1,633 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Delatorii întinează locurile pe unde trec, aerul pe care îl respiră, oamenii pe care îi ating; Duhul iubirii purifică totul restabilind echilibrul! În cetatea noastră delatorii și sicofanții trudesc zilnic, încărcând vorbele cu venin pe care le agață apoi de stâlpii celor mai frumoase case Referință Bibliografică: Punere în gardă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PUNERE ÎN GARDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342524_a_343853]
-
nici mama, dar a trăit în cunoaștere de Dumnezeu.) Nora (soția fiului) care schimbă lumea prin soțul ei, care creează model de viață - de încredere v.11 - sursă de venit pentru soț - îi caută binele soțului (v. 12) - harnica - gospodina - trudește pt. Aprovizioanre - administrează bine timpul și casa - v.16 - are inițiative economice: ogor, sădește o vie -17,18 - se deprinde cu munca grea - este priceputa la lucru - știe ce să lucreze pentru a scoate venituri - își îngrijește bărbatul - gândește în
METAFORA ÎNCEPUTULUI SI A VIETII de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/342584_a_343913]
-
avut grijă să-și facă o lege a legilor care să le permită să legifereze numai ce le este pe plac. Ei bine, noul challenger la președinția țării dorește să schimbe puțintel politica astfel ca și noi, cei mulți și trudiți să participăm la binele lor. Roșii și portocalii se opun din răsputeri de teamă că „POPORUL” sătul nu le-ar mai ciugulii din palmă. Sunt apărați de CONSTITUȚIE, legea legilor. A redacta o nouă constituție este dificil, deoarece toți purtătorii
IUBESC FEMEIA, BLONDĂ SAU BRUNĂ, DAR … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341591_a_342920]
-
dacă ai câștigat brusc, o sumă mare de bani sau o mărire de salariu. A fi fericit, este o stare la care omul nu poate să ajungă peste noapte. Fericirea este o lucrare a spiritului, ea se dobândește în timp, „trudind” consecvent pe parcursul întregii vieți, încercând mai întâi să înțelegi viața așa cum ți-a fost dată de Dumnezeu, și nu așa cum o percep cei mai mulți, superficială și lipsită de sens... Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: Drumul fericirii trece prin Iad / Paul Gheorghiu : Confluențe
DRUMUL FERICIRII TRECE PRIN IAD de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340561_a_341890]
-
trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Cât să mai suporți când vezi că viața ți se scurge Când vezi că timpu' trece și inutil se duce Inutil vor să ne-ncurce, să le facem viața dulce Noi ne trudim pe coate, iar ei bogați vor să se culce. Ne vindem pe la străini că s-aducem în țară Iar voi ne faceți împuțiți cu o cruntă răceală Cum să vă mai suportam Să nu vrem sa va-mpuscam Să vrem
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
lui ca să crească mare și voinic. Îl pierdeam din ochi și nu mă mai săturam privindu-l cum se ridică pe zi ce trecea. Iar tu, amice, ai găsit de cuviință să-i mulțumești aruncând farfuria pe jos, neștiind cât trudise săraca de ea să-ți facă mâncare. Se scula în toiul nopții să gătească și să fie cât mai gustoasă, ca în zorii zilei să meargă la fabrică, unde se spetea muncind pe banda de lipit tălpile la pantofi, sandale
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
făcea ca să-ți fie bine, să-nveți, să nu muncești ca un rob în nu știu ce sector privat, să n-ai nicio perspectivă, nu era o dovadă că voia să ajungi mai sus și să nu fii ca ea obligat să trudești zi și noapte pentru a supraviețui la limita decenței sociale. Chiar, de ce n-ai putut să apreciezi aceste eforturi ale mamei tale, care erau destule? - Cât m-am mai bucurat, lacrimi de fericire mi-au inundat ochii când Doru a
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
editorial al Editurii Tiparg - cea care a dat viță cărții -, lect.univ.dr. Adrian Sămărescu a subliniat faptul că „acest abecedar de personalități face cinste culturii românești, arătându-ne că dincolo de preocupările zilnice nu trebuie să uităm pe cei care au trudit la identitatea neamului românesc”. Profesorii Constantin Voiculescu și Daniel Dejanu au vorbit despre cele două volume subliniind faptul că trebuie citite la lumina sufletului și cu multă luare aminte. Actorul Puiu Mărgescu, de la teatrul „Al. Davila” din Pitești a încântat
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
Cute-adânci, întunecate, Iar pe-obrazul ca zăpada Altele, nenumărate. Cinci copii crescut-ai, bună, Și vreo 15 nepoței, Iar acum, de-ai vreo nevoie, Nu prea ai de und` să-i iei. Fiecare are treabă, Fiecare cu-ale lui, Tu trudești ca mai-nainte, Vreme de zăbavă nu-i... În grădină e de sapă, La găini, de dus mâncare, Iar pe sobă-a ta fiertură Nu are destulă sare. Ești adusă rău de spate Și te miști încetișor, Nu mai ai
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
tot plimbă ... Pe sub cerul ce cuprinde marea și pământul tot; Copii rătăciți ai soartei..., care-n țara lor nu pot Să muncească pentru-o pâine; nu au casă de dormit; Asta ne-au făcut tâlharii! Tată, iar poporul ce-a trudit... Să cerșească e lăsat, când din neam în neam eu știu: Pe străini pofteam la masă, le dam hrană, vin și grâu, Și din suflet, a lor mână le-o strângeam cu prietenie; Spune de mai poat găsi astăzi dragoste
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
bune și faptele rele, lupta între demoni și îngeri pentru suflete, raiul în zona de nord și iadul în parte de sud. Toate, însumate în acest uriaș tablou cu adânci semnificații religioase, ilustrează convingător imaginația creatoare a celor care au trudit aici cu deosebită tragere de inimă și credință. La baza icoanei este reprezentat regele David cântând psalmi. El nu cântă din harpă, precum știm că a făcut-o în realitate, ci din cobza noastră moldovenească... Precum subliniază Monahia Elena Simionovici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
care o traversează țara noastră, conștienți și conștiente de înaltele culmi de civilizație și progres pe care am ajuns, dorind noi și alții și altele asemenea nouă, să mai punem o piatră la edificiul patriotic național, unde mulți și multe trudiră dându-și silința, doctoratul sau cu părerea în forme neabuzive, legale și invazive, ne-am neam decis cum se face vorbire demult, de la Râm, că suntem, acum și pururea și-n vecii vecilor, prin neostoita noastră milosârdie, încurajați noi de
Propunem încă o altă, nouă, mândră Academie. Nu mai putem răbda. Să nu fim academicieni? () [Corola-blog/BlogPost/338091_a_339420]
-
Achihai, președintele Fundației de Sprijin Comunitar (FSC) din Bacău. De când sunt foarte mici, mulți copii din comunitățile rurale sărace merg cu vaca pe câmp, hrănesc animalele, taie lemnele, fac focul. Fetele fac mâncare, spală, deretică, își cresc frații mai mici. Trudesc toată ziua, iar la capătul acestei munci grele se află zidul acela mare care le închide viitorul. Membrii fundației încearcă să îi convingă pe părinți să îi lase la școală, le trimit pediatru în curte, duc muncă de lămurire cu
Oamenii care au schimbat viața unui sat din România. De la „dă-i țuică copilului să doarmă”, la generația tinerilor care învață și merg la liceu () [Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429]
-
a “suporta” coloana sonoră ce venea la pachet cu transportul de ocazie. Nu era pentru oricine. 10 ani, cateva întâlniri și 4 albume mai tarziu, stau de vorbă cu jupanul Mihnea Blidariu, vocalist, chitarist și trompetist la formația la care trudesc de asemenea Nick Făgădar (voce și chitară), Răzvan Ristea (tobe), Sorin Moraru (baș), Șerban Onțanu-Crăciun (chitară). Am zis să ținem Aproape (album lansat luna aceasta) și să vedem ce-au mai copt în ultimul timp artiviștii de la Cluj (artiști + activiști
Rockerii ăia supărați, dar supărați fain! Interviu () [Corola-blog/BlogPost/337828_a_339157]
-
ca să smulgă fierul”, exploatând și punând în valoare resursele naturale cu care Dumnezeu a binecuvântat țara în care s-a născut. De asemenea, vede rodul ogoarelor nesfârșite - urmare firească a unei agriculturi mecanizate, practicată științific, pe suprafețe întinse. Îl vede trudind în mari combinate siderurgice, asigurând fierul - pâinea - industriei grele, menită a susține o politică economică durabilă. Tot tatăl - în calitate de dascăl - este cel care îi aduce lumina cărții, integrându-l într-un sistem etic și moral dezirabil și asigurându-i pregătirea
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
bogate... Astăzi are amintirea și pensii tăiate. Tata era inginer și muncea-n uzine Azi, de când este șomer, din taxi se ține. Tatăl meu este profesor, dar e „terminat”, Căci reforma fără noimă l-a epuizat. Tata-i medic și trudește fără încetare În spitalele de stat, fără finanțare. Tatăl meu încă trudește pentr-un mic salar Ca noi să avem pe masă strictul necesar. În această parafrază, părintele nu mai este model pentru copilul său. În noua conjunctură socio-politică, mulți
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
-n uzine Azi, de când este șomer, din taxi se ține. Tatăl meu este profesor, dar e „terminat”, Căci reforma fără noimă l-a epuizat. Tata-i medic și trudește fără încetare În spitalele de stat, fără finanțare. Tatăl meu încă trudește pentr-un mic salar Ca noi să avem pe masă strictul necesar. În această parafrază, părintele nu mai este model pentru copilul său. În noua conjunctură socio-politică, mulți copii își amintesc de părinții plecați la muncă în străinătate, doar din
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
monahală a Olteniei, se pare că cerul a coborât pe pământ, iar cei care ajung aici trăiesc sentimentul opririi în loc a timpului în care trăim. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Vartolomeu Androni - Starețul Mănăstirii Cozia și Exarh al Mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, trudește de ani de zile la păstrarea și conservarea a ceea ce strămoșii și străbunii noștri au lăsat cu mărinimie în această zonă. În acest context și pe acest subiect sau temă a avut dragostea, disponibilitatea și generozitatea să ne răspundă Sfinția Sa
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
unic prin splendorile oferite și prin găzduirea unui impresionant număr de șefi de stat și celebrități din lumea filmului și a politicii. Au trecut pe aici și figurează în cartea de onoare: împăratul Etiopiei Haile Salasie, primul ministru canadian Piere Trudeau, cel australian Malcom Fraser, cancelarul german Bruno Kreiski, presedintele Franței Valery Giscard d’Esteing, premierul chinez Chou En-Lai, prin\ul cambodgian Norodom Sianouk, premierul indian Jawaharlal Nehru, Indira Ghandi pe când nu era prim ministru. Au mai trecut pe aici regele
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
de-amintire. Azi suntem toți aici, mâine-i târziu, Târzie-i toamnă noastră ruginie, Rămânem păsări triste pe cerul cenușiu Și dacă mai trăim nimeni nu mai știe. Ne rămâne ca un parfum de viață călătoare, Ca păsările să zburăm, trudim... Ne trece timpul și speranța ne mai moare, Și de lăsăm sau nu vreo urmă tot pierim. https://www.youtube.com/watch?v=Iaff1p-1NKU . Referință Bibliografică: Azi suntem noi / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1788, Anul V
AZI SUNTEM NOI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342876_a_344205]
-
de bani Iar țara-i pe năsălie. După ce-s aleși, cu toții, Se schimbă din popă-n zbir Și, ca să-și sature hoții, Ne mai ard câte un bir, De-am ajuns eu, electorul, Să trăiesc un fapt ciudat: Pot să trudesc ca tractorul, Nu câștig cât dau la stat. Ce câștig cheltui pe biruri: Pe drum, aer, apă rece, Pe speranțe, suveniruri, Pe gânduri și pe-alte zece. Când ceri drepturi sociale, Ei îți dau senini de știre: „N-avem bani
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
Acasa > Poezie > Amprente > POEȚII NU DORM NICIODATĂ Autor: Nina Corduneanu Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Poetu-i însetatul nopții, insomniacul blestemat Să-și plimbe-n lanț singurătatea, cu luna plină-mbrățișat. Poeții nu dorm niciodată, trudesc pe vaste sincronii, Poeții tac, dar și-n tăcere suspină-n criptici simfonii. Poeții-s lespezi de granit, mărturisind nemuritor, Mai singuri decât Dumnezeu, sinucigași în versul lor. Poetu-i astrul ce răsare din praf de stele risipit În naufragiul Eminenței
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
10. 1999, Kefar Menachem) * Păstori: Isus a zis ! Când vezi uniți în adunări Pe-acei urmași ai lui Isus, atunci, iubitul meu, să spui ceeace El, chiar lor, l-a spus! Când ai să-i vezi săraci în duh, venind trudiți de munca lor, atunci tu să le zici: Ferice! ...că-mpărăția e a lor! Când plâng cu-amar în rugăciuni, și-i simți că trebui’ alinați, atunci tu să le zici: Ferice! ...căci ei vor fi cei mângâiați! Când pe
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
Toate Articolele Autorului Al Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > FUGA DIN OLIMP.BALADĂ Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului FUGA DIN OLIMP.BALADĂ Pe-un colț de deal trudea Sisif și-și tot zicea: „Munca înnobilează pe om!” și apoi cu frică: „dar ce-i mult strică...” Și-Atlas trudea și el la fel Și Hefaistos meșterea O lesă și un sfredel: „Să vezi ce leg cățelul pământului și
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]