770 matches
-
originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a fost împărțit în: Plopenii Mari, Epureni și Ungureni. Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga Jijiei) și fostul județ Botoșani (partea din dreapte Jijiei). Înainte de această dată au existat cele două comune: Ungureni și Borzești. Fiind așezată într-o zonă
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
fost împărțit în: Plopenii Mari, Epureni și Ungureni. Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga Jijiei) și fostul județ Botoșani (partea din dreapte Jijiei). Înainte de această dată au existat cele două comune: Ungureni și Borzești. Fiind așezată într-o zonă agricolă prin natura sa geografică, comuna a fost o așezare rurală din cele mai vechi timpuri. Locuitorii aveau ca ocupație primordială cultivarea pământului și creșterea animalelor. Se practicau și unele meșteșuguri, mai ales
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
așezare rurală din cele mai vechi timpuri. Locuitorii aveau ca ocupație primordială cultivarea pământului și creșterea animalelor. Se practicau și unele meșteșuguri, mai ales cele casnice. Din punct de vedere cultural, pentru prima dată în România a luat ființă la Ungureni, prin eforturile lui Eugen Neculau, „Universitatea Populară” care a funcționat între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a-i învăța pe țărani să lupte cu natura pentru obținerea unor recolte superioare. Pentru prima
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la întretăierea căii ferate Iași-Dorohoi cu drumul național 29 Botoșani-Săveni, este un important nod comercial
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Știubieni și cu orașul Săveni; în partea de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni; în partea de sud comuna Unțeni, în partea de sud-vest comuna Nicșeni, iar în partea de nord-vest comunele Vorniceni și Corlăteni. Comuna Ungureni are în componența sa 12 sate: Ungureni, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Epureni, Vicoleni, Tăutești, Borzești, Mihai Viteazu, Durnești, Călugărenii Noi, Călugăreni și Mândrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni; în partea de sud comuna Unțeni, în partea de sud-vest comuna Nicșeni, iar în partea de nord-vest comunele Vorniceni și Corlăteni. Comuna Ungureni are în componența sa 12 sate: Ungureni, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Epureni, Vicoleni, Tăutești, Borzești, Mihai Viteazu, Durnești, Călugărenii Noi, Călugăreni și Mândrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
în partea de nord-vest comunele Vorniceni și Corlăteni. Comuna Ungureni are în componența sa 12 sate: Ungureni, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Epureni, Vicoleni, Tăutești, Borzești, Mihai Viteazu, Durnești, Călugărenii Noi, Călugăreni și Mândrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,93%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24), și spre nord în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F). Tot din DN11A și tot la Lespezi se ramifică și șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-vest în județul Bacău la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe la Urechești (unde
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Vrancea, la limita cu județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi mai departe în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F); și spre sud în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est și vest, de o
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor al popularii îl constituie transhumanta, care, a favorizat apariția în această regiune a satelor. Transhumanta s-a manifestat prin trecerea transilvănenilor, prin contingențe întregi, numite "băjenari", dinspre trecătorile munților. Documentele locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a oilor dinspre și înspre pășunile de munte sau pășunile
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
BÂRSAN din Budoi, familiile fraților Ștefan, Istrati și Grigore MOROȘAN din Moisei, familia lui Nichita LEȘAN din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia lui Doroftei BUTURLĂ din Argalia, familiile lui Iosif UNGUREAN și Georgiță ALBU din Herina, familia lui Maftei STRUȚU din Toplița și familia lui Sandu BÂRSAN din Cașin. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Capu Codrului se ridica la 2.072 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (92,5%), cu
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
Ghercești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Gârlești, Ghercești (reședința), Luncșoru, Ungurenii Mici și Ungureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghercești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2,31% din populație, apartenența etnică
Comuna Ghercești, Dolj () [Corola-website/Science/300398_a_301727]
-
Ghercești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Gârlești, Ghercești (reședința), Luncșoru, Ungurenii Mici și Ungureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghercești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Ghercești, Dolj () [Corola-website/Science/300398_a_301727]
-
multe sate: Lipovu Românesc, Lipovu Români, Țuțuroaie, Lipovu de Sus. După 1815, când pe harta țării a apărut un alt sat și a trebuit să se facă deosebirea s-a utilizat numele Lipovu Români pentru satul mai vechi și Lipovu Ungureni pentru satul nou creat. În actul de atestare este menționată și Mănăstirea de la Lipovu (pe locul căreia, în pădurea Schitul a Lipovului a fost amplasată o troiță în anul 2004), care peste 100 de ani va fi cunoscută ca cea
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Lipovu Românesc) și Vlădăianu (Lipovu Țuțuroaie) pe cea a Mânăstirii Căluiu. Satul nou format s-a numit Lipovu Români. La începutul secolului al XIX-lea a apărut pe harta țării, peste Desnațui, un alt sat care s-a numit Lipovu Ungureni, în prezent, alias Satul Vechi. Cei ce s-au orientat pentru această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
alt sat care s-a numit Lipovu Ungureni, în prezent, alias Satul Vechi. Cei ce s-au orientat pentru această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie a căzut la asaltul redutei Grivița II. În urma reformei „însurățeilor” din anul 1879 la est de Lipovu Ungureni s-au pus bazele unui nou sat, în care s-au așezat 135 familii de tineri căsătoriți proveniți din satele dinspre est, majoritatea din satul Curmătura, pe care primarul în funcție, Mihalache Popescu, l-a numit Calomfirești. Au fost împroprietăriți
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
135 familii de tineri căsătoriți proveniți din satele dinspre est, majoritatea din satul Curmătura, pe care primarul în funcție, Mihalache Popescu, l-a numit Calomfirești. Au fost împroprietăriți cu 684 ha. La începutul secolului al XX-lea Lipovu (fără cuvântul Ungureni) înglobând Calomfireștii, alias Satul Nou a devenit centrul de reședință al comunei, iar Lipovu Români denumit Lipovu de Sus, era sat dependent. În anul 1883 a început să funcționeze învățământul de stat, iar 3 ani mai târziu a fost construit
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
000, alții 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele de „țărani”). este de cele mai multe ori o limbă colocviala, deoarece are un uz restrâns în școlile, bisericile și mass-media din Valea Timocului
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
reprezintă teren arabil — 2026 ha și nearabil — 474 ha. Comuna Jilava s-a format prin contopirea a trei sate: Jilava, Mierlari și Odăile. Satul Jilava, cel mai mare dintre cele trei era alcătuit la rândul său din patru cătune: Români, Ungureni, Sârbi și Țigănie. Din punct de vedere etnic, populația comunei cuprinde trei grupe: români, bulgari și romi. O parte a populației românești este băștinașă, în timp ce o altă parte este originară din Transilvania. Românii ardeleni au venit în a doua jumătate
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
se mute pe locurile mai înalte. Posibil că acest eveniment s-a petrecut la începutul secolului al XIX-lea, prin anii 1815-1831, când a fost ctitorită actuala biserică de la Jilava și s-au așezat în sat un mare număr de „ungureni” veniți din Ardeal. În momentul adoptării legii rurale din 14 august 1864, proprietara moșiei Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Obiecția lui Roesler că acești Vlahi ar fi Francii germani, care stăpâneau atunci Pannonia, d. Xenopol o respinge cu desăvârșire, demonstrând din cronica lui Nestor că cronicarul cunoștea pe Franci, Germani, Romani ș.a. sub numele lor proprii, deci Vlahii lui ungureni nu pot fi alții decât Românii. (11) Ființa acestora în Ungaria înainte de venirea Ungurilor vedem c’o afirmă și cronicarul Simon de Kéza [Kézai Símon] (pe la 1285), la care se află încă și tradiția despre originea Vlahilor dela coloniile romane
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
în Transilvania: prima în Mărginimea Sibiului (la vest de orașul Sibiu) iar cea de-a doua la est de Brașov în zona Săcelelor, nu departe de curbura Carpaților. Atât mocanii mărgineni, cât și cei săceleni au fost denumiți în trecut „ungureni”, când aceștia se aflau în tranzit ori se stabileau pe teritoriul „vechiului regat”. i din zona Mărginimii Sibiului poartă și denumirea alternativă de 'țuțuieni' respectiv 'mărgineni'. Sașii din Sibiu i-au denumit 'Gebirgswalachen' („valahi de munte”, adică români de munte
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]