977 matches
-
asta l-a făcut, ca pe toți politicienii care se cred providențiali, să creadă că orice decizie de-a sa, subiectivă, este bună pentru țară. Corcolirea "mogulilor" proprii, instituirea ridicolului "pedelism dinastic" al celor două Elene de poveste ale sale, umilirea prim-miniștrilor și apoi a milionului de bugetari cărora le-a tăiat, cu de la sine putere, jumătate din venituri pentru o fantasmagorică rețetă de trecut criza și, în fine, modul nerușinat și cinic în care, pentru a-și salva interesele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
factori în relațiile lui cu elevii, asumându-și singur responsabilitatea pentru deciziile privitoare la clasă ca întreg, la fiecare elev în parte. Elevii sunt supuși unui control strict, impus rapid și brutal, având drept suport frica. Profesorul poate recurge la umilirea elevului în fața clasei, mizând pe efectul de undă, în ideea că îi va determina și pe ceilalți elevi la o ascultare necondiționată. Efectele stilului autoritar sunt și ele subliniate de către Kenneth Moore: Cercetările [...] sugerează că acest stil de conducere are
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevilor, instituția elevului de serviciu, întâlnirile clasei și întâlnirile școlii planificate de către elevi sunt forme ale guvernării elevilor care oferă oportunități de conducere și mijloace de a practica democrația 92. Keneth Moore notează și el: Liderul democratic evită critica și umilirile. În schimb, dezvoltă autoaprecierea prin împărțirea responsabilității. Dacă elevii sunt încurajați când comit greșeli, ei își dezvoltă încrederea în sine. Drept rezultat, atmosfera în clasă este una de deschidere, comunicare prietenească și independență 93. Același Kenneth Moore caracterizează astfel stilul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe care le utilizează. • Organizarea lecției într-o succesiune de pași bine delimitați, care să se încadreze într-o structură "vizibilă" pentru elevi. Împotriva acestora există mai multe obiecții. Argumente împotrivă: • nu funcționează decât pe termen scurt; • are drept consecință umilirea elevilor; • profesorul trece cu vederea violența, iar elevii ar putea să-l imite; • produce efecte emoționale (frica de școală, ostilitate, furie); elevii se simt nedoriți, ceea ce are drept efect scăderea respectului de sine; • există modalități umane mai eficiente de a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
autoritate, dar nu neapărat la procedee punitive. Riscurile aplicării oricărei pedepse sunt subliniate și de către David Fontana: • utilizarea pedepselor ar putea deteriora, probabil pe termen lung, relația profesorului cu elevii (mai ales dacă pedeapsa este nedreaptă sau are drept consecință umilirea acestora); • la rândul lor, elevii pot desfășura strategii de evitare, precum falsificarea, ipocrizia sau minciuna; pe termen lung, acestea pot afecta personalitatea lor, iar pe termen scurt ar putea submina orice urmă de încredere în relația profesor elev; • pedeapsa îi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ale dvs. dintr-o Scrisoare de la Olănești, (Vatra, nr. 11-12 /2004, pp. 24-25), în care pentru prima dată am fost șocată de violența tonului, de disprețul și agresivitatea unor termeni utilizați, de obicei, nu pentru apostrofarea, sau ridiculizarea, sau chiar umilirea, ci pentru nimicirea celui luat în vizor. Este vorba de dl. Alexandru Paleologu, despre care, printre alții și printre altele, iată ce scrieți: Nici măcar de o curățenie în propria ogradă nu am avut parte. De o mică vânătoare de șobolani
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Că linșarea mediatică propagată de ziarele comuniste era pigmentată strategic cu astfel de telegrame ale unor presupuși oameni ai muncii (fie ei reali ori confecționați de Securitate) și că procedeul viza mai întâi uciderea în efigie a celor arestați, apoi umilirea și maltratarea lor de facto în timpul anchetei, dar și după, în detenție. Imaginarul celor care emiteau respectivele telegrame și moțiuni era, cât se poate de limpede, unul bolnav. Moartea pur și simplu a „dușmanilor poporului” nu era satisfăcătoare: înainte de toate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai percep în opozanții lor niște adversari, ci niște dușmani, de unde practica bestializării lingvistice a presupusului inamic. Se pare că imageria animală este cea care satisface cel mai puternic necesitățile de puniție lingvistică ale indivizilor. Registrul-bestiariu are ca principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri sau Scyla și Charibda, ci despre păduchi și viermi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în această industrie în care Germania ne este superioară. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Alsacia a fost câmpul închis al unei bătălii culturale între vin și bere. Pentru francezii din acea vreme, după umilirea suferită în urma Tratatului de la Frankfurt din 26 februarie 1871, prin care Alsacia era cedată Imperiului condus de Bismarck, urmată de rivalitatea întreținută de alte două conflicte franco-germane, berea a fost identificată cu Germania și vinul cu Franța latină. Această confruntare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sau la alta din motive de securitate. Ca și în cazul mișcărilor ideologice, apartenența la o bandă poate deveni semn de prestigiu. În funcție de antecedentele personale ale fiecărui individ, tinerii integrați în astfel de grupări pot dezvolta un puternic sentiment de umilire sau de rușine, fapt ce explică de ce în cultura bandelor onoarea și respectul joacă un rol atât de important. Dorința tinerilor de a se integra într-o bandă este asemănătoare cu aceea a indivizilor cu situație economică și socială precară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din sistemul de codare comportamentală elaborat de Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent atunci când o persoană vrea să-ți vorbească
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un penitenciar produce un șoc foarte puternic, deoarece are loc o deposedare radicală de vechile roluri, de identitățile sale sociale. Experiența carcerală include confruntarea cu dezordinea, deși închisoarea se definește prin contribuția sa la menținerea ordinii sociale. Prin înjosirile, degradările, umilirile și pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt în mod
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin care trec atît deținuții, cît și cadrele în momentul angajării (cu excepția privării de unele drepturi civile). Acesta este un tratament de masă, impersonal, care are rolul de a integra noul "client" în rutina funcționării carcerale. În cazul femeilor deținute, umilirea este și mai dificilă. Despuierea corpului, expunerea lui unor agresiuni reale sau simbolice, tratarea lor ca obiect, palparea brutală sau cu subînțeles, tunderea obligatorie a podoabei capilare, urîțirea corpului în procesul de "despăduchiere" și "dezinfectare", îmbrăcarea într-o ținută standard
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al societății. Accesul spre statutul de profesioniști este dat de trecerea examenului de înrăire, ca parte esențială a ritualului de botez. Înrăirea unui nou angajat se petrece sub supravegherea atentă a unui cadru mai vîrstnic, care-i evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie realizată oricum, ci în cadrul unui spectacol, al unui ceremonial. Printre tehnicile de umilire utilizate, menționăm: ridiculizarea trupului, umilirea verbală (sexuală sau religioasă), raderea bărbii și a părului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
petrece sub supravegherea atentă a unui cadru mai vîrstnic, care-i evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie realizată oricum, ci în cadrul unui spectacol, al unui ceremonial. Printre tehnicile de umilire utilizate, menționăm: ridiculizarea trupului, umilirea verbală (sexuală sau religioasă), raderea bărbii și a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui cadru mai vîrstnic, care-i evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie realizată oricum, ci în cadrul unui spectacol, al unui ceremonial. Printre tehnicile de umilire utilizate, menționăm: ridiculizarea trupului, umilirea verbală (sexuală sau religioasă), raderea bărbii și a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară în timpul iernii, ruperea hainelor, a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinucigașii din penitenciar transmit prin gestul lor un mesaj disperat despre neputința suportării unui regim alienant. Eroii nu sînt recunoscuți de autorități, iar cînd acest lucru este inevitabil, recunoașterea lor e doar temporară. Ei sînt apoi supuși unui proces de umilire, trimiși la izolare, refuzîndu-li-se drepturi elementare (deseori, chiar cele pentru care s-au zbătut), iar apoi expulzați în alte penitenciare, pentru a li se stinge faima. Oficial, nu există eroi. În realitate însă, ei apar întotdeauna cînd grupurile sînt amenințate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura populației carcerale e radical
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole numeroase s-a încercat acreditarea ideii că trecerea la un alt regim de proprietate ar genera noi abuzuri, mai greu de stăpînit, noi tensiuni interne și o umilire a personalului obligat să se supună unor persoane dubioase. "Să fim subordonații lui Vanghelie? Niciodată!" au sărit indignați mai toți angajații Penitenciarului Rahova (situat în sectorul 5). La fel cum indignați au fost și de ideea subordonării lor unor "afaceriști
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
statului. În fiecare zi, duba deversează în pușcării noi gunoaie, iar pe altele le returnează societății, reciclate adesea anapoda, strîmb, cu defecte ascunse de controlul tehnic de calitate. Locuri vetuste și insalubre, dominate de suprapopulare și promiscuitate, arbitrarii și inegalități, umiliri și interdicții, penitenciarele frapează prin absența sau pervertirea celor mai elementare drepturi umane. Cum ar fi dreptul de a respira. În închisori, aerul este un vector privilegiat de infecție. Respirat de peste 30 de deținuți, aerul dintr-o încăpere de 12
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dar nimeni nu putea fi înșelat: ziua de 10 Mai rămânea în sufletul tuturor românilor cinstiți și conștienți marea zi națională, ziua gloriei și a marilor înfăptuiri. 23 August devenea ziua decăderii, ziua pierderii tuturor libertăților, a tuturor bogățiilor, ziua umilirilor, a rușinii. Dar să revin la ziua de 23 August 1945. Dominația sovietică deja instaurată își spunea cuvântul. Noul guvern, cuprinzând incompetenți, își ușura sarcina. Destrămarea României începuse. Agenții sovietici, dublați de cozi de topor... se infiltrau peste tot. Armata
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în această minimă investire în problema locuințelor o moștenire a trecutului: nu trăise majoritatea populației, până în secolul al XVIII-lea, fără locuință proprie?" ""Se aparținea" aproape întotdeauna cuiva"4 notează Philippe Ariès fără ca această situație să fie resimțită ca o umilire. În această confuzie întreținută, pe de o parte, între muncă și nemuncă, și pe de altă parte, între viața publică și cea privată, locurile fundamentale ale sociabilității erau câmpul, strada sau locuința stăpânului fie că acesta era meșteșugar, proprietar de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]