2,409 matches
-
în anul 68 d.Hr., la 150 de ani de la fixarea lor în aceasta pustie, când armatele romane, conduse de Vespasian, au nimicit, după Ierihon, și centrul comunității eseniene. Cei care n-au putut să fugă au fost, se pare, uciși sau vânduți ca sclavi. Prevăzând cucerirea ro¬mană, esenienii „și-au pus în siguranță prețioasa bibliotecă în grotele din apropierea lor, pe care nădăjduiau s-o regăsească după trecerea primejdiei, unde însă nu s-au mai întors, se pare, niciodată, să
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
un greu! timp o gând Undeva și revăd într-o cineva ne pe alta e pierdem aleea lumină. închis mereu, ce Sunt Cineva tot mereu... duce aici... care-mi Că spre Ești seamănă un noi acolo... e fir Doar Suntem ucis Că acolo vii? De un într-o Suntem aici vis caldă morți? într-o într-o lumină Ești clipă lacrima Mă aici... pătrunde închis. Referință Bibliografica: E un fir, ca un vis... / Irina Lucia Mihalca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
E UN FIR, CA UN VIS... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362152_a_363481]
-
-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
Cu aripa stângă-mi botează plămada,Cad stropii de rouă ce tind a pătrundePrin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoaneO hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de viseSub dansuri de Iele,dorințe ucise!Mai picură norii strigând curcubeul,Mai tună Ateul și zdruncină cerul...Dar încă mai simt că prin vene tot curgFlori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptăLăsându-mi pe gene o mare sărată
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
taciturn și nocturn, undeva, într-un nor, cu zborul îngerului meu păzitor. Acuma, cum stau așa, culcat pe spate în sicriul ce mă poartă spre mine însumi, iată, pot să-mi număr mai bine stelele și păcatele, zâmbetele și visele ucise, laurii și bătăliile pierdute. Undeva, departe și târziu, dincolo de orizontul însângerat al acestui tărâm pârjolit, pustiit, se odihnesc morții la lumina lumânărilor de ceară dintr-o poezie încă nescrisă. Îi simt, îi invoc, le vorbesc. Ceva mai aproape, rug lângă
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
ce vede Indestructibilul tu îl știi pe Cel din care întregul univers se naște [287]: Eternul nimeni n-ar putea vreodată să-l distrugă! Trupurile pier: însă în ele Spiritul rămîne etern, nepieritor și nemărginit... Spiritul nu ucide și nici ucis nu este. El nu se naște și nu se moare, și nici nu va mai fi din nou Acela care început nu avu nicicînd: necreat, nesfîrșit, netrecător Vetustul continuă a trăi și după ce ucis e trupul... [288]. Multe fură nașterile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nemărginit... Spiritul nu ucide și nici ucis nu este. El nu se naște și nu se moare, și nici nu va mai fi din nou Acela care început nu avu nicicînd: necreat, nesfîrșit, netrecător Vetustul continuă a trăi și după ce ucis e trupul... [288]. Multe fură nașterile mele; multe, Arjuna, sînt ale tale [289]; pe toate ale mele Eu mi le aduc aminte: Tu însă de nici una nu ai vreo cunoștință, mîndrie nimicitoare a dușmanilor! Deși necreat sînt Eu, nepieritor și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să se afunde în noianul de nimicuri al multiplicității materiale, dorința îl alungă din urmă clipă de clipă pînă la pragul morții: dorința. Dacă pentru filosoful grec năzuința nu trebuie să se împlinească, pentru că, odată împlinită, dorința însăși e moartă, ucisă, ea care dă un conținut existenței, pentru gînditorul indian, însă, dorința, ca și speranța, trebuie înlăturată, ca una ce împiedică pe individ de la trăirea absolutului clipei: lipsa dorinței, din contra, ar urma să dea obiectivitate clipei, reducînd astfel rolul elementului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
semnul unei crize sociale și economice care afectează România încă din 1930-1931. Alarma este dată, în vara anului 1929, în Valea Jiului: grevele de la Lupeni din 5 august 1929 se soldează, după cifrele avansate de Partidul Comunist, cu 32 de muncitori uciși și 56 răniți. Greva cuprinde, din nou, în mai 1930, atelierele de la căile ferate din Cluj și București (septembrie 1930 și ianuarie 1931). Criza se adîncește în ianuarie și februarie 1933. La sfîrșitul lunii ianuarie, greva cuprinde din nou Atelierele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este pregătit pentru a trece Niprul înghețat. Coloanele se reîntorc, în cursul unei conferințe din aprilie 1943 ținută la Școala de Război, Antonescu cere un minut de tăcere pentru cei 5.008 ofițeri, 3.253 subofițeri și 170.768 soldați uciși sau dispăruți și afirmă cu forță: "O țară mică nu poate duce o politică echivocă fără a-și asuma riscul de a se autodistruge. Doar marile puteri pot să-și permită o politică echivocă". Politica sa este definită începînd din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să nu-i dea ziua bună nici să-l îngăduie să ia parte la jertfele zeilor și la rugăciuni, căci acesta ne-au pătat cu vina sa, precum zice oracolul. Eu însumi mă ofer ca aliat zeului, precum și bărbatului celui ucis. Iar dacă va fi petrecând cumva sub acoperământul meu și la masa mea și voi ști-o aceasta, să cază blestemul asupra mea. Ca pentru tatăl meu mă voi ridica pentru mort și voi căta să pun mâna pe ucigașul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are loc Masacrul de la "Peterloo" (de fapt St Peter's Fields, aproape de Manchester), unde circa 60.000-100.000 de oameni cu vederi radicale s-au adunat pentru a cere guvernului reforme sociale; asemuit cu Waterloo, acest eveniment violent (11 oameni uciși și peste 400 răniți) atestă temerea claselor privilegiate privind iminentă în Anglia a unei revoluții iacobine violente în anii de dupa războaiele napoleoniene. Pentru radicali și reformatori Peterloo ajunge să simbolizeze tirania regimului Tory. Imediat după acest tragic eveniment, guvernul a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
430 Și de Ahania, Neprihănita să Mireasă; dar ea era departe. Dar Los și Enitharmon ședeau nemulțumiți și disprețuitori, Cu-atît mai mult rîvnind, gustînd cu-atît mai mult, si sorbind dulce fericire Din toate rotile cerești ce se-nvîrteau35 și carele Celor Uciși. În depărtare, Departe aruncată-n Noapte, rîvnind îngrozitor de-nfometată, 435 Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Adînc, oribil, fără Capăt, de Beula despărțit, departe dedesubt. 535 Chipul Omului a devenit nedeslușit, deschis durerii Într-un îngrozitor neant flămînd, și nimeni în ținuturile sale nu poate ca să meargă 48. Ierusalim, Emanația să, a devenit ruină, Micuții ei uciși sînt pe la colț de străzi 49, Si însăși ea captivă-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare spadă, O, tu, neîntrecut în slavă și mărire! Să-i nimicești pe-mpilătorii-aceștia ai Ierusalimului și pe aceia ce la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și de smarald: 140 Se veselesc spirite ale puterii în Palate în daurite zale Cu suliță-narmate și cu scut, beau și se veselesc peste cei uciși. Astfel e Demonul și astfel grozăvia-i pe-adîncul cel de jos. Însă la Golgonooza-ntorși, Los și Enitharmon Simțiră toată suferință pe care-o simt Părinții, unul spre altul plîns-au 145 Și se căi Los că pe munte pe Orc înlănțuise
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arc înnourat ziua întreaga săgețile zburară, pînă ce curs-a sînge 160 Din răsărit către apus, aidoma cu vinele-omenești, în rîuri Ale vietii pe pajiștile morții și ale deznădejdii vai. "Acuma sunați goarnele Izbîndei, acum să-i despuiați pe cei uciși. Înveșmîntați-vă cu arme daurite, frați de război". Ei cu tărie sună goarnele, îi pun în lanțuri pe prizonierii care urlă, 165 Fac sîngerosul Legămînt, si trag la sorți în coif, Și aleg moartea lui Luváh și răstignitu-l-au de arbor 232
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spună, în fața simplei legi a vieții, orbi. "Acum, acum huiește Bătălia în jurul gíngașelor tale mădulare, O Vala! Zîmbește-acum printre-ale tale-amare lacrimi, acum arată-ți toată frumusețea. Nu-i dulce rană paloșului și-ncîntător osul sfărmat? 190 Acuma vei surîde printre cei uciși cînd cei răniți în cîmpuri gem? Ridică-ți ochii-albaștri, Vala, și-ți pune-ai tăi conduri, cei de safir. O, Tristă Magdalena, privește, mijesc zorile! Pune-ți înflăcărata Cingătoare, coboară în Mormînt, Si risipește sîngele de pe sprinceana ta de aur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-nvețe și să uite, si sa se-ntoarcă 570 La întunecată vale de unde a venit, ca să-și înceapă truda iarăși 304. Suspínă în durere, trudește în durere în universul sau, Țipînd în păsări peste-adînc, și-n lup urlînd Peste acei uciși, mugind în vite, si in vînturi, Și peste Orc și Urizen plîngînd în nori și vîlvătăi, 575 Și-n strigătele nașterii și-n gemetele morții glasu-i Este auzit prin Universu-ntreg: oriunde crește-un fir de iarbă Ori înverzește-o frunză
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sens alchimic, noul început etern: pentru Blake în Veșnicie nimic nu se pierde, ci totul este păstrat în Sălile lui Los Los's Halls, care sînt un fel de cămări temporale-eterne, ce amintesc de arhitectură Valhallei, magnifica Sală a celor Uciși, cu numeroasele sale turle, în care era primită oastea fantomatica a războinicilor eroici ai lui Odin, special adunată aici pentru a lupta în bătălia finală a zeilor, la Ragnarökr (cf. A. Cotterell & R. Storm, The Ultimate Encyclopedia of Mythology, p.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se aud psalmurile călugăritelor. Roger, nervos, revine și un soldat necunoscut sosește; Roger îi spune acestuia că în capelă se află doi oameni îngenunchiați pentru rugăciune și că unul din ei, îmbrăcat într-o tunica, trebuie cruțat în timp ce celălalt trebuie ucis. Roger își exprimă bucuria demonica pe care i-o provoacă o astfel de faptă (Ah, viens démon! Esprit du mal!). Asasinul intra în capelă în timp ce Cruciații petrec alături. Din capelă se aud strigate: asasin! Dar cel doborât va fi Contele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
da me). Gusmano însă cere că Zamoro să fie iertat (Io del mio Nome odo la voce, voce che impone di... pardonar). Mai mult, Gusmano binecuvântează unirea dintre cei doi îndrăgostiți. Asistență părăsește scenă în timp ce Alvaro, singur, isi plânge fiul ucis. Principalele pagini din opera Alzira Aria Un Încă, eccesso orribile din Prolog Rol : Zamoro, șeful unui trib peruvian Voce : O vastă câmpie peruviana, secolul 16 Rezumat : Zamoro a evadat din captivitatea în care fusese ținut de Guvernatorul Perului, Gusmano, si
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
conducătorului lor. Uldino, tânărul sclav breton al lui Atilla, prezintă învingătorilor un grup de fecioare din Aquileia care luptaseră curajos alături de tații și frații lor și scăpaseră din măcelul general. Printre acestea se află și Odabella, care își văzuse tatăl ucis și care credea că iubitul ei, Foresto, fusese de asemenea ucis (Allor che i forti corron... Da te questo or m'è concesso,,). Atilla, surprins de frumusețea ei și de îndrăzneala cuvintelor ei, se îndrăgostește de ea și îi dăruiește
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un grup de fecioare din Aquileia care luptaseră curajos alături de tații și frații lor și scăpaseră din măcelul general. Printre acestea se află și Odabella, care își văzuse tatăl ucis și care credea că iubitul ei, Foresto, fusese de asemenea ucis (Allor che i forti corron... Da te questo or m'è concesso,,). Atilla, surprins de frumusețea ei și de îndrăzneala cuvintelor ei, se îndrăgostește de ea și îi dăruiește sabia să, ordonând că, împreună cu celelalte fecioare, să fie duse în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ei, Foresto pe care il crede mort (Oh! nel fuggente nuvolo ). Foresto apare, în ciuda pericolului mare care îl amenință. Tânărul este convins că Odabella l-a trădat și o acuza că a uitat de patria lor distrusă, de tatăl ei ucis și de dragostea lor. (Și quell’io son, ravvisami). Odabella disperată, respinge acuzațiile lui Foresto: ea îl asigura că va urma exemplul Juditei care a salvat Israelul prin uciderea lui Holofernes. Aceasta este rațiunea pentru care a acceptat să-l
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]