2,738 matches
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu NUMAI CUVÂNTUL Mă simt oboist. În fiece noapte nu am somn, nu dorm, mă chinuiesc gânduri ... Mi-e frică de moarte ? Truda de-o viață: o mașină ... visul oricui; niște acareturi, ustensile agricole și un minim necesar pentru trai într-o casă ... Rămân pe mâna cui ? Pentru mine, nu e avere nimic din câte sunt ! Trei zile ... nouă ... patruzeci ... Gata ! Nu mai
NUMAI CUVÂNTUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Numai_cuvantul_poezie_de_ion_al_florin_tene_1376543587.html [Corola-blog/BlogPost/366553_a_367882]
-
cu o operă deja bogată, alții care și-o vor îmbogăți de aici înainte și că apariția acestei Antologii este un eveniment binevenit și important în poezia românească. Nu putem decât să o felicităm pe talentata poetă Elisabeta Iosif pentru truda plină de dragoste de a-i aduna pe poeții care scriu în această epocă, dureroasă, nebună, bolnavă, într-o carte atât de frumoasă, de vie, de pură, sinceră. Ștefan Dumitrescu 29 noiembrie, 2014 Referință Bibliografică: PLANETA IUBIRII / Elisabeta Iosif : Confluențe
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1419365213.html [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
încuviințează și încolțește mugurii aurii ai creației folclorului românesc. Nu a greșit îngerul folclorului iubindu-l pe Benone Sinulescu și dându-i minții, firii și vocii sale cele mai frumoase cântece! La pragul de sus al dealului unei vieți de trude și realizări artistice scânteietoare, unde vârfurile munților sunt înfrunzite cu stele, unde vulturul reazemă pe penele lui văzduhul, unde lumea e pierdută în cer și cerul ia lumea în brațe, unde viața nu se continuă a doua zi, ci în
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
impresariază sunt maestrul Benone Sinulescu și artistul deosebit Adrian Naidin. Organizatorul de spectacole Ionuț Pavel are măiestria de a însuși fabuloasei munci de făptuire până la detaliu a evenimentului artistic de scenă, categoria de artă managerială. Nu neînsemnată a fost și truda nevăzută a impresarului Pepino Popescu, omul spectacolelor amabil, care nu e stăpânit de stările angoasei când i se solicită o calaborare ce slujește alcătuirilor de texte de presă. A mai trecut, așadar, un an din viața maestrului Benone Sinulescu. În
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
nu plânge păunul omul cu sternurile altcuiva pare el să fie lacrimă nu e plâns în sânul retinei durerea vederii este zvârlită prin timpan ierburilor care dorm în sufletul său sinele de om mușcă din furia vulcanilor cu viermi din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se rupă crengile unei adunături de copaci ca el să plângă niciodată cu sine despre cât de adânc e crivățul din nevrednica înaripare a
ATAC LA PERSOANĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Atac_la_persoana_george_adrian_popescu_1359407456_pf0uc.html [Corola-blog/BlogPost/348886_a_350215]
-
Prislop curge Lumina Peste crucile de lemn, Cel smerit se înaltă-n rugă, Când se crede mai nedemn. Pelerinii-ți aduc flori Și-iau nădejdea de bine, Prin izvoarele de lacrimi Vin Părinte către Tine! Toaca bate-n lemn cu trudă, Chiar în ceasul dimineții Și în inima de piatră S-au crăpat încet pereții... Nori crescuți ușor pe turlă Varsă lacrimă din cer, Sufletul stă în genunchi Iar nădejdile nu pier... Mărturie dau chiar brazii Ce sunt paznici zi și
LA PRISLOP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1460350012.html [Corola-blog/BlogPost/370945_a_372274]
-
Varsă lacrimă din cer, Sufletul stă în genunchi Iar nădejdile nu pier... Mărturie dau chiar brazii Ce sunt paznici zi și noapte Că pe dealul din Prislop Fiecare scrie-n Carte... Orbii văd raiul din floare Reavarsat în pomi cu trudă, Cel din urmă păcătos Se înaltă iar prin rugă! Schiopul și-a pierdut o cârjă Când păcatul și-l spunea Și din trupul de Lumină, O fâșie-n dar primea... Gârbova femeie cată Pola crucii ca să ia Binecuvântare Tata, Chiar
LA PRISLOP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1460350012.html [Corola-blog/BlogPost/370945_a_372274]
-
actualei biserici, un cocoș cântând și o toacă. Interpretând semnele ca fiind de sorginte divină, au ridicat la poalele ei o bisericuță din nuiele și pământ care avea să sfințească locul. Construcția rudimentară nu a rezistat prea mult, dar prin truda locuitorilor satelor de primprejur, la începutul secolului XX, a fost sfințit actualul lăcaș de cult ce domină prin semeția sa poiana înconjurată de chilii și acareturi, așezată în mijlocul unei întinse păduri de tei. Băieții au ocolit curtea largă și au
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
Trăiam cu impresia că o să fiu luată în râs, că am aspirații prea înalte. Școala a fost în ce te privește o răspântie, o alegere necesară, o croire a drumului spre temeinicia pregătirii artistice, ori o asumare în plus a trudei cu nicio folosință, însă? Când s-a aprins scânteia și când lumina ei s-a văzut? Scânteia care a declanșat marea pasiune pentru actorie a fost vizionarea filmului „Pe aripile vântului”. Am fost profund marcată de interpretarea răvășitoare a celor
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
El iubire să ne-arate Colindăm Doamne, colind Să ne ierte de păcate Colindăm Doamne, colind Iară gazdele cu drag Colindăm Doamne, colind Să se bucure în prag Colindăm Doamne, colind Colind Ovidiu Oana azi anul lung mai scade-n trudă și zarea toată-i îngropată sub colburi albe care poartă zvon de tilinci să se audă prin roi de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_oana_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
frumusețea are vârsta clipei, dar una dintre frumusețile actrițelor românce, cu durata istoriei, are numele Medeea Marinescu! Este o actriță din biografia căreia răsună veselia copilăriei! Translația jocului copilăriei în film, sub dependență de maturi, apoi a inteligenței, talentului și trudei sale, în filmul cultivat și studiat de ea, neseparat de har și muncă integrată în ritmicitatea clipelor, aproape că încorporează total pe omul Medeea, în actrița Medeea Marinescu, iar pe actrița Medeea Marinescu în omul Medeea, fără exces de individualizare
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/Medeea_marinescu_nu_se_instr_aurel_v_zgheran_1371796828.html [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
Țăranul nostru doarme, În somn el simte mângâierea spicelor de grâu În unduiri ca valuri de pârâu, De rodu-o fi bogat, va fi ferit de foame. Cu pielea arsă , mâinile zdrelite Cu umerii ca munții, din coasă și secure Prin trudă cată vieții să ii fure Pentru ai săi doar zile liniștite. Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii Alături i-e muierea ca o floare O strânge-n brațe ca pe-un boț de soare De-atâta foc mocnit se
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Poem_mirosind_a_paine.html [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
impus în secolele XIX-XX se înscrie și numele lui Henri Wald. Născut la 31 octombrie 1920, la București, pe strada Olteni, în apropiere de Teatrul Barașeum, el s-a stins din viață la 14 iulie 2002, după o viață de trudă, succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil”, spunea Mihai Șora despre prietenul său, iar Liiceanu, Nicolae Manolescu îl considerau un model și un maestru, chiar dacă Wald nu s-a dezis niciodată de marxism. În tinerețe l-a avut
HENRI WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Henri_wald_boris_mehr_1339043408.html [Corola-blog/BlogPost/340689_a_342018]
-
lumină în sufl et Dar dispăruse limanul feeric Fără urme și speranțe în cuget Nefi resc, și plăcerea-i o farsă Când tot ce-ți dorești se cere plătit Chiar și încrederea oarbă e arsă În castelul de vis cu trudă clădit Alergând după Fata Morgana În trecutul de scrum și cenușă Bulversați deslușim cum Satana Ne-a legat de picioare cătușă! AJUNS ACASĂ Când am ajuns acasă lumina era stinsă Mă aștepta la poartă o candelă aprinsă Miros de-nmormântare
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
zona Villingen-Schwenningen a fost inițiată o industrie de ceasuri. Industria ceasornicăriei a fost înghițită foarte repede, făcând loc industriei muzicii, fondată încă din anul 1827. În 1827, Christian Messner a început să construiască o „Harfă de gură” - Mundharmonika. După multă trudă, aceasta industrie a lut avânt, iar comerțul cu muzicuțe s-a dovedit a fi important pentru extinderea și direcționarea Trossingenului. De asemenea, devenit o sursă de venit pentru locuitorii Baarului. Christian Messner a fost considerat fondatorul industriei de acordeoane. Astfel
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1373398144.html [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
colaborare pentru făptuirea spectacolului muzical. Sunt luate ca neînsemnate lacunele din activitățile de tipul celor pe care le făptuiește artistul și impresarul Aurel Moga, aceasta pentru că publicul nu pătrunde cu privirea mai departe de planul scenei unde e forfota și truda ce nu se vede! Dar Aurel Moga, atât ca făptuitor al actului artistic în calitate de interpret muzical, cât și ca impresar, este foarte atent la această oglindă crezută neesențială, a detaliului. Este deopotrivă un cântăreț hărăzit și un impresar cu îndemânare
AUREL MOGA. EVOLUŢII NERĂMASE SCURT FULGER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446901738.html [Corola-blog/BlogPost/382217_a_383546]
-
acum tricouri și treninguri Adidas din anii ’90 care nu s-au „tocit” de atâta spălat... Conchid trist, închizând laptopul, ca, in România, pentru panseluțe se vor găsi întotdeauna bani,pentru lucruri absolut(!) normale, nu... Și acum, din nou la truda de Sisif...M-asteapta Doru care vrea să posteze zilnic(!) gândurile care ma însoțesc la Rio... Vineri,12 august, dimineața, m-a întâmpinat iar ploaia, nu la fel de rece că miercuri, dar destul de puternică...A fost prima oară când mă bucurăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete12/ [Corola-blog/BlogPost/92541_a_93833]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PATRIOȚI DIN FAȘĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara Spre a trece iarna, cu-al său ger holtei. Din copilărie, tot privind la voi Trebuie să învețe ce-i corect și drept, Să separe soare din lan de noroi Inima de țară să-i tresară-n
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
critica literară nu a reușit o definiție. Nu există un curent literar anume. Tinerilor în ale scrisului le-aș dori ca din operele lor să răzbată puterea biruitoare a faptei și a sentimentului nobil. Le doresc să nu ostenească în truda de a găsi unicitatea ideilor, a faptelor pe care să le înalțe pe piedestalul scrierilor, scrisul lor să aibă culoare, să aibă vibrație, să aibă viață. “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” - Cine sunt poeții și scriitorii romantici pe care
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_a_scrie_devine_un_mod_de_a_exista_interviu_cu_prozatoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
construit cu ajutorul creației, se află o rană. Doamna Doina Drăgan, mă întrebați unde am scris atâtea cărți, în prezent sunt 36 de cărți publicate și altele câteva așteaptă să vadă lumina tiparului.Premiile și medaliile primate semnifică răsplata, simbolică, a trudei mele pe ogorul creației .Fie că le-am primit la diferite concursuri în țară, fie ca recunoștiință a activității mele venită de la organizații din străinătate, acestea numărându-se peste 53. Cele mai mari realizări a activității mele literare și ca
FRUMOSUL PURIFICĂ, DESCĂTUŞEAZĂ. CHIAR ŞI ATUNCI CÂND ESTE UN STRIGĂT DE DISPERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Frumosul_purifica_descatuseaza_chiar_si_atunci_cand_este_un_strigat_de_disperare.html [Corola-blog/BlogPost/355349_a_356678]
-
au demarat în 30 august la Pitești, Curtea de Argeș și Domnești și s-au încheiat în 1 sepembrie, cu arborarea drapelului național cu panglica Columna Românismului - la Călimanești, pe vârful Muntelui Cozia. Este greu să cuprinzi în cuvinte încărcătura emoțională și truda organizatorilor dar și simțămintele celor prezenți la manifestare, peste 100 de participanți din întreaga țara și diaspora ( sosiți la Rm.Vâlcea grație scriitoarei Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu, care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
doruri Și câte vise-n mine plâng, Măcar o clipă Te arată, Cuvântul Tău în suflet strâng, Ești o Ființă minunată! Isus Cristos este limanul, M-am ancorat în El deplin, De bate vântul, de-i furtună, De viața-i trudă și e chin, Domnul îmi este “Vestea Bună”. Nu știu ce îmi rezervă mâine, De-o fi să plec sau mai rămân, Încerc s-aduc o alinare, Să luminez pe cel păgân, Să nu se-ndrepte spre pierzare. Iar pentru cei ce-
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1477949913.html [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
poetei: “Un nu știu ce s-a furișat în leagăn/ Purtându-mă-ntre ceruri și pământ/ Și mi-a pecetluit vremelnicia/ Cu arderea-ntruparii în cuvânt” (Ca o povară) Poeziile sale sunt ca o înălțare a ființei, sunt trăiri în frumusețea și în truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice și culori/ Am împletit cununi de apă vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un stil elevat, concis, nuanțat, iau forme în funcție de propriile trăiri și precepte. Creația sa poetică, „Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă), desigur va înfrunta vremurile și toate exigențe critice, pentru că e mirifică. Se desfășoară ca un spectacol al inteligenței, luminează, creează o stare de liniștite, de calm, de odihnă stenică și de smerenie, e o rostire de tandrețe care nu suportă
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]