23,058 matches
-
pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să-ți ție Domnul casa ta și harul! AXIOMA Prof. doctor MARIAN BARBU Socratele meu pescuiește într-o axioma foarte rotundă pune momeală metafore cu incertă lungime de undă dimineață arar mă salută fiindcă de obicei este absent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
întru dulcea auzire a unora ca acestora și rămâne nesimțitor, ca într-o dulce adormire. A doua, pentru că din auzirea acelor dezmierdătoare cântece, mintea, cu închipuirea sa, nu încetează să-și închipuie cele înțelese din cântece, iar de aici se umple de multe chipuri și împătimire. Și a treia, chiar dacă se întâmplă, să zicem, să nu vadă fețele celor ce cântă, cu toate acestea, glasul singur este destul pentru a ne închipui cu imaginația (fețele lor) care trezesc în suflet poftirea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
numaidecât cu fapta<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 157. footnote>, deoarece lenea face ca patimile să se întoarcă<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 60. footnote>. În continuare, nu trebuie să se uite importanța meditației duhovnicești, a rugăciunii neîncetate, care umplu inima de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea. De asemenea ne îndeamnă să nu ne încredem în noi înșine, spunându-ne că alții mai virtuoși decât noi au fost biruiți, căci spune el este cu neputință să mergi la moară fără să te umpli de făină sau să ții smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera cineva de această înjositoare patimă, Fericitul Ieronim spune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând și umplând toată ființa lui, îl făcea neatins de nimic și mai presus de toate cele de jos. Acum, după călcarea voinței lui Dumnezeu, această dumnezeiască putere și acest veșmânt supraceresc îl părăsi pe om și el rămase acum, așa zicând, singur
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Facere 20, 17-18; 25, 21; 29, 33; 30, 6, 17, 22; 33, 5; 48, 8-9; Luca 1, 7) și nașterea de copii este o binecuvântare și rânduială dată de Dumnezeu încă din rai, prin porunca: Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul... (Facere 1, 28). Legea celor două sexe este în slujba fecundității: Fiți rodnici și vă înmulțiți și umpleți pământulă (Facere 1, 28). Deși numai Dumnezeu este izvorul vieții, El a făcut din oameni colaboratorii Săi la transmiterea unui sinergism
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nașterea de copii este o binecuvântare și rânduială dată de Dumnezeu încă din rai, prin porunca: Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul... (Facere 1, 28). Legea celor două sexe este în slujba fecundității: Fiți rodnici și vă înmulțiți și umpleți pământulă (Facere 1, 28). Deși numai Dumnezeu este izvorul vieții, El a făcut din oameni colaboratorii Săi la transmiterea unui sinergism divino-uman. Acceptând această colaborare cu Dumnezeu, cuplul se inserează în istoria umanității, iar întrucât omul este chip al lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de înger, Fecioara Maria merge la Elisabeta, soția lui Zaharia. În momentul salutării, pruncul Elisabetei a tresărit în pântecele ei, fiindcă L-a recunoscut pe Mântuitorul Iisus Hristos în sânul Fecioarei, iar mama Sfântului Ioan a simțit că s-a umplut de Duh Sfânt (Luca 1, 39-41). Tradiția liturgică ne oferă cea mai clară mărturie cu privire la faptul că Biserica recunoaște viața fetusului în uter ca fiind pe deplin umană și personală. Sărbătorile Bisericii includ nu numai nașterea Sfintei Fecioare, a Sfântului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
m-a făcut frumoasă prin iubirea Sa, schimbând propria frumusețe pe rușinea mea (Is. 53, 2-3; Fil. 2, 7). După ce a luat mizeria păcatelor mele asupra Sa, mi-a dat voie să mă împărtășesc de puritatea Sa și m-a umplut cu frumusețea Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 60. footnote>. Frumusețea miresei exprimă metaforic mântuirea de la păcat și, prin urmarea lui Hristos, sufletul păcătos sporește în frumusețe. Ca și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
omilia întâi asupra Cântării Cântărilor, Preaiubitul Discipol își asumă o postură diferită, dar la fel de apofatică. Înclinându-se pe pieptul Domnului, Sfântul Ioan își pune inima, ca pe un burete, pe pieptul lui Hristos. Cum se odihnește el, în tăcere „este umplut cu o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și al ascunderii (ἐγχείμενον) subliniază sensul apofatic al textului. footnote>. Totuși, în loc de a se odihni în continuare la pieptul Domnului, Preaiubitul Discipol
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pune gura pe gura Mirelui, care țâșnește ca o fântână cu cuvintele vieții veșnice<footnote Ibidem, 32. Sfântul Grigorie comentează asupra Cântului 1, 2: „Să mă sărute cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today”, în Eastern Churches Review, vol. VII, Nr. 1, Oxford, 1975, p. 23. footnote>. Fiind veșnic îndrăgostit de Frumusețea sublimă, sufletul dorește să se umple „de chipul însuși al Arhetipului și să-l vadă față către față”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 69. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 49. footnote>. Epectaza dorinței este ca bazinul unei fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu. Umplerea și revărsarea sunt simultane; a primi și a da reprezintă două aspecte ale aceluiași act. Altfel spus, epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate fundamentală între înțelegerea noetică-erotică întoarsă spre ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta Sfintelor, unde, prin comunicarea cu Dumnezeu, este mereu mărită, mereu umplută fără ca, paradoxal, să se umple vreodată<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 510. footnote>. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El depune mărturie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
face necontenit mai mare ca sine, prin împărtășirea de Cel mai presus de sine și nu încetează de a crește”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 876A. footnote>. Participând la Dumnezeu, sufletul se umple tot mai mult de razele dumnezeirii, altfel spus, i se comunică în mod tot mai îmbelșugat energiile divine sfinte și sfințitoare, care fac ca natura umană să nu cunoască limite în creșterea sa: „Izvorul bunurilor țâșnind neîncetat, natura celui ce
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre războaie s-a umplut cu scrisori, cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de sensurile de azi, specializate, plivite, ale lui "profesor". După cum nu mai recunoaștem, rar și pe-acela, decît al doilea sens al unui cuvînt a
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
copil cuminte, nu vreau totul azi. El îmi dă totul azi. îmi bagă bani pe card. Portocalul de pe balcon înflorește (e iarnă!!!), Zveruța îmi spune o vorbă uluitoare (,derdelai"). Mi se propune o bursă fabuloasă în Cuba... Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani, Dumnezeu mi-a satisfăcut iubitele și mi-a arătat că mă iubește fără sfîrșit chiar dacă sînt str8 și nu îmi plac banii. Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile. Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile. Cel bun, cel
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din ordinul Moscovei au fost la fel de nemernici sau chiar i-au întrecut pe reprezentanții ocupantului sovietic. În timp ce goleau sîrguincios țara, pentru a plăti, ca premianții, datoriile de război, au umplut pușcăriile și și-au ucis compatrioții, într-un regim de teroare și exterminare mai eficient decît în toate statele europene care s-au trezit în lagărul roșu. Ceaușescu a participat din plin și el la aceste nemernicii, înainte de a intra
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
vedea ce urlă presa vremii. Se joacă de-a țărăncuța și habar n-are cum o duceau paysanii (permiteți-mi barbarismul) și nici nu se obosea să întrebe. Stați un moment, venea dintr-o familie regală, știa că vistieria se umple din taxe. A o compătimi pe această regină, ceea ce perspectiva Sofiei Coppola îți cam impune, e greu de făcut, deoarece ar trebui să extrapolezi izolarea ei la autism. E trist că Maria-Antoaneta a trebuit să plătească cu gîtul - contextul merită
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
mine; și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistașiei mai mult, pe cât știu eu. Și atât era de cuprins, de s-au umplut munții; Hălăuca, Peatra lui Iepure, Bărnariul, Cotnărelul și Boampele, până dincolo peste Pătru-Vodă, de turmele și tamazlâcurile lui. Și se pomenește că Ciubuc era om de omenie... Și că până și pe Vodă îl primise în casa lui și îl
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
m-am bucurat de cele auzite" (p. 24). Cartea prietenilor mei este o apariție editorială la care țin foarte mult pentru că îmi aduce aproape sufletul bunului meu profesor Deliu Petroiu. Doar citindu-i numele pe copertă și inima mi se umple de bucurie și de amintirea nostalgică a atâtor ziceri memorabile sau delicat-corozive ale acestui }uțea bănățean. Vă îmbrățișez, dom' profesor vă doresc viață lungă și, dacă tot v-ați apucat de treaba asta, la cât mai multe cărți!
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
mentală, opacitate și incapacitate de a crea evenimente adevărate. Salonul intrenațional de pictură Vedeta întregului an artistic al Muzeului Florean a fost, însă, prima ediție a Salonului internațional de pictură. Peste trei sute de lucrări, sosite din toate colțurile lumii, au umplut pînă la saturație întregul spațiu al sălii de expoziții din Colonia Artiștilor. Premiile seducătoare, 5000 USD premiul I, 3500 USD premiul II și 2000 USD premiul III, oferite de Muzeul Florean, și zece burse constînd într-o cantitate semnificativă de
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
tinereții valuri. Cine nu e idealist la tinerețe, n-are inimă; cine mai e idealist și la bătrânețe, n-are minte. Acum a prins în fine ceva minte și nu mai face altceva decât să joace monopoly intergalactic. Tocmai a umplut Calea Lactee de hoteluri. Poate că într-o bună zi va ieși totuși ceva din el. Mda, ce voiam să zic...?" În timp ce Dumnezeu căzuse pe gânduri, omul nostru plecă, necăjit. Până la urmă a sfârșit rău. Găsi niște săraci din India sau
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]