2,170 matches
-
originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch nichts gemein. Im Ursprung wird kein Werden des Entsprungenen, vielmehr dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș terii propriu-zise, genezei (Entstehung). Cercetarea filozofică este aceea care vede în fenomen o structură esențială
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ai uitării unor forme istorice și ai înlocuirii acestora din urmă cu altele „noi“. Ca mecanism al imaginii dialectice, gândirea li se opune și recunoaște chemarea inevitabilă a unui trecut încărcat de forță profetică. Lumea istorică este „die Welt allseitiger und integraler Aktualität“, timpul plin care se constituie, obiectiv, ca memorie colectivă. Obiectul, faptul istoric capătă astfel aura profeției sau, cu un termen din prologul epistemo critic, amprenta „autenticității“. Gestul colecționarului de antichități este unul de asemenea profetic: în economia sa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de Cuvânt sau, altfel spus, a persistenței structurale a numelui adamic: „Die Unterschiede der Sprachen sind solche von Medien, die sich gleichsam nach ihrer Dichte, also graduell, unterscheiden; und das in der zwiefachen Hinsicht nach der Dichte des Mitteilenden (Benennenden) und des Mitteilbaren (Namen) in der Mitteilung.“ Textul aduce aminte de organizarea graduală a sistemului de concepte din Programm einer kommenden Philosophie. Limba este, în acest context, mediul (das Medium) cunoașterii, care face posibil conceptul unei experiențe metafizice. Funcția revelației (Offenbarung
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ultima fiind o consecință a mesajului paulin. Pentru Taubes, mesajul Apostolului neamurilor poate fi sintetizat plecând de la Epistola către Romani: „Und dann schildert er [Paulus] die Lebensformen der christlichen Gemeinde in dieser Agape, das Leben der Christen aus dem Pneuma und in der Agape untereinander. Soziologisch heisst das: eine neue Art Verbindung, eine neue Intimität wird gescha ffen.“ Problema teologiei politice este aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca reprezentare lumească
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aflate „în slujba“ lumii determină o mișcare opusă, care o conduce pe aceasta spre propriul ei sfârșit. Altfel spus, după Benjamin, teocrația nu deține un sens politic: „Das Profane also ist zwar keine Kategorie des Reichs, aber eine Kate gorie, und zwar der zutreffendsten eine, seines leisesten Nahens. Denn im Glück erstrebt alles Irdische seinen Untergang, nur im Glück aber ist ihm der Untergang zu finden bestimmt.“ Politica este, în acest sens, nihilism, în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
restaurarea sacralității în mijlocul ruinelor istoriei. Accesul la violența pură, divină, reconfigurează în finalul tex tului proiectul critic: „Die Kritik der Gewalt ist die Philosophie ihrer Geschichte. Die Philosophie dieser Geschichte deswegen, weil die Idee ihres Ausgangs allein eine kritische, scheidende und entscheidende Einstellung auf ihre zeitlichen Data ermöglicht.“ Violența divină funcționează, în scenariul lui Benjamin, ca simplă diferență, dar esențială, în raport cu continuitatea istorică a dreptului. Încercarea de a decide cu privire la legitimitatea violenței în cadrele dreptului conduce la sesizarea acestuia în momentul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vine un actor care își joacă propria dramă. Ea iese din mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua“ ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ. Die Aura ist Erscheinung einer Ferne, so nah das sein mag, was sie hervorruft. In der Spur werden wir der Sache habhaft; in der Aura
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Erfahrung) a orașului care îi permite, de fapt, să-l locuiască: „Studieren kann jeder, lernen nur, wer aufs Dauernde aus ist. Eine souveräne Neigung zum Dauernden, ein aristokratischer Widerwille gegen Nuancen hat bei Hessel das Wort. Erlebnis will das Einmalige und die Sensation, Erfahrung das Immergleiche.“ Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în termeni teologici. Flaneurul este, de exemplu, sacerdotul locului (Priester des genius loci) care revelează prezența plebs deorum, a penaților. În alte locuri - amintite deja -, fla
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înseamnă pentru flaneur a privi lumea urbană nu în ceea ce constituie „datul“ ei nemijlocit, ci în posibilitățile deschise de memoria colectivă. „Recunoașterea“ unui loc este mediată de înscrierea acestuia în ori zontul trecutului: „Er steht vor Notre Dame de Lorette und seine Sohlen erinnern: hier ist die Stelle, wo man ehemals das Zusatzpferd - das cheval de renfort - vor den Omnibus schirrte, der die rue des Martyrs nach Montmartre hinaufstieg.“ Nu memoria marilor momente istorice deschide accesul către în țelesul unui loc
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen, was die Moderne nicht einlöst und aufopfert.“ Plecând de la scrierile lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice dintre trecut și prezent, dintre diferite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dezvăluie pe negativ: „Sie [die unmittelbare Beobachtung des Autors] ist bestimmt eine sehr vorurteilslose, ja kühne, zugleich aber auch zarte gewesen, nämlich im Sinn des Goethischen Wortes: Es gibt eine zarte Empirie, die sich mit dem Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie ti puri umane, în maniera pe care Benjamin o con sideră a fi „fizionomică“. Orașul devine imagine, cuvânt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Copilărie berlineză... evenimente petrecute înaintea nașterii autorului? Care este regimul ontologic al imaginilor stratificate în memoria colectivă? Benjamin sugerează un răspuns în Berliner Chronik (1932): „die zweite Hälfte des neunzehnten Jahrhunderts liegt gewiß diesseits von ihr [die Grenze kindlichen Erinnern] und sie ist es, der die folgenden Bilder angehören, nicht in der Art genereller sondern jener, die nach der Lehre des Epikur aus den Dingen ständig sich absondern und unsere Wahrnehmung von ihnen bedingen.“ Aceste imagini „reale“ care compun, în experiență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
des neunzehnten Jahrhunderts liegt gewiß diesseits von ihr [die Grenze kindlichen Erinnern] und sie ist es, der die folgenden Bilder angehören, nicht in der Art genereller sondern jener, die nach der Lehre des Epikur aus den Dingen ständig sich absondern und unsere Wahrnehmung von ihnen bedingen.“ Aceste imagini „reale“ care compun, în experiență, chipul orașului vor fi descrise pe scurt în continuare. O precizare preliminară se impune. Este vorba de alăturarea a două moduri ale percepției urbane: cea a flaneurului și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
despre care Benjamin spune că avea nu doar un rol tehnic, ci și o întrebuințare ascunsă, magică. Do vadă stă modul în care este alcătuită: „Neben der oberen Region des Kastens, wo diese Rollen beieinander lagen, die schwarzen Nadelbücher blinkten, und die Scheren jede in ihrer Lederscheide steckten, gab es den finstern Untergrund, den Wust, in dem der aufgelöste Knäuel regierte, Reste von Gummibändern, Haken, Ösen und Seidenfetzen beieinander lagen.““ Suprafața „tehnică“, utilă a cutiei susține, de fapt, un substrat haotic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ibidem, p. 238. 397 Carl E. Schorske, op. cit., p. 238. 398 Ibidem, p. 244. 399 Ibidem, p. 245. 400 Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001, p. 71. 401 "Klingers Beethoven und die moderne Raum-Kunst", apud. Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001, p. 69. 402 Gottfried Fliedl, Gustav Klimt (1862-1918). The World in Female Form, Taschen, 1997, p. 48. 403 Veac nou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Est. București: Ziua. Stroschein, Sherrill. 2001. "Measuring Ethnic Party Success in Romania, Slovakia and Ukraine". Problems of Post-Communism 48(4): 59-69. Ștefan, Laurențiu. 2004. Patterns of Political Elite Recruitment in Post-Communist Romania. București: Editura Ziua. Weber, Max. 1956. Wirtschaft und Gesellschaft. Tübingen: Mohr. Zamfira, Andreea. 2011."Elemente de geografie electorală a spațiilor multietnice românești". In Sabina-Adina Luca, coord., Alegeri, alegători și aleși în România 2004-2009. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 89-116. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Laver. 2001. "Party government dynamics and the making and breaking of Italian governments." Electoral Studies 20(4): 529-553. Gündisch, Konrad. 1998. "The History of Transylvania and of Transylvanian Saxons"http://www.sibiweb.de/geschi/7b-history.htm. Pentru versiunea germană, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen. München: Langen Müller. Gündisch, Konrad. 2001. "Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval." În Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie. Din publicațiile Asociației de Studii Transilvane Heidelberg. Sibiu: hora-Verlag, 127-145. Hitchins, Keith. 1969. The Rumanian National
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
arterial” (von Rokitansky C. A manual of pathology anatomy. Vol. 4. London, The Sydenham Society 1852). 1856 Apariția plăcii de aterom este considerată de către Rudolf Ludwig Karl Virchow (fig.1.8) a fi un “răspuns inflamator inadecvat” (Virchow R. Phlogose und thrombose in gefassystem Gesamurelte Abhandlungen zur wissenscaftlichen Medizin. Brelin, Meidinger Sohn and Co 1856). 1862 Prima descriere a emboliei cu cristale de colesterol aparține lui P. L. Panum (Experimentelle Beitrage zur Lehre van der Embolie. Virchows Arch A Pathol Anat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rebel care iese din rând și care îi deconcertează pe istoricii filozofiei. Un personaj excentric, inclasabil, incomod. Un damnat. Cenzura prusacă și-a arătat surprinderea, cu mult înaintea istoricilor filozofiei, față de opera sa capitală, Unicul și proprietatea sa (Der Einzige und sein Eigentum, 1844), expresia cea mai furioasă și corozivă a radicalismului de stânga, apărut ca reacție la hegelianism. Când a apărut cartea, zeloșii cenzori prusaci i-au interzis imediat difuzarea, întrucât aducea ofense lui "Dumnezeu, Bisericii și religiei în general
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Brentano, Martin Buber, Hans Freyer, Hermann Hesse, Karl Korsch, Ernst Krieck, György Lukács. Din acest motiv, pot fi menționate aici analize ale decadenței care altminteri ar fi trebuit separate precum cele ale lui Lukács din Sufletul și formele (Die Seele und die Formen, 1911), Walter Rathenau din Pentru o critică a prezentului (Zur Kritik der Zeit, 1912) și Despre lucrurile viitoare (Von kommenden Dingen, 1917), sau Rudolf Pannwitz în Criza culturii europene (Die Krise der europäischen Kultur, 1917). După Spengler, unii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prezentă chiar și în opera sa succesivă, dar este atenuată și purificată de asprimile sale antiumaniste, antidemocratice și antipolitice. Deja în Despre republica germană (Von Deutscher Republik, 1922), și apoi cu o mai mare fermitate în Germania și germanii (Deutschland und die Deutschen, 1945), temându-se că ar fi putut furniza arme obscurantismului, Thomas Mann face un pas înapoi în raport cu Weltanschauung-ul metafizico-individualist și se orientează decisiv spre o raportare mai responsabilă la politică. Declară însă că și-a schimbat ideile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Adevărul și necesitatea științei", Heidegger a decis să continue confruntarea cu Nietzsche și anunță un nou curs de două ore pe săptămână: "Poziția metafizică de fond a lui Nietzsche", însoțindu-l cu seminarii, și acestea tot despre Nietzsche ("Über Sein und Schein"). În manuscris și apoi la curs a precizat conținutul printr-un subtitlu: "Eterna reîntoarcere a identicului", devenit singurul titlu în cartea din 1961, în timp ce în Gesamtausgabe (vol. XLIV) sunt prezente ambele titluri. În semestrul de vară 1939, așadar după
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1986. Sucesivos escolios a un texto implícito, Instituto Caro y Cuervo, Bogota, 1992. Obra completa, introducere F. Volpi, 5 vol., Villegas, Bogota, 2005. Guénon, R., La crise du monde moderne (1927), Gallimard, Paris, 1973. Hanne, J. W., Der moderne Nihilismus und die Straußsche Glaubenslehre im Verhältnis zur Idee der christlichen Religion, Bielefeld, 1842. Hartmann, E. von, Philosophie des Unbewußten. Versuch einer Weltanschauung, Duncker, Berlin, 1869, ediția a X-a, 1890 (2 vol.). Zur Geschichte und Begründung des Pessimismus, Duncker, Berlin, 1880
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Milano, 1997. Lessing, Th., Geschichte als Sinngebung des Sinnlosen, Beck, München 1919 (în prezent Matthes und Seitz, München, 1983). Die verfluchte Kultur. Gedanken über den Gegensatz von Leben und Geist (1921), Matthes und Seitz, München, 1981. Lukács, G., Die Seele und die Formen, Fleischel, Berlin, 1911. Die Zerstörung der Vernunft, Aufbau, Berlin, 1954. Mainländer, Ph., Schriften, W. H. Müller-Seyfarth (ed.), 4 vol., Olms, Hildesheim/New York, 1996-1999. Mann, H. (ed.), The Living Thoughts of Nietzsche, Longmans, Green & Co. (Living Thoughts Library), New York
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
il linguaggio, Adelphi, Milano, 1992. Tautotes, Adelphi, Milano, 1995. L'anello del ritorno, Adelphi, Milano, 1999. Il mio scontro con la Chiesa, Adelphi, Milano, 2001. La Gloria, Adelphi, Milano, 2001. Fondamento della contraddizione, Adelphi, Milano, 2005. Simmel, G., "Der Begriff und die Tragödie der Kultur", Logos, 2, 1911/1912, pp. 1-25. Philosophische Kultur, Wagenbach, Berlin 1983 (ediție originală: Kiepenheuer, Potsdam, 1923). Gesamtausgabe, O. Rammstedt, Suhrkamp (ed.), Frankfurt a. M., 1989 ss. Saggi di cultura filosofica (1911), trad. it. de M. Monaldi, Longanesi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]