8,223 matches
-
se rugau și băteau mătănii la biserică pentru vindecarea mea. Domnu-a dat de m-am făcut bine, dar acumulasem multe chinuri și amărăciuni, fiind la un regim alimentar sever, cu abacul și alfabetul rămase în sponci. Totuși ambiția și meditațiile unchiului avocat Filaret, la aritmetică, și ale mătușii Jeni, la citire, au compensat întreruperea de două luni și ceva, recuperând totul până la sfârșitul anului școlar, când am fost recompensat cu al treilea premiu din clasă. În clasele următoare ale ciclului primar
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din asta a făcut cel de al treilea infarct, ce i-a fost fatal, în ajunul Crăciunului din anul 1979. Primul meu Moș Crăciun ce mi-l reamintesc, în fața căruia am afișat un original „delirium tremens”, a fost fratele mamei, unchiul Gică, pe care l-am recunoscut în finalul ceremoniei, datorită lipsei degetului mare al mâinii drepte, urmat în ceilalți ani de o rudă mai îndepărtată, Vasile Badale, poreclit Târliboacă. La zece ani, „Moșul” a venit mai devreme, cu o dubă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ordine aleatorie: neamțul Pascal, proprietarul cauciei „La Horei” și al unui atelier de croitorie, un jucător deosebit de generos cu noi, Nicolae Ciosnar zis Bancuță, Liviu Mihalache poreclit Paconul, Ștefan Mihăilă ironizat Șmaga, Mircea Frunză, Ilie Gatej, Uțu Ciocan, Vasile Bulancea, unchiul Vasile Sasu, tatăl meu, înainte de arestarea politică, mai tinerii Ghiță Flutur și Benone Ghibes, giurgiuvenii refugiați și pripășiți prin sat. Mai veneau și musafiri din împrejurimi, care aveau bani de aruncat, căci nimeni nu avea vreo șansă, întrucât cele două
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe biciclete pentru adulți. Tricicletă și trotinetă avusesem, plimbatul cu cercul eram prea monoton, așa că visul unei biciclete pentru copii cu două roți, nerealizat niciodată în fapt, l-am suplinit oarecum de unul singur, birjărind bicicletele primarului satului, în persoana unchiului Vasile Sasu. Acesta venea acasă, la masa de prânz, cu o bicicletă din primărie, iar eu, care îmi căutam treabă prin atelier la bunicul, îl pândeam și cum o parca, rezemând-o de poarta ogrăzii, o arestam cu mare grabă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ajungeam la pedale numai dacă băgam piciorul drept sub fus, ceea ce ducea la un final dezastruos, constând în căderea lanțului de pe roata dințată a butucului din spate. Atunci duceam în grabă bicicleta în ogradă și dispăream pe „șestache”, lăsândul pe unchiul să repună lanțul, ungându-se cu dohot pe mâini și înjurând de mama „bicicletelor”. Fără să mă căiesc câtuși de puțin, schimbam imediat teatrul de desfășurare a poznelor pe alte trasee, unde eram așteptat ca iarba de leac, în special
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
flatate de atenția acordată de gagiii urbani, noi băștinașii fiind trecuți în plan secund, fără a fi afectați cine știe ce în plan sentimental. Tata și Costescu aveau un punct de lucru pentru amenajarea spațiilor verzi, chiar în spatele casei noastre, după gardul unchiului Gheorghe Doboș. Acesta consta dintr-un teren lung de două sute de metri îîn care se aflau răsadnițele și serele pentru puietul ce urma să fie plantat în zonele amenajate din stațiile CFR) și dintr-o clădire cu birou, magazie, dormitor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
își încheia ”vizita”cu un ritual special, acela de a se urina în castronul cu sare de bucătărie. De-a lungul timpului nu s-a auzit de la angajații tatei, că sarea lor de bucate ar fi fost prea sărată! Curtea unchiului Gheorghe Doboș, aflată în fața rampei de descărcare-încărcare a stației CFR Vama, era în anumite sezoane transformată în depozit pentru diverse materiale de construcție, care ne făceau cu ochiul în special noaptea, și nu rezistam tentației de a face și noi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de situație și treceam, noaptea, că-i un sfetnic bun și atunci toate pisicile sunt negre, la o descongestionare rapidă. Cea mai grea problemă de rezolvat era ecuația de predare a prăzii, neapărat de un necunoscut, căci primitorul era însuși unchiul, iar eu nu mă arătam, să nu mă dau de gol, având antecedente din furtul scândurilor mătușii Valeria. Totul se executa cu discreție, fiind bani buni la mijloc. Partea acceptabilă, ziceam noi, era că nu luam de la străini sau sărăntoci
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Pauker și cu Dej / Bagă spaima în burghej’!”. E concludent și tulburător. Motivele arestărilor și condamnărilor de care s-au „bucurat burghejii”, printre ei aflându-se și membrii familiei mele îtata - chiabur și funcționar, fratele său mai mare, Filaret - avocat, unchiul Emilian Doboș - notar, unchiul Luca Călinescu - chiabur), erau stipulate standard, fără echivoc: acțiuni contra clasei muncitoare, activități contra mișcării muncitorești, tulburarea ordinii sociale etc. Nu s-au mai repetat în timpul lui Ceaușescu, acesta golind pușcăriile de deținuți politici, dar au
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Bagă spaima în burghej’!”. E concludent și tulburător. Motivele arestărilor și condamnărilor de care s-au „bucurat burghejii”, printre ei aflându-se și membrii familiei mele îtata - chiabur și funcționar, fratele său mai mare, Filaret - avocat, unchiul Emilian Doboș - notar, unchiul Luca Călinescu - chiabur), erau stipulate standard, fără echivoc: acțiuni contra clasei muncitoare, activități contra mișcării muncitorești, tulburarea ordinii sociale etc. Nu s-au mai repetat în timpul lui Ceaușescu, acesta golind pușcăriile de deținuți politici, dar au ieșit la rampă alte
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
idee, și am rânjit bucuros În sticla geamului Întredeschis. Nu prea aveam nimic prin casă (sunt doar un băutor de ocazie). Ba daaaa, mi-am amintiiiit: o sticlă de vodkă (”vodkă bună, băiete!”), primită În toamnă, de ziua mea, de la unchiul Sion, fratele mamei - „voiajorul”. Sticla, pitită bine, aștepta nerăbdătoare să-și Îndeplinească misia pentru care a fost creată și trimisă printre oameni. Citesc Încet, cu amănuntul: ”Original Stalinskaya. Premium Vodka. Distiled from Premium Crain”. Da, Într adevăr, promite! OK, să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ani) de-a lungul carierei mele de profesor. Mi-amintesc dimineți demult apuse, pline de lumină, când, după ce mă bărbieream și-mi trăgeam o cămașă pe mine, Îmbrăcam pantalonii bej și sacoul gri-cenușiu. Haine de calitate, primite cadou de la un unchi de-al meu, de departe. Haine din stofă fină (olandeză), croite, după etichetă, În Italia. Italienii aceștia sunt artiști prin excelență. Le voi fi recunoscător cât voi trăi pentru... pentru toate minunile create de ei pe pământ. Nimic din ce-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fi să Încerc o tărie (visul acesta Îngrozitor se repeta aproape regulat și era, probabil, consecința unei pățanii din vremea când aveam vreo unsprezece ani și nimerisem nu mai știu din ce cauză sub copitele celor patru cai ai trăsurii unchiului Victor. Mama era să moară atunci de inimă rea. Eu zăcusem aproape două săptămâni imobilizat la pat, Într-o stare febrilă, cu nenumărate leziuni și cucuie). Lola stătea la o măsuță izolată, chiar În fața mea. Mă privea insistent, În maniera
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mama lui, va lua o văduvă uitată de timp din cartier, sau în cel mai bun caz, îl vor însura babele. Știa că nu poate fi vorba de așa ceva, dar îngrijorarea mamei sale venea din tradiția familiei, când pe un unchi al său, holtei convins, hotărât să încheie burlăcia, n-au reușit nici babele, cu toată diplomația, descântecele și leacurile lor, să-l căptușească cu vreo femeie, fiind dincolo de vârsta când un bărbat încă se mai poate declara cavaler. Care femeie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
declara cavaler. Care femeie lucidă ar fi acceptat să-și pună cenușă pe cap cu un om care își purta reumatismele cu sprijinul unui baston de bambus? Dar el, Alexandru Georgescu, mai avea ani mulți până să ajungă la bastonul unchiului său. * Întâmplarea a făcut că, ieșind într-o după amiază la cumpărături, o întâlni pe Olga tocmai când aceasta achita la casă unele produse alimentare solicitate de mama sa pentru a pregăti o masă aniversară. Alex o salută. De teamă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
crezând că se bucurau de o croazieră de vis, așa cum le-a fost promis în afișul de la agenția de voiaj. PRĂJITURĂ CU NUCI SAU BISCUIȚI CU VANILIE? În încăpere totul încremenise, nimeni nu îndrăznea să-și lase respirația auzită, doar unchiul Traian, întins în patul său mirosind a transpirație și lavandă, trăgea puternic aer în piept, își umfla cu el burta ce tremura ca o piftie și îl elibera apoi printre dinți, purtând mirosul greu și amar al gurii. Stăteam cu toții
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
el burta ce tremura ca o piftie și îl elibera apoi printre dinți, purtând mirosul greu și amar al gurii. Stăteam cu toții strânși în jurul patului și îi vegheam respirația, chiar și Cristi venise până lângă noptieră și îl privea pe unchiul cu o față somnoroasă. Era din ce în ce mai cald, pereții se tot apropiau de noi, iar aerul, cu fiecare respirație a lui, se făcea din ce în ce mai puțin. Toți simțeam cum pe frunte ne apăruseră bobițe de transpirație, care apoi o luară în jos
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se strângeau și se adânceau mai mult între riduri. În jurul patului ni se părea că îmbătrânim mai repede, dar nu îndrăzneam să spunem. Apoi intră mătușa Aura și puse pe noptieră cele trei bucăți de sfoară pentru momentul în care unchiul Traian avea să adoarmă. O urmăream cu privirea cum netezește cu palma bucățile de sfoară, așezându-le la distanțe egale, cum îi șterge unchiului transpirația cu prosopul, împăturindu-l apoi în patru și cum în drum spre ușă se apleacă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
intră mătușa Aura și puse pe noptieră cele trei bucăți de sfoară pentru momentul în care unchiul Traian avea să adoarmă. O urmăream cu privirea cum netezește cu palma bucățile de sfoară, așezându-le la distanțe egale, cum îi șterge unchiului transpirația cu prosopul, împăturindu-l apoi în patru și cum în drum spre ușă se apleacă să ridice o scamă de pe covor. Ne întoarcem din nou spre unchiul Traian. Pielea lui părea mai netedă fără boabele de transpirație. La capul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
palma bucățile de sfoară, așezându-le la distanțe egale, cum îi șterge unchiului transpirația cu prosopul, împăturindu-l apoi în patru și cum în drum spre ușă se apleacă să ridice o scamă de pe covor. Ne întoarcem din nou spre unchiul Traian. Pielea lui părea mai netedă fără boabele de transpirație. La capul lui, Cristi se juca cu lumânarea. Tăceam. Arătam triști. Am fi vrut să ieșim din cameră, dar ne era rușine. Am urmărit dezinteresați jocul lui Cristi până când cineva
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Să pun pe masă prăjitura cu nuci sau biscuiții cu vanilie? Ne-am întors capul spre ușă, dar n-am știut ce să răspundem. Ne gândeam la ambele variante și nu eram în stare să alegem. Ne gândeam și la unchiul Traian și tot nu puteam alege. Apoi am văzut flacăra gălbuie din vârful chibritului pe care îl scăpărase Cristi. O mână cu degete scurte și groase scutură repede chibritul până se stinse și îl trase instinctiv pe Cristi de urechi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
eu... Cristi fu purtat spre ușă și dus în altă cameră, unde fu lăsat în fața televizorului. Toți îl invidiau pe Cristi și nimeni nu putea să-l condamne că se uită la desene. Pe la nouă sosiră câțiva prieteni de-ai unchiului și întrebară cum e. Mătușa Aura vru să le spună ceva, dar o năpădiră lacrimile și se duse la bucătărie. Nu îndrăznirăm să scoatem un sunet, ne uitam doar după ea, cum netezește fața de masă cu ambele mâini înainte
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Am zis numai că poate să țină mai mult. Ne priveam unii pe alții. Aveam impresia că până acum urmăriserăm pe întuneric un film și că brusc cineva a aprins lumina. În ceață privirile ne erau confuze și parcă burta unchiului se umfla și mai tare și toată perna era îmbibată de sudoare, iar noi atât de bătrâni acolo, în dormitor, lângă el. Vocea mătușii răzbătea de pe hol, acum nu mai plângea, vorbea la telefon. Mâine pe la zece vine preotul. Unii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
felia de prăjitură, apoi ne întorceam după un biscuit cu vanilie. Ne simțeam vinovați pentru că ne era foame, ne țineam privirile numai în jos, dar acolo era sicriul, așteptând cuminte. După un timp am fost nevoiți să ne întoarcem lângă unchiul în dormitor, așa, ca din datorie. Spre dimineață, mătușa Aura ne-a adus cafea. Prietenii unchiului i-au înmânat atunci un plic atingându-i ușor umerii. Ea se simți puțin ocrotită și asta îi făcu bine; însă mâinile lor se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
era foame, ne țineam privirile numai în jos, dar acolo era sicriul, așteptând cuminte. După un timp am fost nevoiți să ne întoarcem lângă unchiul în dormitor, așa, ca din datorie. Spre dimineață, mătușa Aura ne-a adus cafea. Prietenii unchiului i-au înmânat atunci un plic atingându-i ușor umerii. Ea se simți puțin ocrotită și asta îi făcu bine; însă mâinile lor se retraseră ca să mângâie ceașca plină cu cafea, iar mătușa a trebuit să iasă repede. Se mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]