2,711 matches
-
arzândă ... și scrum viscolit pe caldarâm! Tabloul color al unei vieți cenușii - rânjește de colo ... Iar amintirile se spovedesc cu mare râvnă ... Trăiți - acum, aici - până când fundalul sonor, Nu va înceta a decurge din vioarele prăfuite, De mult prea multă trudă ... și prea puțină ascultare. “Nu risipi partea cea mai bună a vieții și a inimei d-tale pentru un om care nu e vrednic să-ți ridice praful urmelor și crede-mă odată în viață când îți spun marele adevăr
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
a fi factor de progres în viața comunității rurale în plan spiritual, cultural, pastoral-misionar și economic. Dacă lucrările desfășurate de parohia noastră de-a lungul anilor se pot constitui ca un sâmbure de lumină în candela sufletului românesc, înseamnă că truda noastră este pe deplin răsplătită. Nu a fost greu, ci dimpotrivă! Le-am săvârșit cu bucurie, cu conștiința că-I slujim lui Dumnezeu și oamenilor și prin asta nu ne facem decât misiune ce ne-a fost încredințată. Dacă am
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
rece. Inflorește dimineața Seara se usucă-n vânt, Trupul lui e ca o umbră Rătăcită pe pământ. Anii sânt precum un sunet Zilele ni-s numărate Cu lumina feței Tale Ne ștergi grelele păcate. Căci mândria vieții noastre E doar trudă și durere Cin’ se naște se întoarce Tot în pulberi și tăcere. Se cuvine cu smerire Să-Ți aducem slavă Ție Că Tu ești izvor de haruri Și de sfântă bucurie. Varsă-Ți, Doamne mila sfântă Și la robul Tău
PSALMUL 90 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368733_a_370062]
-
valoros, pertinent, ambițios, sinergic și pozitivist. Uneori mai lesne, alteori mai dificil, de concretizat, putem spune că toate visele au prins încetul cu încetul contur, ca mai apoi să capete chip, să se întrupeze în numele gravat cu litere de dulce trudă, în paginile on-line ale revistei sau pe coperta unei cărți. Mulțumiri speciale colectivului redacțional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca - Australia, îndrăgitul publicist și promotor cultural Octavian Curpaș - SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
toate meridianele mapamondului, de la Montreal la Melbourne, de la Toronto la Ploiești, de la Cluj la Chișinău sau Augsburg, întreprindere care se bucură de libertatea câștigată, „încălcând”, vezi doamne, dogmele unora care se consideră singurii îndreptățiți să gestioneze patrimoniul național și internațional. Truda autoarei și antologiile publicate până în prezent sunt o breșă în zidul dogmatismului cultural, instituit ca prelungire a tristului regim de dictatură și căruia îi făceau jocul majoritatea scriitorilor care lucrau în redacții, fiind astfel propagandiștii ideologiei comuniste. Scriind despre acest
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa scapă de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 N.A.
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
2011 Toate Articolele Autorului Etapă 71 - 30 III 2009 Locul I- Corneliu Beldiman cartierul vechi - un vals de copaci singuri printre petale Locul I - Corneliu Beldiman Primele frunze - nemișcatele maluri tremură-n ape Locul I - Ioan Marinescu-Puiu O zi de truda - obosite în poala mâinile mamei Locul I - Criști Iordache Fulgii-ntârziați sau zboru-i prea devreme - fluture buimac Locul I - Criști Iordache Călugăr pribeag - lacrima dusă de vânt pe floarea-de-colț Locul ÎI - Ion Rășinaru Țărani la sapă - pe strada mare vântul
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
ardeți aceleași pasiuni și idei!”. Născută pe vremea răscoalei moșnenilor rucăreni de la 1911, a plecat tot tăcută și discretă în suferința ei la vârsta patriarhilor, cu o nădejde care nu i s-a stins vreodată și căreia-i jurase credință, trudă și simțire întru împlinire când ea însăși buchisea „oile negre pe câmpul alb al filelor de carte” ale ceaslovelui și aritmeticii: să trăiască și să moară într-o țară rotundă și mare, cum a fost și va fi România Mare
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
a învățat să prețuiască munca și cinstea. Munca în subteran, însă, era departe de a se identifica în aptitudinile și pasiunea principală a lui Radu Ille, născut cu muzica în fibrele inimii așa că după trei de ani de „călire” în trudele și riscul de pe galerii vine la București și se înscrie la școala Populară de Artă, secția canto-muzică ușoară, la clasa Viorelei Filip (nici că ar fi trebuit mai mult, ori cu altcineva decât excepționala artistă și profesoară!). Între 1995-1996 va
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
fără nume”, „Album Duminical”, „Varietăți”... și la festivaluri de amatori sau profesioniști, cu rezultate apoteozate la Mamaia ’86, cucerind Premiul al doilea... Contracte, oferte, colaborări internaționale cu lanțuri hoteliere renumite completează o prezentare întrucâtva curriculară dar și aceasta se conectează trudelor și aspirațiilor unui artist: „Arca di Noe” - Poggibonsi Italia; „Marriott” - Hurghada, Egypt; „Hilton Plaza” - Hughada, Egypt; „Bilka Theatre” - Salonic, Grecia; „Sheraton Miramar” - El Gouna, Egipt; „Barbizon Palace” - Amsterdam, Olanda; „Intercontinental”, „Movembick Desert Rose” - Palm Beach Resort; „Grand Hotel” - Hurghada, Egipt
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că reprezintă așa de
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
oameni Ne măresc productivitatea Implanturi pe animale de casă, Implanturi pe oameni Ne introduc dispozitive-n trupuri Implanturi pe animale de casă, Implanturi pe oameni Gândesc că-i vădit potențialul Implanturi pe animale de casă, Implanturi pe oameni Cred în truda ieftină, cred în profituri masive Implanturi pe animale de casă, Implanturi pe oameni Paiață prin cenzura de măruntaie De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Foci pârjolite de sufletul apelor din Nord Caribou alerga în sihăstria aceea Sufletul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VICTORIE A VIEȚII NEBUNĂ! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 957 din 14 august 2013 Toate Articolele Autorului VICTORIE A VIEȚII NEBUNĂ! Îmi duc zilnic veșnica trudă, De sfârșit nu sunt înfricoșat, Nu îmi consider soarta crudă, De viață nu m-am săturat. Continuu fierb în mine preferințe, Ard mereu ca o nestinsă torță, Nu-mi înfrâng anumite dorințe, Și urc spre apogeu în forță. Îmi pregătesc
VICTORIE A VIEŢII NEBUNĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350386_a_351715]
-
Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic!] și suntem originare din două comune
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
semn că va fi ce avea să urmeze : motor, telefon, trotil, avion... Și ce să facă păcatul din om când dă pe afară, de nu Armaghedon? E palidă replica ce putem noi să o dăm; din genocid să facem chibuț Truda, însă nu-i în zadar, că uite cum... deșertifică ei cu apă din puț! Dar marea minune ce pune astăzi lumea pe jar: Israelul fără altar... Și fără de templu cu altar târnosit și cu jertfe în el, al dragostei jar
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
înainta. Dar cum? O scurtă privire spre piept: devenise târâtoare. Vrând să-și articuleze uimirea, simți ieșindu-i din gură o limbă lungă-lungă, de pe care i se prelinse o apă vâscoasă, grea, picurând zgomotos pe dale, dar ușurând înaintarea. Culmea! Truda mi-a ostenit corpul. Înaintez târându-mă ca șarpele. Asta e! Mă cred reptilă păcătoasă. Și se căzni spre înainte. Era din ce în ce mai anevoios. Privirea resimțea lumina fluorescentă călăuzitoare. Ea și dorința de a ajunge îl împingeau să biruie slăbiciunea. Stai
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
Și scriu că am ce scrie prin tot locul, Idei de rău, de bine... Dar am muncit degeaba vreme lungă N-am câștigat decât... să îmi ajungă Pentru pâine! M-am apucat din nou, totuși, a scrie Și așternui cu trudă pe hârtie O vară-ntreagă... Și uite așa precum se-obijnuiește Credeam în steaua mea, credeam orbește Că o să meargă! Tot scormonind în ce numesc creații Am înșirat ani lungi de meditații Știre cu știre. Adun, însemn acum foile-n carte
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
de unde cei care cântă și cei care compun o absorb, o curăță și o împart în mărgăritare, pe mărimi, forme și culori. Neamul românesc are fundație un vast filon de aur din care „minerii” muzicii scot la suprafață printr-o trudă și o dragoste de o vârstă cu omenirea, inepuizabile resurse subsolice ale cântecelor. Iar de sus, harul toarnă tot pe-atât, într-o grindină de mărgăritare, cântecele noastre, pe potrivă de veritabile ca și mărgăritarele din lumea întreagă. În toată
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
cum nu sunt mulți iviți din acest pământ de legendă.” ( Mihai Florea ); „Rostirea în dulcea limbă românească nu-i de-ajuns pentru tot ce merită cu prisosință Nicolae Sabău. Trimis ceresc pentru alinarea Dorurilor.” ( Octavian Butuza ); „Plămădirea prin propria-i trudă a unicului Festival folcloric particular din România „Alină-te dor, alină”, amenajarea Casei muzeu al cântecului popular în satul natal, ridicarea Monumentului eroilor neamului și acum zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
mai vară, / Nici postul mare nu-i mai post. // Iar jocuri nu mai sunt în sat, / Că tineri nu-s și n-or să fie, / Că s-or rărit și mi-or plecat / Pe la oraș și-n țări străine. Nici truda nu-i ce-a fost odată/ Și nici hodina n-are rost, / Pita-n cuptor nu-i așteptată, / Iar crâșma, chiar că nu-i cea fost. // Nici țuica n-are gust de prună, / Nici vinul parcă nu-i mai vin
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în viața lor spirituală. Nu este ușor deloc să organizezi o conferință de astfel de proporții și pe o durată de aproape o săptămână. Se pot întâmpla multe într-o asemenea perioadă de timp și un asemenea eveniment implică multă truda și un efort deosebit, atât în proiectarea lui, cât și în ceea ce privește buna desfășurare a lucrărilor pe care le include. De asemenea, este nevoie de înțelepciunea venită de sus, atât în selectarea mesajelor precum și a vorbitorilor, pentru că scopul unei asemenea întâlniri
CONFERINTA NATIONALA DE FEMEI 23 – 27 IUNIE 2009 de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348654_a_349983]
-
Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfințitului Episcop Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de Arhiepiscop Onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor din
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]