1,123 matches
-
sărbătorii goilor. Sensul sacrificial al Sărbătorii de Paște, - căci sensul resurecțional este abia la final invocat - con- stituie premisa pentru reeditarea unei violențe rituale, canalizate de data aceasta asupra unei alte victime sacri- ficiale. Vendeta promisă de către Gheorghe pentru momen- tul apogetic al sărbătorii este citită în acest cadru al unei violențe ritualizate. Întreaga comunitate participă la scena sacrificării soției și a copilului lui Zibal, fără a încerca să împiedice actul sângeros. Mai mult decât atât, autoritățile sunt cele care îl
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se petrece este redat de narator în termenii unui experiment științific fapt care intră de asemenea în zona unui câmp de observație care-i este propriu. Apropierea flăcării de mână provoacă o reacție nervoasă, ceea ce suscită atenția lui Zibal. Obiec- tul fascinației sale morbide se află sub ochii lui, la înde- mâna lui. „Aplecă lumina prea aproape, încât, tremurând, atinse mâna tâlharului cu sticla fierbinte : o crispație vio- lentă a degetelor se produse urmată de un vaiet surd... La vederea acestui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rolul soțului încornorat, venit să-și ia revanșa pe câmpul de luptă. Într-adevăr, scena pare decupată fidel din commedia dell’arte cu seria de încurcături, travestiuri, farse, ciomăgeli, brutalități etc. pe care o configurează canovaccio, scenariul. De altfel, rapor- tul ministerial stabilește calitatea de scandalagii a împri- cinaților, exonerându-i însă de consecințele tragice ale farsei pe care au organizat-o. Derizoriul se regăsește și în acest final care dizolvă responsabilitatea celor implicați. Dincolo de aceasta, porecla pe care Mitică i-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al personajelor caragialești conduce adesea către enormități emasculate de conținutul grav. Nae sosește dintr-un periplu nocturn, se află în circuit, berăria la care îl întâlnește pe narator nefiind decât o stație printre atâtea altele. Invocarea noutății tipică pentru debu- tul unei conversații declanșează listarea discursivă a cala- mităților. Toate sunt înscrise în registrul enormului care se transformă pas cu pas sub ochii noștri în enormitate. Noutatea este această divinitate care ia naștere în spațiul mediatic, iar criza devine motorul discuției
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
enorm și văz monstruos” dobândește sub efect retoric legitimitatea discursului public. În termenii acestei retorici, regimul a devenit o dictatură, eroul un martir, justiția un pluton de execuție, toate aceste augumentări creând o perspectivă evenimențială demăsurată. Invocarea arestării pentru delic- tul de opinie, o arestare la limita sau chiar în afara legilor unui stat democratic, regimul special de detenție de maximă severitate, violența exercitată asupra opozantului în momen- tul arestării, dar și cea sistematică în condițiile detenției sunt tot atâtea augumentări care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
execuție, toate aceste augumentări creând o perspectivă evenimențială demăsurată. Invocarea arestării pentru delic- tul de opinie, o arestare la limita sau chiar în afara legilor unui stat democratic, regimul special de detenție de maximă severitate, violența exercitată asupra opozantului în momen- tul arestării, dar și cea sistematică în condițiile detenției sunt tot atâtea augumentări care evocă cititorului actual abuzivul practicilor de tip dictatorial propriu la acea dată doar tiraniilor istorice precum cea din Rusia. Conceptul de dictatură le este străin contemporanilor lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
libertăților democratice, statura eroului de expresie contestatară. „Aș fi vrut să văz pe tirani față-n față cu Coriolan Drăgănescu !” Cu această frază, naratorul stabilește raportul echilibrat, simetric, între două instanțe care se situează în același ordin de mărime. Rapor- tul apare ca fiind dezechilibrat în prezentul naratorului, când vocației grandorii, staturii eroului îi lipsește contextul adecvat, cel al tiraniei. Coriolan este prea mare în raport cu niște evenimente nesemnificative, cu un context politic care nu-i poate oferi o scenă istorică pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
formă a absenței dis- cernământului, prin nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al analizei psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm avem tumultul afectiv, agitația nebună, reacțiile emoționale exo- gene ale acestuia determinate de pierderea unui potențial câștig fabulos. Este Lefter Popescu un nevrotic ? Fiecare dintre reacțiile sale stă sub semnul lui „simț enorm și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
are faliții săi (îngrașă vor- bele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri !... Cum zic : această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura !...” Recunoașterea existenței categoriilor negative, importul lor este în măsură să invoce magic și complemen- tul lor pozitiv. Ioan Stanomir remarca acest act de magie politică ca o expresie a teoriei maioresciene a formelor fără fond. „Formele fără fond se nasc pe acest sol al mimetis- mului steril, alimentat de credința raționalistă în puterea magică ăs
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nae Cațavencu un exemplu de stupiditate, pentru că suntem tentați să sanc- ționăm prin râs și uneori prin seriozitatea moralei suficiente absurdul afirmațiilor sale. Uităm că acest discurs exaltat și-a făcut efectul și și-a câștigat publicul. Uităm că falimen- tul logicii tradiționale nu exclude însă rețelele alternative de recuperare a sensului din paradox, din minciună sau chiar din aparența de nonsens. Modernitatea poate fi reven- dicată și prin categoriile negative, ceea ce o bună parte din literatura cea mai bună o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de vedere politic nu există nicio cale de a face din popor o existență actuală ; ceea ce revine la a spune că noțiunea politică de popor este un flatus vocis, adică un simplu sunet verbal. Politic vorbind, cine uzează de cuvân- tul popor abuzează cu intenție de o realitate incontrolabilă.” Însă acest sunet este unul cu care boxează retorii, sonorul oricărui rapel oratorico-demagogic. Inexistența noțiunii politice este compensată prin forța sunetului, materialitate pe care o accentuează derapajele discursive. Desigur, Caragiale deconstruiește în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de structură”. Negoițescu indică și drumul lite- raturii către obiectivitate cu eliminarea subiectivismului literaturii psihologice de sorginte dostoievskiană sau prous- tiană, cu emanciparea unui „realism în sens goethean, nu în sens clasic și nu romantic” . O ultimă revenire pe subiec- tul comediilor lui Caragiale aduce explicații suplimentare pentru care acestea nu se pot ridica la demnitatea tragicului urmând paralela deschisă de articolul lui Radu Stanca între teatrul lui Molière și cel al lui Caragiale. „Eroii comi- cului tragic la Molière sunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Michel Riffaterre, putem observa complexitatea întrebuințării clișeului și ponderea substanțială pe care o are acesta în opera lui Caragiale. Prozatorul întreprinde o operațiune de bricolaj ludic și speculativ unde deformarea limbajului atinge acele articulații care leagă textul de fap- tul mentalitar și codurile identitare. Practica ludică a clișeu- lui se însoțește cu referințele intertextuale în operațiunile de clișaj, „la tentative de reproduire un modèle figé” . Caragiale apelează nu odată la parodie și pastișă, clișeul vizând unități întregi de discurs, iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este vorba de a identifica figuri de stil în opera scriitorului, ci practici discursive, conduite emblematice etc.. Însă, H.-R. Patapievici operează oblic prin intermediul unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola din rapor- tul de simetrie stilistică, litotă vs hiperbolă, pe care fraza de început îl reclamă, cu termenul de „bășcălie”. Bășcălia ține astfel stilistic de registrul hiperbolei. Să nu uităm că avem aliniați trei termeni : delirul politic, sexul și bășcălia. Primii doi nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
incursiuni în secolele al XVI-lea-al XVII-lea), acestea au încetat, ca formă permanentă și organizată. Otomanii controlau nu doar porturile importante, cât mai ales strâmtorile și gurile Dunării, adică exact porțile de intrare și de ieșire. La sfârși tul secolului al XVII-lea, Rusia, în plină ascensiune și mai deschisă inovațiilor occidentale în ce privește construcția navelor, a început să se afirme ca putere pe Marea Neagră, și Rusia va fi cea care o va deschide celorlalte națiuni interesate, schimbându-i, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a învățat bine lecția de acasă („Vezi, mamă, să nu uiți să spui despre iubita aia a ta, cu care vrei să te căsătorești, nu?“). Oricum, dacă uită, îi amintește Virgil, care are întotdeauna pregătit setul de întrebări cu aman tul/amanta și căsătoria. Căci asta face Ianțu: punând întrebări copiilor, ne face cu ochiul nouă. Ați văzut ce fețe fericite au părinții careși aduc progeniturile astfel dresate să facă pe placul oamenilor mari? Îi vede o țară întreagă la televizor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
populismul și senzaționalismul ieftin, care au fost pre luate rapid de celelalte televiziuni, așa cum este imitat, în bune și rele, orice personaj de succes. Un exemplu concludent în acest sens e ceea ce sa întâmplat cu „Știrile de la ora 5“. Forma tul ProTV a fost copiat mai întâi de Antena 1, cu o emisiune în același spațiu orar. Cu timpul însă, și celelalte televiziuni comerciale generaliste i au urmat exemplul, iar acum sa ajuns ca „Știrile de la ora 5“ să poată fi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu deservirea interesului public îi animă pe ei. Ratingurile Antenei 3, care plasează această televiziune pe primele locuri în top, îmi arată că sunt foarte mulți care nu gândesc deloc așa. Ba, mai mult, în discuții, unii vin cu argumen tul „imbatabil“: așa este, așa ziceau aseară la Antena 3! La fel, Ion Rațiu împărțea, în primăvara lui ’90, bani falși și droguri manifestanților din Piața Universității, pentru că așa scria în nu știu ce gazetă. De asemenea, pentru mine e evident că B1
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Apocalipsei. Ei visează cu ochii deschiși la catastrofe grandioase, în care mânia lui Dumnezeu să se abată asupra Pământului, Soarele să se acopere de un nor gros de fum, apele să se reverse din matcă și să invadeze uscatul, pămân tul să se cutremure și să crape în falii adânci, orașele să fie înghițite, iar oamenii să moară pe capete. Toate acestea pentru ca, desigur, cei rămași în viață să se uite cu nesaț la știrile de la televizor și astfel să le
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a cuvin telor „șoc“, „groază“ sau a derivatelor acestora. Soluția perfectă este, desigur, utilizarea celor două cuvinte simultan: „șoc și groază“. Dacă, însă, la toate nenorocirile zilnice făcute de mâna omului se adaugă și contribuția naturii, știriștii sunt dea drep tul în al nouălea cer. Ei încep săși frece mâinile încă de la anunțarea codului galben și trâmbițează euforici că va veni prăpădul. Când, în fine, se abate și prăpădul (în cazul nostru, nu un tsunami devastator, nu un cutremur care să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
relaxat, de parcă ar fi avut tot timpul din lume... Nu de puține ori sa întâmplat ca, după ceși termina discursul, să mă aud strigat din bucătărie. Încercam să trag de timp, dar nu aveam nici o șansă: „Stinge televizorul în momen tul ăsta, spalăte pe mâini și hai la masă!“ Urma să mănânc cu noduri, gândindumă cu ciudă la „fazele tari“ de la Gala desenului animat sau de la Cascadorii râsului, pe care aveau să și le povestească, a doua zi, colegii mei: „Ai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de pastă de tomate; ●Punctajul real se află înmulțind punctajul întrunit cu coeficienți de importanță; După completarea fiselor de degustare fiecare grupă va prezenta rezultatele obținute. 52 PASTĂ DE TOMATE SCARĂ DE PUNCTAJ tabelul 7.11. Indicatori de calitate Coeficien tul impor tântei 5 puncte 4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct Omogenitate Culoare: -ton -intensitate Miros: -tipicitate intensitate Consistentă Gust: tipicitate -intensitate 2 3 1 2 1 4 6 1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de fier de peste apa Trotuș, deja pe dealul Comănești, la cam doi kilometri de podul aruncat în aer, apăruse și infanteria rusă Retras din fața canonadei sovietice, comandamen tul german lăsase în urmă doar o brigadă de geniști cu misiunea de a distruge în întregime traseul de cale ferată și șoseaua națională, acolo unde se găseau podurile de traversare a apei Trotușului. De altfel, la un moment dat s-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]