3,095 matches
-
modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt generate numeroase metastaze care îngreunează terapia chirurgicală sau radioterapia, prin inaccesibilitatea lor. Celulele metastazate, desprinse în faza G1, dau metastazele timpurii, rezultând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt generate numeroase metastaze care îngreunează terapia chirurgicală sau radioterapia, prin inaccesibilitatea lor. Celulele metastazate, desprinse în faza G1, dau metastazele timpurii, rezultând tumori secundare în diferite organe țintă. Diferitele clone ale unei tumori au capacități diferite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de transducție a semnalelor și numeroase alte molecule legate de mecanismele locomoției celulare. Celulele metastazante circulă pe cale sanguină sau limfatică, realizând evaziune față de atacul celulelor și moleculelor efectoare ale sistemului imunitar, pentru a ajunge în organe localizate uneori departe de tumora primară. Dar, majoritatea celulelor metastazante nu supraviețuiesc. Uneori, celulele metastazante au destinații precise: din pancreas în ficat sau plămân, din ficat în plămân, din prostată în oase, plămâni și ficat. Celulele tumorilor benigne sunt lipsite de atributul mobilității și al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în ultima parte a vieții individuale, iar incidența acestora crește rapid cu vârsta. În același sens pledează existența unor leziuni premaligne care, în timp, creează baza instalării condiției maligne depline. Transformarea malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
schimbări au loc într-o celulă la nivelul unei gene esențiale legată de reglarea ciclului celular, această celulă se constituie în punct de pornire în formarea unei clone de celule mutante care prin valuri de proliferare neîngrădită va constitui o tumoră ce invadează țesutul în care se formează. Mutații suplimentare în gene țintă relevante produc celule care invadează țesuturile înconjurătoare și metastazează. Autorii acestui articol apreciază că maladia canceroasă este cea mai comună boală genetică în lumea vestică în care una
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cele lobulare, un grad ridicat de diferențiere, aneuploidia ADN, rată ridicată de proliferare, negativitatea receptorilor hormonali, mutația p53, amplificarea topoizomerazei IIα precum și cu alterarea altor biomarkeri moleculari ai invaziei și metastazării (Ross și colab., 2004). Rezultatele amplificării genei her-2 în tumora primară și metastazele la distanță, concordă în 92,4% dintre cazurile cu cancer mamar (Tapia și colab., 2007). Nivelul seric al proteinei HER-2 are valoare de prognostic în cancerul mamar. Într-un studiu complex efectuat pe un număr de 4
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu a existat primul eveniment mutațional, fie că traumatismul nu a fost însoțit de succesiunea de evenimente prezentată speculativ, mai sus. Metodele moleculare actuale fac posibilă testarea experimentală a ipotezei genezei posttraumatice a neoplaziei în diferite tipuri de boală canceroasă. Tumora Wilms este desemnată WT și reprezintă neoplazie renală la copii. Alături de retinoblastom (RB), WT reprezintă una dintre cele mai studiate malignități ereditare umane. Gena malignizantă este desemnată wt1 și a fost cartată 11p13. Analiza RFLP demonstrează că în WT apare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genă supresoare de tumori de natură recesivă. În gena wt1 izolată din tumorile Wilms au fost identificate deleții interne și mutații punctiforme. Experiențele de transfer genic în care gena normală wt1 a fost transferată într-o linie celulară derivată din tumoră Wilms au demonstrat direct capacitatea acesteia de a supresa dezvoltarea tumorală. Pe de altă parte, a fost izolată o mutantă dominant negativă a wt1 și s-a constatat că, asemănător mutațiilor genei p53, aceasta poate induce transformarea, interferând cu funcția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
11p13), ceea ce sugerează implicarea a două gene supresoare de tumori, localizate în această regiune. Neurofibromatoza sau boala von Reckling Hausen este una dintre cele mai comune tare ereditare umane, cu o incidență mare (1 la 3000). Este cea mai comună tumoră solidă, care apare în copilăria timpurie. Vârsta medie a diagnosticării cazurilor sporadice este de 30 de luni. Neuroblastomul este originar în zona medulară a suprarenalelor sau în situsurile paraspinale din sistemul nervos simpatic. Neuroblastomul este asociat cu anomalii genetice complexe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
altor loci genici cu posibile funcții supresoare ale creșterii tumorale, care însă nu au fost încă izolați sub forma unor clone moleculare. Aceștia au localizări cromozomale diverse: 1p36, în neuroblastom, 3p21, în carcinomul pulmonar, 9q31, în sindromul Gorlin, 11p15, în tumora Wilms, 11q13, în neoplazia 1 (multiplu endocrină) și 17q21, în carcinomul de sân. Lista genelor cu posibile funcții supresoare ale creșterii tumorale va continua să crească, iar izolarea și caracterizarea lor, grație introducerii tehnicilor moleculare, bazate pe tehnologia ADN recombinant
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
KNUDSON, AL „DUBLEI LOVITURI”. PARADIGMELE ONCOGENETICII MODERNE Retinoblastomul - malignitate retiniană a copiilor (indicativul MIM 180200, în nomenclatorul internațional al bolilor umane; acronimul MIM derivând de la Mendelian Inheritance in Man), a dobândit statutul unui fenomen paradigmatic al bazei genetice a neoplaziilor. Tumora s-a dovedit a fi prototipul malign care a permis înțelegerea rolului genelor supresoare de tumori, în neoplaziile umane. Este o tumoră rară, dar agresivă a retinei la copii care apare cu o frecvență de 1 la 14 000 nou-născuți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
MIM derivând de la Mendelian Inheritance in Man), a dobândit statutul unui fenomen paradigmatic al bazei genetice a neoplaziilor. Tumora s-a dovedit a fi prototipul malign care a permis înțelegerea rolului genelor supresoare de tumori, în neoplaziile umane. Este o tumoră rară, dar agresivă a retinei la copii care apare cu o frecvență de 1 la 14 000 nou-născuți, exprimându-se în jurul vârstei de trei ani. Depistat de timpuriu, retinoblastomul poate fi tratat cu succes, astfel că mulți dintre cei afectați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transmitere a unei gene autozomal dominante, imperfect penetrantă. În forma ereditară a retinoblastomului, pacienții prezintă multiple tumori retiniene clonale, bilaterale (în ambii ochi) și multifocale, pe când în forma sporadică, simptomatologia este de regulă unilaterală și unifocală (se dezvoltă o singură tumoră, într-un singur ochi) și la o vârstă mai înaintată. Retinoblastomul este un caz de neoplazie în care apare evidentă moștenirea (ereditatea) susceptibilității, înțelegând prin susceptibilitate starea posibilă, potențială, de a face boala. Deși susceptibilitatea la retinoblastom se transmite într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sus. Benzile din partea de sus a gelului sunt „benzi conformaționale”, benzile subsidiare produse prin secvențele alternative pliate ale fiecărei alele. B. Instabilitate microsatelitică. Proba de țesut normal (N) este heterozigotă pentru markerul D8S522 (redat prin săgeți duble) pe când proba din tumoră (T) a dobândit o bandă suplimentară (indicată de vârf de săgeată). Și în acest caz, benzile conformaționale se văd în partea de sus a gelului (după Dr. Nalin Thakker, St. Mary’s Hospital, Manchester, din Strachan și Read, 1997, 2004
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozom în care se află gena sau chiar a întregului cromozom, ceea ce conduce la fenomenul de pierdere a heterozigoției (LOH) (fig. 21.7 și fig. 21.8). Analiza tumorilor din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al alelei sălbatice (normale) (Cavenee și colab., 1985). Cercetările au evidențiat că atât formele ereditare cât și cele sporadice de retinoblastom implică același mecanism mutațional care anulează funcția genei normale, localizată în cromozomul 13q14 (fig. 21
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de patru decenii. Până la elaborarea metodei de determinare exactă a complementului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de leucemii se disting garnituri hiperdiploide (cromozomi suplimentari), iar în meningioame apar garnituri hipodiploide (pierderi de cromozomi). Celulele transformate malign ating uneori grade înalte de ploidie (triploidie-tetraploidie), în cursul evoluției lor clonale. Cel puțin uneori, rearanjările cromozomale au specificitate de tumoră, după cum alteori, aceeași aberație cromozomală este comună mai multor tipuri diferite de neoplazii. Dar, aberații structural cromozomale clonale și triploidii au fost descrise și într-o diversitate mare de proliferări benigne: fibroame uterine, tumori benigne ovariene, hiperplazii și adenoame tiroidiene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exprimată în grade diferite, în diferite tumori. În celulele maligne se înregistrează deopotrivă nivele crescute și nivele bazale ale schimburilor dintre cromatidele surori (SCE) (de la Sister Chromatid Exchange), în diferite neoplazii umane și chiar în celulele aparținând aceluiași tip de tumoră, astfel că studiul SCE devine nerelevant. Schimbările vizibile în cariotipul celulelor tumorale umane reprezintă așadar, doar unul dintre factorii de schimbare genetică implicați în progresia tumorală și care sunt responsabili de heterogenitatea celulară tumorală și întreținerea stării de „zgomot citogenetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al condiției patologice. Remanierile cromozomale cu specificitate de clonă, din cadrul hemopatiilor maligne, în care sunt implicați preferențial anumiți cromozomi sau anumite regiuni cromozomale, se constituie în markeri cromozomali pentru diferite subtipuri morfoclinice, cu valoare patognomică. Modificările cromozomale specifice, dintr-o tumoră solidă, au fost evidențiate pentru prima dată de K.D. Zang și H. Singer, în anul 1967, în meningeom - o tumoră benignă. Modificarea este una minoră, fiind reprezentată fie de absența unui cromozom 22, fie de o deleție la nivelul acestuia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anumite regiuni cromozomale, se constituie în markeri cromozomali pentru diferite subtipuri morfoclinice, cu valoare patognomică. Modificările cromozomale specifice, dintr-o tumoră solidă, au fost evidențiate pentru prima dată de K.D. Zang și H. Singer, în anul 1967, în meningeom - o tumoră benignă. Modificarea este una minoră, fiind reprezentată fie de absența unui cromozom 22, fie de o deleție la nivelul acestuia. Dar, carcinoamele maligne umane sunt caracterizate printr-o varietate mare de anomalii numerice și structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
decenii ale secolului XX. Recunoașterea faptului că majoritatea neoplasmelor prezintă modificări citogenetice vizibile a contribuit la acceptarea generală a punctului de vedere că modificările genetice somatice joacă un rol important în tumorigeneză. În plus, demonstrarea faptului că într-o anumită tumoră toate celulele neoplazice prezintă adesea o aceeași modificare cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură celulă transformată malign, căreia modificarea genetică specifică somatică i-a conferit avantajul selectiv de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mare (până la 80%) în leucemiile infantile (sub un an) care sunt atât de tip AML, cât și de tip ALL (Heerema și colab., 1994). Interesul pentru astfel de translocații a fost suscitat de constatarea că la pacienții tratați pentru o tumoră primară apare, ulterior tratamentului, leucemie. Consecința nefericită a tratamentului pacienților neoplazici, în special al celor care au fost supuși radioterapiei sau/și chimioterapiei, este că unii dintre ei dezvoltă leucemie acută secundară, de obicei AML. Majoritatea acestor pacienți fuseseră tratați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un animal intact, normal. Dar, apariția tumorii s-a produs după o perioadă de latență lungă de câteva luni, ceea ce denotă existența unor etape multiple în patogeneză. În plus, deși toate celulele acestor animale conțin transgena MMTV/myc, o singură tumoră a apărut într-una dintre cele zece glande mamare ale animalelor transgenice. Astfel, la șoarece, transgena MMTV/myc pare a fi necesară, dar nu și suficientă în dezvoltarea carcinomului mamar. În acest model, exprimarea oncogenei myc pare a fi doar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
carcinoamelor renale, a neuroblastomului și retinoblastomului, a fost raportată în peste 100 de cazuri; - unele tumori evoluează latent, o lungă perioadă, adică cresc foarte încet sau sunt complet inactive și apoi brusc metastazează. Latența se poate explica prin echilibrul dintre tumoră și sistemul imunitar; - frecvent tumorile sunt infiltrate cu celule mononucleare: limfocite, monocite, puține plasmacite. Celulele T și macrofagele sunt prezente abundent în tumorile umane, sugerând un răspuns imun celular antitumoral. Din câteva tipuri de tumori (melanom malign, carcinom renal și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]