747 matches
-
a lungul celor doi pereți boltiți medieval, triplîndu-se în partea de sus, purtând ferestre în ei. La a doua masă, beau votcă din niște păhărele cât unghia, un taximetrist mătăhălos, un lungan numai os, lipit de propriu său trenci imens, tuns scurt, albit, cu alură de înotător și un personaj străveziu, chel, supt, cu ochelari imenși și mutră de Mircea Eliade, descărcîndu-și în toate direcțiile sclipirile de fachir. Și prin toracele căruia, IF-ului i se năzări că întrevede siluetele țigăncilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Întâlnirii la câteva grade sub zero, dar când Jack Abelhammer intră În Încăpere, toată hotărârea mea se evaporă. În loc de un patrician cu părul alb care se Îmbracă de la Brooks Brothers, cum mă așteptam eu, mi se arată un tip sportiv, tuns scurt, senzual, cam de aceeași vârstă cu mine, cu un zâmbet ce se dezvăluie cu Încetinitorul à la Geroge Clooney, și care Îi cuprinde Întâi ochii Înainte ca gura să fie destinsă complet. La naiba. La naiba. Ei bine, Kate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o curte mică, cu ziduri înalte și porți de fier, încuiate cu niște driguri de oțel. Un gardian a făcut apelul, că aduseseră mai mulți o dată. Le-a strigat numele la fiecare și poreclele, glumind, și i-a trimis la tuns. Frizerii, pușcăriași și ei, abia îi așteptau. Noaptea de sfârșit de vară era în miezul ei. Se schimba garda și se auzeau glasurile gardienilor pe crestele de piatră. În locul hainelor, un magazioner le-a dat câte un costum gros de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că o să plouă. Într-o etapă mai Îndepărtată, sub alte ceruri mai puțin plumburii, era o măreață paradă de mici văi cu trandafiri și cu alei pe sub crengi Împletite, grătare de lemn care-și legănau plantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
domnul Albrechtino le ținea pentru clienți într-un fel de mape maronii, cu o vergea la mijloc, pe care gazetele păreau că stăteau înfășurate. Mergeam, de obicei, cu Ghidale împreună la frizerie și, cât timp unul dintre noi era la tuns, celălalt răsfoia ziarele din colecția domnului Albrechtino. Erau ziare nemțești, cu multe fotografii care ne furau ochii, nu înțelegeam ce scrie acolo, dar vederea acelor imagini de orașe sau femei sau mașini străine iarăși ne înfierbânta imaginația. Eram amândoi dornici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
creioane, fel și fel de foi, un borcan cu lipici și un fel de foarfece ciunt, cu un braț rupt la jumătate. Scria cu sârg, cufundată în taina ei. O bătrânică rotundă, cu fața roșie, ochi mici, părul alb, des, tuns scurt. Am încercat să discut și cu ea. Zâmbea întruna, aprobându-mă, orice i-aș fi spus. Din frânturi de fraze, din zâmbete însoțite de începuturi de confesiuni, am început să înțeleg că fusese îndrăgostită de Camil Petrescu, pe când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce să-ți înfigi dinții. Al Wilson. Cred că numai în Vermont trebuie să fie o mie de Al Wilson. — Cred că o să-ncerc la Stanley, a spus Al junior. Nu se știe niciodată. Dacă nu e pe-afară, la tuns iarba, s-ar putea să răspundă... Și, în timp ce fiul cel slab se ducea în birou, să dea telefon, grăsunul lui părinte s-a lăsat pe spate, sprijinindu-se de mașina mea, a scos o țigară din buzunarul cămășii (pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
observație ca al străbunilor lui înțelepți: Avem tomberon nou la bloc. S-au mișcat repede băieții". Eu, din același neam, dar ceva mai deschis către universalitate: "No problem..." Pe casa scărilor îmi amintesc și mă pregătesc de plătit polițe: "La tuns iarba. Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, zici?...." Tata. Râs de râs. Se cutremură casa scărilor. Mama iese în ușă, nedumerită: "Ce-i cu voi? Nu veniți de la?..." Tata, tot în hohote. Aud din camera mea: "Z n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
liniștit. N-o să-i mănânce niciodată câinii din traistă. Auzi, are-un cap... Gata, de azi înțărcăm cureaua..." Întârzii puțin. Ies totuși să-i întorc lui tata complimentul. Mama e de față. Vreau să-l văd mascul fericit. Zic: "La tuns iarba, ziceai? Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, spuneai?..." Tata râde de sare varul de pe pereți; e satisfăcut de satisfăcut. Explică mamei ce și cum. Se pornește și mama pe râs. Îl sărută pe tata. Plec. Îl las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un mop electric, tăvălindu-se pe podea cu degetele Încleștate În câlții șiroind de apă. Silvio și Isabella se retrăgeau din fața unui roboțel de jucărie care, rotind o drujbă deasupra capului, Își conjugase atacurile cu cele ale unei mașini de tuns iarba. Un aspirator masiv Își repezise Înainte brațul tubular, Încercând să-l piște pe Guido de obraz. Suptă de curentul de aer, mustața acestuia fremăta ca o flamură În bătaia vântului, până când vânzătorul de electronice, cu o mișcare de expert
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tăcut tot timpul, nici cu Vornicu nu vorbea. Murea de dorul tău. Somnambulul rechemat pe scenă își îndreaptă spinarea, reînnoiește grimasa și glasul și gesturile, trece mâna prin perucă, părul dispăruse, așa cere impresarul, pentru noul număr : bila rasă : recrut : tuns zero ! Îndreaptă bila pe traiectoria astrului zilei. Așteaptă tangenta, semnalul, simte scăfârlia atinsă de razele focului, a și pornit, țeapăn și curtenitor, în calea Colombinei. — Ei, frumoaso, ce-ai făcut la mare ? Văd că te-ai bronzat temeinic, înseamnă că
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Mai curând obosit, ai dreptate. O să-și revină, pleacă în concediu. Se pare că are necazuri în familie. — M-a frapat scandalul, atunci, cu Lupu. Nepăsarea, delăsarea ; soția mi-a atras atenția. Se cunosc de mai demult, din facultate. Și tunsul ăsta, așa, dintr-o aiureală, probabil. Oricum, nu dă randament și nu se sinchisește. Să nu umflăm povestea ! Slavă Domnului, își face treaba. O fi trecând printr-o fază proastă. Își revine, asta e sigur. — Imprudent, să știi. Nu trebuia
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
XXVI Se deșteptă abia când soarele îi bătea pe pleoapele subțiri. Trebuia să fie trecut de zece. Se simțea emo, înnegurat și apăsat de relele lumii. Se îmbrăcă în negru și, intrând în baie, își aranjă bretonul cu mașina de tuns. O fâșie de păr îi cădea peste ochiul drept și se prelungea până la bărbie. I-ar fi plăcut să-și lase cioc, dacă nu barbă, însă părul care îi creștea din față era atât de anemic, încât îl tundea regulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de ofițeri de rezervă, dacă ar mai fi Întârziat câteva ore ar fi trebuit adus pe sus, cu escortă, iar celălalt, Zare, fusese singurul dintre recruții de la trupă care răspunsese da la Întrebarea: cine știe să mânuiască o mașină de tuns? Aceste două calități sunt la originea cunoștinței lor și nu e deloc greu de presupus În ce fel. Grințu visase toată viața lui să devină regizor de film. Poate că această dorință se născuse În el Încă din prima zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un pui alb de iepure de casă. Îl mângâie cu o seriozitate anume, indescriptibilă, ceva care face gestul ei și mai gingaș. La câțiva pași În spatele ei vine o bătrână Îmbrăcată În negru și ținând de mână un băiețel zvăpăiat, tuns zero. Toți trei se apropie de stația autobuzului. Voi, cei din stație, Îi priviți cum se apropie, parcă ați aștepta ceva de la ei, parcă pe ei i-ați aștepta și nu autobuzul. Fata merge mult mai Încet, se oprește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
loc de tribună s-au așezat vreo douăsprezece persoane, scriitori, activiști culturali, directorul Stamatescu, profesorul de istorie Valedulcean, profesoara de română Maria Stănescu, trei sau patru elevi printre care și o fată cu tenul foarte alb și cu părul negru tuns scurt. Lângă tribună vin să recite mai Întâi elevii care au compus ei Înșiși versuri. Prelins În palma mea fluid Ca o cerneală veche-n călimară De teama irosirii te Închid Și pumnu-l voi desface mai pe seară Când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
terist pentru că, imediat ce a intrat pe ușa infirmeriei, m-a Întrebat: — Cum te cheamă, bă, pe tine? Am răspuns conform contextului: — Grințu Anton Radu. — Hm, ce nume! - s-a mirat el, apoi, jucându-se cu foarfecele și cu mașina de tuns În părul meu Încâlcit, a Început să-mi vorbească despre numele proprii. Am aflat că numele meu deriva din Grigore, adică din slavul Grigorii diminutivat În rusă sau În ucraineană la Grișa, Grița sau Grițko, articulat apoi, după obiceiul vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
crezut că glumește și ora următoare le va spune, - Ha, ha, ha v-ați speriat... ia uite, unii chiar s-au ras în cap ! Ce înseamnă frica! Însă a doua oră pe toți patru îi dă din nou afară, - La tuns nerușinaților! Cei trei nici nu se gândesc să își taie părul, el mai fricos, când ajunge acasă îi întreabă pe părinți, - Spuneți... am eu părul mare?! - Da este cam mare, du-te să te tunzi la Ionel! Îi răspunde tatăl
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
care l-a luat ca de obicei, destul de scurt, iar cei trei își mai iau puțin din chică, numai vârfurile... nici nu se observa. Ora următoare Neacșu îi ridică pe toți patru în picioare.. iar vrea să îi trimită la tuns, deci nu era mulțumit nici acum de cum arătau... el îi spune profesorului, - Am fost cu tata la frizer și el a spus că acum e suficient de scurt! - Bine, stai jos, iar voi trei plecați imediat la tuns ! Începuseră calculul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fura, apoi are-o revelație și hotărăște să-l omoare pe senatorul căruia Cybill Îi susținea campania electorală. Și Încearcă s-o facă În mod cinstit dar e Împiedicat de FBI, așa că nu mai stă pe gînduri și se duce tuns punk glonț la Keitel peștele lui Iris/Jodie Foster, micuța prostituată și-l Împușcă, apoi Împușcă un client, iar la sfîrșit pe moșu’ care ținea registrul cu porcării, Îi retează două degete c-un foc, Îl Înjunghie, că ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici un Elvis Presley, doar pe Margareta Pâslaru pe care nu voiam s-o Înregistrez nici pe hîrtie liniată, continuînd la scurt timp, după o vară, cu directorul liceului care ne obliga să ne tundem pionier pierdut, stătea cu mașina de tuns la ușă și, cum vedea pe vreunul dintre noi cu părul depășindu-i puțin vîrful urechii, cum Îi trăgea nefericitului o dungă pe creștet cu aparatul mîrÎind electric, poate-și ratase vocația, trebuia să se facă frizer, nu director, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cartofi pe cap ca să nu ne recunoască, dar n-am simțit nici o satisfacție, nici un cartof, trecuseră patru ani În care fuseserăm ahtiați după blugi și noi purtasem sinistra uniformă cu număr pe braț, patru ani de rock și noi eram tunși numărul doi, se dusese dracului totul, pe urmă a venit Facultatea de Medicină cînd am fost picat la primul examen de profesorul de anatomie pe motiv că purtam părul lung, legat cu un elastic și ascuns după gulerul halatului scrobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o scrisoare de la Wanda de unde află că sentimentul ei de iubire a fost Înăbușit de pasiunea lui dementă. Și care-i morala povestirii? C-am fost un măgar, recunoaște eroul. Masochiștilor care se așteaptă la țepi, decalotări cu mașina de tuns zero, freze perianale supraturate, Ciuleandra, cartea le place pentru că-i enervează. Pentru sadici e incomprehensibilă. Onaniștilor le folosește dacă se-apucă să mîngîie coperta I, unde e pozat un sîn și pubisul subiacent, ras, dar tăcut. Restul de două procente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fie primul rai. Pe taluzul strict al unui iaz, visam mări și oceane. Mă plictisea viața de-o simplitate cerească a bunicii Leonora și compotul ei de rebrize. Pe Rusalin îl regăsisem nu știu cum, cam sălbatic. Arăta a flăcău de țară. Tuns prost, în cămașă destrămată la guler, cu pălărie veche de pai și mers împiedicat de pantofi grosolani, "pe puncte". M-a dus să-mi arate (bucuria era reținută; vorbea din ce în ce mai puțin) "mormântul haiducului". Găsise, săpînd adînc, o sabie, cîțiva bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
A deschis ochii, s-a uitat drept la mine și a zâmbit. — Mulțumesc, a murmurat și pleoapele i s-au Închis la loc. Sigur, nu ar fi fost În stare să alerge maratonul, sau să tundă iarba cu mașinuța de tuns, dar putea foarte bine să doarmă singură. Cu plăcere, am reușit să Îngaim, deși era prima dată În douăzeci și una de ore când nu mai aveam de alergat, adus, rearanjat, mutat, curățat sau ajutat În vreun alt mod. Te sun eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]