / Peste apele durerii, / Cântec cu nădejdi furate / Din azur...”; „Iubirea, / Mistuită/ În cuibul de sânge/ Al inimii, / Nu mai poate fi / URĂ.// Sângele anilor
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
nu se bazează pe un tratament paleativ, nu Încercă să “facă oamenii mai buni” ci Îi Îndeamnă la acțiune: “Il paraissait peu vraisemblable, de toute fașon, que les Franșais votent à nouveau pour Jacques Chirac: il avait vraiment l’air trop con, Șa en devenait une atteinte à l’image du pays” (pp. 276-277) Scriitorul s-a convins că publicul contemporan, devenit paradoxal o masă de indivizi izolați, după cum constată Peter Sloterdijk, nu mai poate redeveni colectivitate decît sub imperiul unui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
là il n’y a plus rien à faire pour personne, pour les meilleurs comme pour les pires, plus rien à espérer, déjà le jugement clos et la faute sans retour, quand il y a écrit The End c’est trop tard, The End aussi dans la tête de chacun. Total pare verosimil, Andrew și Milo sunt interpretați de Lawrence Olivier și Michael Caine, dar nu numai datorită decupajului film/realitate, ambele fictive, desigur (à cet instant précis on croit toujours
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atinsă în Noi vrem pământ!, In opressores și Pentru libertate, unde C. dă glas direct sentimentelor justițiare, setei de dreptate socială și libertate națională. Stilul aspru, încordat, mulat pe tiparul revărsării de obidă țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc complet tropii) fac din Noi vrem pământ! o capodoperă a poeziei sociale și politice. Idealul eroic, care este una dintre ipostazele energetismului coșbucian, explică aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
pref. trad., București, 1972; Pierre Courthion, Curente și tendințe în arta secolului XX, introd. trad., București, 1973; A.J. Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, pref. trad., București, 1975; Voltaire, Corespondență, pref. trad., București, 1978; César Chesneau Du Marsais, Tratat despre tropi, pref. trad., București, 1981; Jean Baptiste Du Bos, Cugetări critice despre poezie și pictură, introd. trad., București, 1983; Charles Sorel, Isprăvile hazlii ale lui Francion, pref. trad., București, 1983; Paul Zumthor, Incercare de poetică medievală, introd. trad., București, 1983, Babel
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
La Technique et la science comme idéologie, col. Tel, Gallimard, nr. 161, 1990. LABBÉ D. și MILLET G. (2002), La Science-fiction, col. Sujets, Belin, 2002. LARDREAU G. (1988), Fictions philosophiques et Science- fiction, Arras, Actes Sud. MICHAUD Y. (2006), Humain trop humain, biotechnologie et clonage, Climats. MOISSEEFF M. (2005), " La procréation dans les mythes contemporains: une histoire de science-fiction", în Anthropologie et Sociétés, vol. XXIX, nr. 2. NATHAN T. (2001), L'Influence qui guérit, Odile Jacob. RIOT-SARCEY M. et al. (2002
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
inteligență sclipitoare că e un Einstein etc. E un fel de sinecdocă specializată care transformă un nume propriu în substantiv comun, indicând nu numai o persoană, ci și o clasă de atribute. Du Marsais o înregistra foarte sus în inventarul tropilor, pe poziția a cincea, imediat după catacreză, metonimie, metalepsă și sinecdocă. Și înaintea metaforei. Era de fapt un procedeu folosit frecvent, chiar și în epoca lui Heliade Rădulescu. Reminiscență a unei culturi clasice care instrumentaliza ușor biografiile marilor oameni, transformându
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
între antiteze, pp. 335-336. 120 Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte", în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, p. 402. 121 Du Marsais, Despre tropi, traducere de Maria Carpov, Univers, București, 1981, p. 98. Traducerea versului e citată la note, p. 224. 122 B.P. Hasdeu, "Costachi Stamati" (1868), în Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să confere lumii o inteligibilitate semnificantă? Pentru început vom spune că în discursurile oamenilor există și alte figuri decât cele logice, ale raționamentelor: tropii retoricii. Puzderia figurilor retoricii se poate restrânge la două forme fundamentale: metafora și metonimia. Să ne reamintim că, în Traumdeutung, Freud descoperise trei procedee ale construcției visului: 1. înscenarea, punerea pulsiunilor în scena onirică; 2. condensarea, suprapunerea în aceeași figură
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii au nevoie nu numai de o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
suport necesar înțelegerii. Mult mai tehnică este regula de a interpreta pasajele obscure ale Scripturii prin pasajele paralele, mai clare. în fine, la cunoașterea limbilor de origine a textelor se adaugă cunoașterea figurilor retoricii, cel puțin a celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a ceea ce este principiul hermeneuticii: distincția și corelația obligatorie dintre gând și expresie. El distinge, la fel ca stoicii, între un logos interior, gândirea, și un logos exterior, rostirea. Mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ce-și pasc soarta pe cîmp/ și între frunzele care se dau în vînt" (Declin). Această elegie alcătuiește poate inima poeziei lui Vinea. Ieșit din turnul său de ivoriu, emblematic însă oarecum convențional, bizuit pe prefabricate, poetul își încarcă acum tropii mai mult decît cu propriul lor sens aleatoriu sau cu unul prestabilit, cultural, cu înseși semnificația ființei sale, abordate ca act liric. Ion Vinea, Paradis destrămat. Florilegiu româno-italian. Selecție și versiune italiană de Geo Vasile. Eseu critic și cronologie de
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Ochii alor mei, cu sclipiri rebele,/ grele de-nțelesuri, mă privesc din stele”. Incertitudinea și destrămarea la scară universală, în formularea Venerei Antonescu, fac casă bună cu emoția unor memorabile autodefiniri „pe drumul amintirii-ntors”; secvențe dintr-o confesiune violentă acreditează tropii sfâșierii lăuntrice cultivați odinioară de marii sonetiști italieni: „Din coșmar în insomnie./ Argint viu. Crispare Vie./ Sub același Ceru-i Ler/ Eu/, Văpaie’n plin ether.” Dacă volumele de acum 30, 20 de ani anticipau o crepusculară dornică de a
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
postetică (vezi MacIntyre), postmetafizică, postkantiană, ca să nu mai zic postmodernista, ce înseamnă valoare, ce înseamnă estetic și, deci, ce înseamnă valoare estetică? Unitatea de măsură a acestei valori este, crede Harold Bloom, sinele individual. "Autoritatea estetică sau puterea estetică sînt tropi exprimînd energii eminamente solitare, nu sociale", declară tunător criticul, în plină era a pulverizării noțiunii de individ, a descoperii unor maladii, precum aceea de personalitate multiplă, a dilemelor identitare la toate nivelurile imaginabile. Indiferent însă de vremea în care trăim
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
dazdik ... g) M. Rufus - Mechurik Koscurik s kamaratmi ... 1.3. Teorie literară 1.3.1. Genuri și specii: opera literară; pastelul; opera epica; balada populară; cântecul popular; creația populară; fabula; schița; povestirea, basmul; 1.3.2. Figurile de stil și tropi: comparația, epitetul, repetiția, personificarea. 1.3.3. Mijloace lexicale: arhaisme, cuvinte învechite etc. 1.3.4. Structura operei literare: moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul; vorbirea directă, indirectă 1.3.5. Elemente de prozodie: rimă, tipuri de rimă, monorima, rimă
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]