1,192 matches
-
a demersurilor artistice ale lui Marcel Iancu și Milița Petrașcu în cadrul unei conferințe susținute la vernisajul expoziției de sculptură-desene a celor doi, de la Sala Regina Maria (1926), și reproduse în nr. 66-67 al revistei. Critica românească a vorbit practic la unison (și pe drept cuvînt) despre echilibrul dintre „tradiție”/clasicitate și inovația radicală la Contimporanul: un estetism radicalizat în direcția unui avangardism ecumenic, sedus uneori de sublimarea vechimii autohtone (arhaicitate, artă populară, bizantinism), alteori, de fronda socială colorată modern. Printre exegeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
explicațiile necesare: „Revista noastră a pus în contact pînă acum publicul de la noi cu trei spirite reprezentative moderne din Occident: Cocteau, pictorul Delaunay și Pirandello. N’am vrea să ne covîrșim cu un elogiu de sine; ne punem însă în unison cu ritmul accelerat al epocii și spiritualitatea ei ubicuă. Peste socotelile diplomatice ale politicienilor, cari pun în jurul țărilor tranșee de sîrmă ghimpată, se înfăptue trainică, solidară, liberă, Internaționala umană. Modești pionieri, nu ne facem decît o datorie. Colaboratorii noștri: Ilarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru toate latte cu lapte degresat. — OK. De pildă, faptul că face treaba mare cu ușa de la baie deschisă și se așteaptă să vin și să sporovăiesc cu el În timp ce e ocupat cu asta. — CÎh, exclamăm eu și Sally la unison, căci ea nu ajunsese niciodată În acel stadiu al unei relații În care să contemple o asemenea perspectivă, iar eu Încă mai eram oarecum pudică În privința obiceiurilor legate de igiena personală. — Exact, așa e. Și-i tot repet lui Marcus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
meu a insistat, și al dumneavoastră. Oricum, copiii Își fac repede noi prieteni. Maja percepu dureros dezamăgirea Camillei. Camilla Încă făcea parte din ea - din ființa ei. Din fiecare fibră, venă, mușchi. De când aflase de existența ei, trăiau parcă la unison. Îi păru rău că aruncase la coș invitația lui Kevin Buonocore. Îi păru rău că fusese nepoliticoasă cu mama lui - de ce o făcuse? Nu avea cum să fi ajuns În patul lui Elio, căci o Întâlnise doar la serbările de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tratau cu un tablagiu, și el ieșit la plimbare, în civil. Oricât de grăbit era, Zogru nu putea să rateze de data aceasta. Sergentul luase sacoșa și le spunea o să văd ce pot să fac, iar ei se gudurau la unison: ei, poți-poți, șefu’, nu ești matale tat-al nostru? Marș, mă, de-aici, ’rați ai dracu’ de câini, că nu vă strânge nimini de pe străzi și tot așa, dându-i înainte cu conversația. Zogru a lăsat câinele cu care venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se odihneau pe genunchii îndoiți ai Rahelei și era ca și cum cele două femei împărțeau același pântec în acel moment teribil când copilul își făcea drum afară. Fețele lor se contorsionau și se roșeau în același timp și au țipat la unison când i-a apărut capul. Inna povestea că a fost ca și cum o femeie cu două capete dăduse naștere unui copil, unul dintre cele mai ciudate lucruri la care asistase. Când copilul a apărut și i s-a tăiat cordonul, Rahela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
părul de pe ceafă și am crezut că Iosif mă gâdila cu un fir de iarbă. Dar când m-am întors să-l cert, mi-am dat seama că Iosif stătea lângă tata, cu ochii strălucitori fixați asupra cântărețelor. Cântau la unison și totuși cumva se crease o rețea din vocile lor. Era ca o bucată de pânză țesută cu toate culorile curcubeului. Nu știusem până atunci că din gura omului poate ieși o asemenea frumusețe. Nu mai auzisem armonii înainte. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
putut fi atît de monstruos Încît să vrea să se creadă că Nicolas era Încă În viață? Încolțit, Fersen o strînse la piept, În chip de răspuns, și o legănă tandru. Fără să și-o spună, se simțiră atunci la unison, ca Într-o balon despre care știau că este fragil și efemer. Sfîrșită de puteri, Marie dormi cîteva ore, vegheată de Lucas. Acesta se simțea deosebit de bine, trăind total clipa prezentă, capabil să dea la o parte tot ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Erwan a fost ucis prostește la Dublin Într-un accident de mașină. Menționarea capitalei irlandeze Îi făcu pe cei doi polițiști să tresară. - La Dublin? Ce făcea În Irlanda? - Habar n-am. Eram certați definitiv. Lucas și Marie simțiseră la unison aceeași mîncărime, dovadă a excitației care pusese stăpînire pe ei, semn că se aflau pe o pistă interesantă. Comandantul continuă foarte repede. - Care erau legăturile familiei dumneavoastră cu Patrick Ryan? Bătrînul păru sincer stupefiat. Îl puse să repete Întrebarea căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la piept și mă uit visătoare la ecran, în timp ce muzica familiară se apropie de sfârșit. — Noapte bună, Elizabeth ! — Noapte bună, bunico, răspund cu voce tare. Oricum, nu m-aude nimeni. — Noapte bună, Mary Ellen ! — Noapte bună, John Boy, spun la unison cu Mary Ellen. — Noapte bună. — Somn ușor. — Somn ușor. PATRU Mă trezesc cu inima bubuindu-mi, sar în picioare și înșfac un stilou, zicând : — Ce ? Ce ? Adică în modul în care mă trezesc cam în fiecare zi. Cred că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o femeie trebuie Întotdeauna să gîndească pe termen lung. Trebuie să-ți planifici cu grijă fiecare pas. Dacă faci o mișcare greșită, te-ai ras. — Vorbești prostii ! spune Lissy sfidătoare. O relație se referă la două minți care gîndesc la unison. La două suflete pereche care se găsesc. — Suflete pereche ! pufnește Jemima cu ușor dispreț și mă privește. Emma, eu atîta-ți spun, dacă vrei să ai pe deget un inel cu piatră prețioasă, nu te muta cu Connor. Își aruncă scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Michael Jackson și gașca lui. Seară de seară dă spectacole Într‑o vastă sală pariziană. Peste foarte scurt timp Își vor face apariția În fața hotelului fanii săi francezi și o mare de capete Înălțate spre ferestrele lui vor scanda la unison: Mikell Jacksòn. Un cordon de polițiști Îi stăvilește pe fani. Înăuntru, dacă privești În jos de la etajul șase de‑a lungul scării de marmură, Îi vezi pe bodyguarzii lui Michael. Unul dintre ei dezleagă cuvinte Încrucișate În Paris Herald. - Fantastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
asta cu „Crillon” și cu Michael Jackson? Abe a râs și mi‑a răspuns că nu știe nici el. Era doar ceva ce‑i trecuse prin cap. Acolo, sus, glasurile ascuțite ale fanilor - adolescenți parizieni, băieți și fete, strigând la unison - răzbeau amplificate de zgomotele autobuzelor, camioanelor, taxiurilor. Acest spectacol istoric alcătuia fundalul nostru. Petreceam clipe agreabile la cafea. Ravelstein era bine dispus. Totuși, vorbeam cu glas scăzut pentru că Nikki, partenerul de viață al lui Abe, dormea Încă. Nikki avea obiceiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
funia? Nici n-ai lăsat-o! Cum să rămân aici? BĂRBATUL CU BASTON (Urlând, acoperit de corul rugăciunii.): Așteaptă acum! Vezi c-a-nceput... (O adorare pe toată coloana lumii coboară de sus și se distribuie pe toate etajele adorării. Unison de voci care rostesc rugăciunea): VOCILE: Tatăl nostru care ești în ceruri... Sfințească-se numele tău Și iartă greșelile noastre BĂRBATUL CU BASTON se asociază VOCILOR: Precum și noi iertăm greșiților noștri Și pâinea noastră cea de toate zilele VOCEA BĂRBATULUI CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
piele... Să nu-l apucați de tâmple, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Lăsându-l pe ȘEFUL GĂRII să recadă de-a lungul zidului.): M-am săturat de voi! Sunteți inumani. Sunteți nebuni... (Cele patru personaje izbucnesc într-un râs dement, la unison, un râs imprevizibil pentru călător, lăsându-l pe acesta total paralizat.) ȘEFUL GĂRII (După câteva secunde de râs, firesc și același de la primele replici.): Bruno! Ajută-mă să mă ridic. CASIERUL: Da, domnule. HAMALUL: Da, domnule. IOANA: Da, domnule. ȘEFUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
casă parohială, zise tărăgănat un nou venit. Că doar nu voiai o cafetieră Gaggia din care să te servească unul dintre tipii tenebroși și tăcuți de la Bar Italia! —Salut, Hugo, se auziră majoritatea celor de față, în cor, aproape la unison, salutând fără să întoarcă capul. Nu mă lăsai dusă de val. Hugo era un tip înalt, zvelt, cu părul blond, ochi gri, un nas lung de patrician, către vârful căruia își ațintise ochii. Părea că este mimica lui obișnuită. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fi titlul unui roman polițist, nu crezi? Bineînțeles că ea ar fi moartă înainte să înceapă totul. —Ca Laura, sări Matthew. Hugo și cu mine am deschis gura, ne-am oprit o secundă și am închis-o la loc, la unison, de parcă ne-ar fi sincronizat cineva. De ce să le stricăm tuturor plăcerea? — Parcă ai fi fost un peștișor auriu, i-am spus lui Hugo, răutăcioasă. Draga mea, ar fi trebuit să te vezi, îmi replică el. Tu chiar ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de vreunul dintre actori, sării și eu. Toată lumea făcu un efort să se concentreze pe această idee; în atmosferă domneau speculațiile. —Lisandru e foarte drăguț. Dacă-ți plac prospăturile, remarcai eu. —E drăguț, nu? spuseră Sally și Sophie, aproape la unison. — Îmi plac la nebunie pistruii lui, adăugă Sophie. Oare le face ceva? — Iar i ragazzini 1 care joacă duhurile sunt mortali, observă Sally. —Oricum, Violet n-ar da doi bani pe băiețașii ăștia, spuse Matthew. Pun pariu că-i plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de companie, de ieșirea din izolarea autoimpusă și de pătrunderea în mediul atelierelor teatrului, acea camaraderie ușoară, poate chiar facilă, a celor din distribuție și nu numai, pe măsură ce încercau să se adune, să-și găsească ritmul și să vâslească la unison. S-ar putea să fie prea puțin forțată această ușurință cu care îi primeau pe noii veniți, deja uitați probabil în momentul pregătirii următoarei producții, dar, pentru moment, îmi convenea de minune prietenia rapidă pe care o legasem pe negândite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mai apropiat dintre ajutoare, care o folosi ca să extragă ochiul stâng al lui Lucas. Încheiată sarcina, îi trecu sula lui Kano, care extrase celălalt ochi. Operațiunea se repetă încă de două ori, acum cu ochii negrului Rafalo și apoi, la unison, fiecare războinic aruncă ochiul corespunzător în mlaștină, pe deasupra capetelor spectatorilor. Timp de câteva minute, nu se întâmplă nimic. Războinicii se așezaseră pe vine și fiecare puse dinaintea lui un cuțit ascuțit, în vreme ce vraciul rămânea nemișcat, cu ochii dați peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Când au terminat - murdari și însângerați -, arătară mândri pieile goale, moi ca niște baloane dezumflate, rămășițe respingătoare pe care le așezară din nou pe butucul de lemn. Kano luă țeasta negrului, alt războinic, pe cea a lui Lucas, și la unison le aruncară tot pe deasupra capetelor privitorilor și auziră lovitura căderii lor în apă. Xudura își reluă acum cu și mai multă furie insultele la adresa pieilor jupuite, iar strigătele și vânturile lui fură acompaniate de un fel de dans frenetic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sale, care se strânseră în jurul lui. Se făcu o liniște impresionantă și s-ar fi zis că și păsările din pădure, maimuțele, chiar și vântul amuțiseră. Bătrânul începu atunci să coasă gura cu acul, pe când cei patru războinici intonau la unison un cântec monoton. Ce spun acum? „El coase gura mortului...“ „Niciodată nu va mai vorbi acest mort...“ Încheiată macabra sarcină, Xudura reluă lucrarea cu ochii și cei patru schimbară ușor refrenul. — „El coase ochii mortului...“ „Niciodată nu va mai vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu avioane și mitraliere. Trecuseră patru sute cincizeci de ani de când Francisco de Orellana a trecut prin acele ținuturi, dar războiul continua să fie același. Simți că yubani-i începeau să se miște. De parcă un ceas interior i-ar fi trezit la unison, ieșiră din minusculele lor refugii și își luară armele ca să dispară în desișuri. José Correcaminos se așeză pe vine lângă el. — În curând se va crăpa de ziuă - spuse el. — Să mergem acolo...! Se ridică în picioare și înaintă până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un pictor ar contempla îndelung această cruditate transparentă, dar nereușind s-o transpună pe pânza lui. Putem observa, în fresca nebuloasă, conacul, undeva departe, un punct negru în această imensitate, stând demn și înfruntând ploaia. Picurii, în pianissimo, pornesc la unison să cânte o dulce sonată. O ușă se deschide fantomatic, ca un suspin de vioară. Primul act începe! Ecouri pierdute ale ceasului se aud scăzute, abia perceptibile. Salonul pare cufundat în penumbră și în răcoarea dimineții de plumb. Stropii tumultuoși
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
parte a lumii, o ceva pe care mulți o definesc În chipuri diferite, când, de fapt, ceva-ul acela s-a constituit În materializarea Împletirii urii dușmanilor interni, cu cea a celor externi ai țării, și, au răcnit, ei, la unison, că, din revoluția asta, a ieșit un ceva mare șI crăcănat! Un ceva care a dus la distrugerea vestitei postăvării și la izgonirea bieților ei muncitori de la bucățica de pâine cu care-și păcăleau foamea zilnică, și, câinecâinește, supraviețuiau. Așa
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]