1,645 matches
-
de ani, s-a construit sediul stațiunii, s-au organizat patru ferme de producție pentru înmulțirea materialului săditor la principalele culturi agricole. Apoi s-a creat și dezvoltat BANCA DE GENE pentru înmulțirea și stocarea resurselor genetice vegetale din țară, unicat în România, edificiu care ar trebui să-i poarte numele. 2. PE LINIE ȘTIINȚIFICĂ: Dr. ing. Cristea Mihai s-a ocupat de cultura porumbului timpuriu, rezistent la brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, creând soiul de porumb Suceava
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
8. Omraam Mikhaël Aïvanhov - Râsul înțeleptului, Ed. Prosveta, 2010, p. 112 (Publicat în revista „Constelații diamantine”, nr. 26/ octombrie 2012, p. 20-21) </notelist> Livius Ciocârlie Tainele unui jurnal Document al existenței (Mihai Zamfir), jurnalul devine confident și păstrător de mărturii unicat, prin care individul își alină singurătatea, se amuză (gules Renard), își hrănește orgoliul (Mircea Cărtărescu), își „salvează timpul” (Mircea Eliade), fixează datele unui „testament politic” (N. Steinhardt), se dorește mijloc de răfuire cu sinele sau cu societatea (M. Sebastian), devine
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
compartimente dintr-o așchie de coajă de copac, a introdus noțiunea de celulă pentru a descrie structura țesuturilor văzute de el la microscop și pe care a comparat-o cu un fagure. Fulgii de zăpadă sunt adevărate opere de artă, unicate elaborate de natură după legi fizice precise. Deși nu se pot identifica două steluțe de zapadă cu aceeași formă, s-a realizat o clasificare generală a acestora: stelară, columnară, plată, stelar-dendritică, aciculară, plan sectorizată, combinată. Studii sistematice legate de acest
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sentimentelor. Are și iubirea cota ei de frig. Iubirea are parfum de fân proaspăt cosit. Îmbătrânește și inima. Dar dorințele ei rămân adolescentine. În iubirile mari și egoismul se află la aceleași cote. Iubirea nu mai este marcată de fascinația unicatului, ci de cea a varietății. Cândva, dragostea era ca vărsatul de vânt. Nu te puteai îmbolnăvi de ea decât o dată în viață. Acum, o poți contracta și de trei ori pe zi. Iubirea - o sublimă caleașcă spre rai. Iubirea - această
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
așeze sufletele chinuite la microscop. Muzica nouă ne ajută să o iubim pe cea veche. În literatură, marele zeu este cuvântul. Cultura actuală începe să semene uneori cu slujba oficiată de un preot beat. Contează enorm croiala talentului. Dacă e unicat sau de serie. Arta ar putea ajuta nimbul vieții. Foarte multe cruci tinere există și în artă. Arta nu trebuie întinată cu chermeze patriotarde. O viață intensă este cea circumscrisă artei. Cel care citește mai prelungește agonia celui care scrie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Iași, 2008. Autorul aduce mulțumiri d-lui Vasile Dănăilă Pazvante care, cu recunoscuta-i generozitate, a făcut posibilă apariția aceste cărți. Din prea plinul sufletesc al acestui om s-au izvodit în ultimii ani, atât celebrul „Colț de Rai” un unicat în materie de parcuri publice din România, cât și sprijunul acordat scriitorilor, vieții culturale tecucene și unor dezmoșteniți ai soartei. Pitorescu Pazvante este omul care obligă faptele să vorbească.
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-n preajma lor e doar deșertăciune. Chiar albul imaculat al ninsorii devine repetiție stearpă: Înc-o ninsoare / așezând albul pe alb - / fără niciun scop. Alteori Însă, aceeași absență cvasitotală devine un fel de cadru menit să pună-n valoare o prezență unicat: un zbor de pasăre, o umbră, o zi de Împăcare Între oameni. niciun sunet În munțilinia ușor curbată a zborului de pasăre O clipă umbra În cădere pe clopot - și niciun dangăt Umbra unui nor Pe clopoței albaștri și niciun
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și sanctuarelor. La baza acestui amplu proces de descoperire treptată a universului civilizației cucuteniene s-au aflat sute de săpături arheologice, materializate în rapoarte preliminare și monografii, care au adus mereu elemente noi sau au confirmat descoperiri, considerate inițial drept unicate. Cucuteni, Frumușica, Hăbășești, Izvoare, Târpești, Trușești, Drăgușeni, Poduri sunt doar câteva din stațiunile care s-au bucurat de ample prezentări monografice. Pe datele și interpretările conținute în aceste pietre de temelie se bazează reconstituirea edificiului cucutenian, dar mai lipsesc încă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tip îi aparține o singură piesă, întreagă, cu urme de uzură sub forma fracturilor de tip rupturi, de mici dimensiuni, situate pe latura utilă. Pe capătul proximal prezintă lustru rezultat în urma prinderii în coadă. Datorită caracteristicilor morfologice și caracterului de unicat în cadrul acestui tip, nu putem preciza tipul de activitate în care a fost implicată această piesă. Tip 2. În două din cele trei cazuri în care s-a păstrat latura utilă a uneltei, s-a constatat prezența predominantă, pe ambele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acestea sunt găsite, developate, iar una dintre ele ar indica mai degrabă contrariul. E condamnat așadar la pedeapsa maximă 118. Roland Barthes evoca puterea ucigătoare a obiectivului. Puterea lui de readucere la viață nu este mai mică. Suprimarea absenței, repetabilitatea unicatului sunt cezuri decisive. Chimică sau magnetică, imaginea mașinală încarnează de acum autoritatea supremă, Realul. Să fie așadar adevărată teza? Dar "efectul de realitate", optimal pe ecranul video, este o capcană. Fiindcă e lipsit de cauză. În fața acestor imagini în direct
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atașamentului față de teritoriul rural, diversificarea produselor și serviciilor, ocuparea unor segmente de piață pe care se pot obține mai mulți bani etc. Analiza prospectivă urmărește identificarea de oportunități, de soluții viabile (de la vânzări en gros, la vânzări de produse locale, unicat, pe piețe puternice, pe anumite segmente de piață etc.). Analiza dificultăților și a mijloacelor este însoțită de analiza priorităților care vizează: informarea, animarea, mobilizarea locuitorilor, acțiunile reușite, procese de negociere mai complexe, acțiuni cu caracter structural. La ora actuală, interesează
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sunt numeroase. Unele au în structură chiar sufixul -otă: Albotă, Breotă, Leaota, Șerbota etc. În ceea ce privește sufixul (de fapt, infixul) -n-, el se regăsește și în alte toponime cu bază antroponimică: Borniș, Bozna, Boznea, Coșna, Moșna, Stoina etc. Ascura Este un unicat toponimic în teritoriul romînesc și nu are corespondență nici în teritoriile romanice sau sud-est europene. Apare în Dicționarul toponimic al Banatului (1984) ca numele unui deal din hotarul comunei Armeniș, județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care denumeau, la ori gine, locuri oprite, „interzise“, „apărate“ de tăiere sau vînat). Interesant este că în toponimia romînească majoră nu sunt decît cîteva nume Poarta, nici unul Pasul, trei Trecătoarea și unsprezece Predeal, „sinonimul“ lor Bran fiind, de fapt, un unicat toponimic. Suprapunerea toponimelor în mai multe straturi etnolingvistice este caracteristică acestei zone de graniță, locuită de populații de diverse origini. Astfel, un alt sat al comunei Bran se numește Sohodol (în slavă, „valea seacă“), denumire dublată de sașii din Rîșnovul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
timp denumiți popular Buceci, așa cum atrăgea atenția S. Pușcariu în Brașovul de altădată. București Este numele capitalei Romîniei și, cu o formă ușor schimbată, Bucureșci, al unui sat din județul Hunedoara. Deși pare o raritate în toponimia romînească, aproape un unicat (cu toate că, potrivit lui Iorgu Iordan, au mai existat toponime București și în alte părți ale țării și, de asemenea, Bucureștii Noi și Bucureștii Mici), București aparține modelului formativ pe baza căruia s-au alcătuit cele mai multe toponime romînești, îndeosebi nume de localități
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa tului Vîrvoru de Jos (numit anterior Ruptura, nume care s ar putea să fi părut „nepotrivit“ pentru locuitori). Toponimul este nu numai un unicat în toponimia romînească, dar și un „rebel“ etimologic, care nu se lasă ușor dedus din sau asociat cu alte nume de locuri. Apropo de Ruptura, evident că numele nu are nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primă lectură, doar diversitatea ofertei restaurantelor bucureștene din ultimii ani. Distanța dintre cei doi termeni pare a fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul acestei cărți naște de fapt o altă întrebare, în afara aceleia care ne cere să optăm între universalitatea farfuriei globaliste și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plată pe care se găteau terciurile din cereale ale Antichității. Păpușile de dragavei, alături de păstrăvul afumat la hârzob (acesta din urmă unic datorită afumării cu lemn de conifere, rareori folosit de alții din pricina mirosului specific), sunt, probabil, unele dintre puținele unicate ale gastronomiei noastre, dar asta deoarece mai peste tot în lume ideea de a mânca ștevie la grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
restul continentului mâncând mai ales ștevie crudă, în salate, ori fiartă. „Cea mai năstrușnică și mai neașteptată mâncare românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman, „flori de bostan umplute“. Să fie oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia țăranului român, nevoit să nu arunce nimic din ceea ce a cultivat? Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
modernist cosmopolit în ale bucătăriei britanice, precum Jamie Oliver, a pregătit, în fața camerei de luat vederi, flori de bostan umplute... Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula Delta“, cum o numește Radu Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice, precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete, rafinatul Păstorel, dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este oferită pescarilor în toiul nopții, atunci când ei se pregătesc să înceapă o nouă „zi“ de muncă pe fluviu. Ciorba pescărească, numită de Sadoveanu „triplă esență de pește“, este prezentată și de către Radu Anton Roman ca o specialitate românească, un unicat. „Nu văd cum se poate face ciorbă pescărească în altă parte decât în Deltă“, susține domnia sa. O asemenea afirmație este valabilă și pentru bouillabaisse - care nu există decât în Provence -, ca, de altfel, pentru orice supă de pește, căci toate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care a „franțuzit“ rețeta: în zeama de pește, concentrată și strecurată, se fierb doar fileuri de pește alb, împreună cu câteva felii de lămâie și puțin mărar tocat. În acest context, ciorba noastră pescărească este, așa cum afirmă Radu Anton Roman, un unicat, iar aceasta nu se datorează numai specificității peștilor folosiți sau faptului că se acrește (cu oțet sau, într-o variantă „târgoveață“ deosebit de interesantă, cu zeamă de varză), ci mai ales simplității sale: este cea mai austeră zeamă de acest fel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Am să fac kukurec din mațele tale!“ Printre bucatele tradiționale românești se mai numără „porcăriile, cele de toate iernile, și câșlegile“ (Radu Anton Roman)... Nimeni nu contestă românitatea pleiadei de caltaboși, cârnați, slănină, sângerete, tobă, dar a afirma că sunt unicate gastronomice ar fi hazardat. Cârnatul este răspândit pe tot continentul, romanii fiind cei care l-au promovat (la ei se numea botellum); piftie se face peste tot, grecii numind-o pihti, aceasta fiind originea cuvântului românesc; la sârbi se cheamă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
oaie, sărat și frământat până ajungea o pastă care se îndesa într-un intestin sau într-o piele cusută de oaie (un burduf ). Autenticitatea ei nu poate fi pusă la îndoială, dar iarăși nu avem de a face cu un unicat: turcii fac aceeași brânză, pe care o numesc tulum. Rușii fac daralagjazsky în exact același mod, cu excepția unui adaos interesant: un amestec de cimbru și usturoi este pus în brânză în momentul îndesării sale în pielea de oaie. Surioara brânzei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
același mod, cu excepția unui adaos interesant: un amestec de cimbru și usturoi este pus în brânză în momentul îndesării sale în pielea de oaie. Surioara brânzei de burduf, cea păstrată în coajă de molid, pe care unii tradiționaliști o consideră unicat mondial, se face și ea prin multe alte părți ale Europei: „Le Mont d’Or“ („Muntele de Aur“) este o brânză de vacă făcută, începând din secolul al XV-lea, în munții Jura. Ea este păstrată tot într-o coajă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
numai în varză (în fond, și alivencele sunt un fel de sarmale avant la lettre...), și a căror umplutură era făcută din spărtură din diverse cereale, în special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]