1,279 matches
-
amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Mihail Kogălniceanu. Liberalul moldovean încerca, la începutul anului 1858, să convingă pentru a veni alături de el câți mai mulți oameni politici, indiferent de culoarea lor ideologică. Dacă lui Ion Ghica îi cerea să părăsească Insula Samos pentru se alătura proiectului unionist, fiind dispus să treacă și peste atitudinea reținută a acestuia din perioada divanurilor ad-hoc, dat fiind renunele său în ambele Principate 75, lui Dimitrie Cozadini îi împărtășea nemulțumirea pentru sprijinul moral dar și politic pe care chiar unii membri ai
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a lui Nicolae Golescu și I.C. Brătianu, îl determina pe Kogălniceanu să ceară desemnarea unui om politic călit cu subtilitățile diplomației pentru a putea fi trimis în Occident cu misiunea foarte clară de a combate propaganda făcută de adversarii proiectului unionist 76. Mai reținută în perioada anilor 1848-1856 față de proiectul unionist, gruparea conservatoare din jurul lui Barbu Catargiu dădea semnalul în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Kogălniceanu să ceară desemnarea unui om politic călit cu subtilitățile diplomației pentru a putea fi trimis în Occident cu misiunea foarte clară de a combate propaganda făcută de adversarii proiectului unionist 76. Mai reținută în perioada anilor 1848-1856 față de proiectul unionist, gruparea conservatoare din jurul lui Barbu Catargiu dădea semnalul în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea fi considerată Unirea Principatelor Române într-un stat neutru, autonom
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai mult spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui să dezmintă zvonurile privind abandonarea proiectului unionist de către români. Pe lângă încercarea de a câștiga susținerea Franței, finalul cuprindea exprimarea hotărârii locuitorilor de la nordul Dunării de a opune rezistență acelor presiuni prin care se încerca revenirea la situația anterioară anului 1859 și impunerea unor domni autohtoni 328. În
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Ceea ce trebuie spus foarte clar este că, dincolo de acordul pentru formarea unui stat român unitar 446 și pentru aducerea unui prinț străin 447, existaseră, chiar în 1859, lideri politici care nu ezitaseră să-și exprime nemulțumirea și neîncrederea față de proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident. Tot în 1857 Alecsandri publica poezia Moldova care era și ea foarte critică la adresa separatiștilor. De cealaltă parte a "baricadei" se aflau printre alții Cezar Boliac și Nicolae Istrati 448. Dincolo de poziția avută înainte de anul 1859, destui dintre liderii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se dorea una națională. Dacă până la îndepărtarea lui Cuza reproșurile "regionaliste" sunt ținute oarecum în surdină, în perioada imediat ulterioară detronării acestuia apar mai multe acuze din partea unor lideri munteni la adresa confraților de peste Milcov, văzuți ca principali beneficiari ai proiectului unionist și ai politicilor inițiate de către cel ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române. La o asemenea percepție contribuise, în primul rând, sprijinul dat domnitorului de Mihail Kogălniceanu în realizarea loviturii de stat452. Aceasta era de fapt și esența
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 143. 259 D.A. Sturdza, 1859-1896. O pagină de istorie contemporană, București, Editura Voința Națională, 1897, pp. 8-9. 260 Gheorghe Platon, op. cit., p. 440. 261 D.A. Sturdza, op. cit., p. 9. 262 "În fruntea mișcării unioniste s-a situat partidul democrat cel mai avansat format din Ștefan Golescu, C. Crețulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu. Aceștia merg până la a cere eliberarea țării fără condiții", în Gheorghe Platon, Lupta românilor pentru unitatea națională 1855-1859. Ecouri în presa
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
solicitate cu referire la profesorul Haralambie V. Ciocan și familia lui: N. Ciocan s-a născut în comuna Rădășeni, Jud. Suceava, în anul 1898, februarie 27. Părinții: Vasile Gh. Simion Ciocan și Elena V. Ciocan, născută Grumăzescu, Toader și Safta; Unionist. V. Ciocan născut în Slătioara, Com. Râșca, Jud. Suceava. Au avut 9 copii: 1 - Amalia, învățătoare, căsătorită cu Ion Danielescu, învățător distins, prieten cu N. Stoleriu, Baia (†1919). Recăsătorită cu Ion Verdeș, învățător, Buda-Râșca. 365 Ilie Anisescu, paroh în Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ne arată că Haralambie V. Ciocan a urmat, pe lângă Fizico Chimice, Șt. Naturale și nu Dreptul. 304 5 Butelia cu apă fulminantă, 1933. 6 Cotul moldovenesc este cot sacru, 1934. 7 Stema Moldovei și vechimea neamului moldovenesc (manuscris). 8 ? (manuscris). Unionistul Toader Grumăzescu a făcut școala lui Nanu, Broșteni, Neamț, unde a învățat și Ion Creangă. Născut (în) 1828, decedat 1893, ian. 12 (65 ani). A decedat „în deal la Lovinescu” venind de la Fălticeni. Zvonul public, otrăvit de evrei, din Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Voronin s-a lăsat așteptat 10 zile și este pe măsura demersului nesăbuit al Președintelui: Rusia nu uită și nu iartă, căci răspunsul de acolo e venit, de la Moscova, nu de la Chișinău. Uite că ăi de dincolo de Prut, exceptând câțiva unioniști entuziaști (să-i văd de unde scot un milion de semnături!), nu vor o intrare în U.E. cu România și, chiar intrați, tot nu vor o reunire cu România. Un lucru rămâne sigur și se vede bine: Voronin vorbește tot mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
variabilă Motto: „Și-ntorcând o clipă capul îndărăt I-a strigat prin ușă: Te-ai prostit di tăt.” ( G. Topârcenu, În jurul unui divorț) Ar fi fost de dorit să fi avut, de o parte și de alta a Prutului, un curent unionist puternic, cu activitate continuă, în țară și peste hotare, cu lideri recunoscuți, dintre intelectuali și politicieni, cu o agendă de lucru în care să fie cuprinse obiectivele imediate și de perspectivă, strategiile și tacticile folosite pentru a se ajunge la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și alege să părăsească teritoriul ocupat al Basarabiei, ajungând în 1857 la Iași și activând în anul următor ca judecător la Cahul (va fi însă destituit la scurt timp de prințul Nicolae Vogoride, pentru sprijinul declarat și activ față de ideile unioniste). Între timp, își schimbă numele din Tadeu în Bogdan Petriceicu, în amintirea strămoșului său, Ștefan Petriceicu, fost de trei ori domnitor al Moldovei (1672-1673, 1673-1674, și 1683-1684), partizan consecvent al unei politici antiotomane. Revenit la Iași, unde este numit la
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (18571859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, mi-a facilitat încheierea unui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
anume publicarea la 1/13 august 1857 a unei scrisori către C.A. Rosetti în ziarul Românul', care lua forma unui apel către toți românii pentru a contribui la o subscripție publică națională în scopul strângerii de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Mihail Kogălniceanu. Liberalul moldovean încerca, la începutul anului 1858, să convingă pentru a veni alături de el câți mai mulți oameni politici, indiferent de culoarea lor ideologică. Dacă lui Ion Ghica îi cerea să părăsească Insula Samos pentru se alătura proiectului unionist, fiind dispus să treacă și peste atitudinea reținută a acestuia din perioada divanurilor ad-hoc, dat fiind renunele său în ambele Principate 75, lui Dimitrie Cozadini îi împărtășea nemulțumirea pentru sprijinul moral dar și politic pe care chiar unii membri ai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a lui Nicolae Golescu și I.C. Brătianu, îl determina pe Kogălniceanu să ceară desemnarea unui om politic călit cu subtilitățile diplomației pentru a putea fi trimis în Occident cu misiunea foarte clară de a combate propaganda făcută de adversarii proiectului unionist 76. Mai reținută în perioada anilor 1848-1856 față de proiectul unionist, gruparea conservatoare din jurul lui Barbu Catargiu dădea semnalul în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Kogălniceanu să ceară desemnarea unui om politic călit cu subtilitățile diplomației pentru a putea fi trimis în Occident cu misiunea foarte clară de a combate propaganda făcută de adversarii proiectului unionist 76. Mai reținută în perioada anilor 1848-1856 față de proiectul unionist, gruparea conservatoare din jurul lui Barbu Catargiu dădea semnalul în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea fi considerată Unirea Principatelor Române într-un stat neutru, autonom
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mai mult spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui să dezmintă zvonurile privind abandonarea proiectului unionist de către români. Pe lângă încercarea de a câștiga susținerea Franței, finalul cuprindea exprimarea hotărârii locuitorilor de la nordul Dunării de a opune rezistență acelor presiuni prin care se încerca revenirea la situația anterioară anului 1859 și impunerea unor domni autohtoni 328. În
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ceea ce trebuie spus foarte clar este că, dincolo de acordul pentru formarea unui stat român unitar 446 și pentru aducerea unui prinț străin 447, existaseră, chiar în 1859, lideri politici care nu ezitaseră să-și exprime nemulțumirea și neîncrederea față de proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident. Tot în 1857 Alecsandri publica poezia Moldova care era și ea foarte critică la adresa separatiștilor. De cealaltă parte a "baricadei" se aflau printre alții Cezar Boliac și Nicolae Istrati 448. Dincolo de poziția avută înainte de anul 1859, destui dintre liderii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]