213,725 matches
-
posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme ale gândirii platonice și neoplatonice în care extazul este o permanentă uniune cu divinul. El se bazează pe Filipeni 3, 12-14<footnote „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât și eu am fost prins de Hristos Iisus. Fraților, eu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
unui stadiu superior. Astfel, se demonstrează cuvintele Apostolului: tinderea spre lucrurile care sunt în fața noastră implică uitarea a ceea ce s-a obținut deja. Astfel, după Sfântul Grigorie, sufletul tânjește continuu după Dumnezeu, dar nu este niciodată satisfăcut, nu primește niciodată uniunea supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a bucovinenilor și a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru Basarabia, din păcate, nu mai puteam face nimic - Își amintește el, În cadrul unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947; convorbiri cu Alexandru Danielopol”; Ed. Vremea, 2001). Basarabia era pierdută, era luată de ruși. Acum Însă se punea problema oamenilor, a basarabenilor și a bucovinenilor. Aceștia se refugiaseră În România În două valuri, Între 1940-1941 relativ puțini, și
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
mentor care v-a inspirat În strădaniile pe care le-ați depus pentru binele României și al românilor. Noi așteptăm acum opinia dumneavoastră În această chestiune de o importanță istorică, primordială pentru soarta viitoare a țării, care este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să spuneți? Ce să discut cu Dvs.? Nu sunt la ora actuală decât un invalid și un om bătrân... În România nu mă mai duc, s-a terminat, pentru că nu am voie să ies de-
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
arar. Unii spun că a făcut ceva, alții că n-a făcut nimic. Asta e viața omului... Domnule Danielopol, să mutăm discuția, cu voia Dvs., În alt plan. De peste trei decenii trăiți Într-o țară, Franța, care e fondatoare a Uniunii Europene. Ce părere aveți despre experimentul care se cheamă U.E.? Nu cred că se va face vreodată o veritabilă Uniune Europeană, În sensul că vor dispărea individualitățile naționale, trăsăturile fiecărei țări care intră În componența acestei uniuni. Eu am trăit
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
mutăm discuția, cu voia Dvs., În alt plan. De peste trei decenii trăiți Într-o țară, Franța, care e fondatoare a Uniunii Europene. Ce părere aveți despre experimentul care se cheamă U.E.? Nu cred că se va face vreodată o veritabilă Uniune Europeană, În sensul că vor dispărea individualitățile naționale, trăsăturile fiecărei țări care intră În componența acestei uniuni. Eu am trăit atâția ani În Franța, unde am cunoscut și oameni politici de toate categoriile. Nu numai eu, ci și unii dintre
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
e fondatoare a Uniunii Europene. Ce părere aveți despre experimentul care se cheamă U.E.? Nu cred că se va face vreodată o veritabilă Uniune Europeană, În sensul că vor dispărea individualitățile naționale, trăsăturile fiecărei țări care intră În componența acestei uniuni. Eu am trăit atâția ani În Franța, unde am cunoscut și oameni politici de toate categoriile. Nu numai eu, ci și unii dintre ei cred că Uniunea Europeană este un vis. Chiar Înainte de Începerea celui de al doilea război mondial - și
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
cunoscut și oameni politici de toate categoriile. Nu numai eu, ci și unii dintre ei cred că Uniunea Europeană este un vis. Chiar Înainte de Începerea celui de al doilea război mondial - și după terminarea lui - era deja prevăzut un proiect de Uniune Internațională Europeană. Dar planul a căzut. Totuși, acum există o Uniune Europeană, cu capitala la Bruxelles și cu parlamentul la Strasbourg, În Franța. Știu, dar ce uniune continentală e aia când o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
și unii dintre ei cred că Uniunea Europeană este un vis. Chiar Înainte de Începerea celui de al doilea război mondial - și după terminarea lui - era deja prevăzut un proiect de Uniune Internațională Europeană. Dar planul a căzut. Totuși, acum există o Uniune Europeană, cu capitala la Bruxelles și cu parlamentul la Strasbourg, În Franța. Știu, dar ce uniune continentală e aia când o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România e În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
doilea război mondial - și după terminarea lui - era deja prevăzut un proiect de Uniune Internațională Europeană. Dar planul a căzut. Totuși, acum există o Uniune Europeană, cu capitala la Bruxelles și cu parlamentul la Strasbourg, În Franța. Știu, dar ce uniune continentală e aia când o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România e În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia, În lagăre deja pregătite! În luptă cu VÎșinski, da, cu fiorosul VÎșinski, eu am reușit imposibilul: am salvat de la deportare peste 300.000 de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
eu am reușit imposibilul: am salvat de la deportare peste 300.000 de suflete de români basarabeni, bucovineni și herțeni. Poate chiar mai mulți. M am bătut pe viață și pe moarte pentru soarta lor. Acum, cine se bate? Intrăm În Uniunea Europeană fără Basarabia? Intrăm fără Bucovina de Nord? Pe ele cui le lăsăm? Asta e marea mea durere. Și marea, neagra mea supărare. Pe cine sunteți supărat? Pe politicieni, care nu s-au zbătut, care au cedat, care au ales
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
p. 96. footnote>. Influența platoniciană poate fi observată la Plotin, care vorbește de sufletul care este dezgolit de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile și activitățile sale rămân în ființă, gata de a fi utilizate când este necesar. A se vedea Bussanich pentru o poziție contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
impresia că e un fenomen rar și trecător<footnote Ibidem, p. 78. footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare și nu una de revelare<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. Destul de diferită deci - și prezentând un contrast caracteristic - este utilizarea dată de Plotin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
G. XIV, col. 1302C. footnote>. Deci, în acest caz, „extazul” însoțește pătrunderea în înțelesul mai profund al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
sunt în general de natură revelatoare, în aceea că viziunile despre care se vorbește pot fi primite într-o stare de beție. Principalul context este unul al evoluției creștinului, al rolului liberului arbitru în viața credinciosului și al călătoriei spre uniunea supremă cu Divinul. Beția, pentru Sfântul Macarie este o experiență tranzitorie, și nu este de așteptat ca beția permanentă să fie disponibilă în timpurile de acum. Beția spiritului este determinată de lucrările harului asupra inimii credinciosului. „Cei ce s-au
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
harului, nu sunt încă pe deplini slobozi. Și eu am ajuns, în anumite momente la măsura (libertății posibile) și știu că nu există om desăvârșit”<footnote Ibidem, omil. VIII, 4-5, în PSB, vol. 34, p. 127-128. footnote>. Această unire sau uniune cu Dumnezeu și Raiul va fi o stare permanentă, dar receptarea viziunilor și revelației în stare de beție tranzitorie prezintă similitudini cu înțelesul conferit profeției în lucrările lui Filon<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
conștient de ușoara și posibila tendință de compromitere a transcendenței și incomprehensibilității totale a lui Dumnezeu, compromitere adusă de implicarea terminologiei îndumnezeirii. Pentru el, terminologia „participării” (μετουσία) furnizează o cale alternativă pentru exprimarea relației noastre din ce în ce mai profunde cu Dumnezeu prin uniunea cu energiile Sale, în timp ce natura Sa rămâne cu totul dincolo de înțelegerea noastră<footnote Ibidem, p. 232. footnote>. Modul în care o ființă umană poate „deveni dumnezeu” Pentru a înțelege credința Sfântului Grigorie în transformarea sau transfigurarea ontologică individuală, în dorința
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]