92,128 matches
-
ți-o trântească între ochi dac-ai avea proasta inspirație să-i spui că un doctorat e o lucrare științifică, adică altceva decât însăilarea de palavre gazetărești pe care-a avut nesimțirea s-o prezinte Catedrei de Literatură română a Universității din București. Iar dacă n-o să-l scoată din teacă pe „Care e problema?”, o să-ți spună, așa cum o face avocatul său din oficiu, că el e un „personaj atipic”, c-a abordat un „subiect atipic” și-a rezultat, desigur
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
un „subiect atipic” și-a rezultat, desigur, o „lucrare atipică”. Bine-bine, dar dacă Păunescu e atât de „atipic”, de ce-o fi vrând el să dobândească un grad didactic atât de tipic, cum e doctoratul? E imposibil ca la secretariatul Universității din București să nu fie afișate cerințele privind lucrările de doctorat. Așa se procedează, legal, în orice instituție de învățământ superior. O știu de la propria mea universitate, unde o vitrină expusă într-un punct de mare vizibilitate conține, în detaliu
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
grad didactic atât de tipic, cum e doctoratul? E imposibil ca la secretariatul Universității din București să nu fie afișate cerințele privind lucrările de doctorat. Așa se procedează, legal, în orice instituție de învățământ superior. O știu de la propria mea universitate, unde o vitrină expusă într-un punct de mare vizibilitate conține, în detaliu, normele de redactare a tezelor de doctorat. Sunt specificate inclusiv distanța dintre rânduri și mărimea literei! Un „Care e problema?” sictirit printre dinții care-au mușcat de-
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
realitățile guvernării noastre?” Chestia cu Gallup-ul e tare de tot. Dac-am ajuns să-i falsificăm și pe ăia, suntem mari! Dar de plătit, adevărul e că nu mă plătește nimeni. Nici măcar guvernul. La salarul pe care-l am de la Universitate, continui s-o mint și azi pe mama că sunt plătit de trei ori mai bine decât în realitate, pentru că altfel știu c-ar refuza să se lase ajutată. Dar asta — cu atât mai mult cu cât nu e doar
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
și altfel de tineri. I-am cunoscut mai îndeaproape cu ocazia aniversării unui an a proiectului “Tineri în Profil”, susținut de Fundația germană Ernst von Siemens (despre care am mai scris în paginile României literare). La Studioul de Operă al Universității de Muzică bucureștene s-au montat două premiere absolute, datorate acestui proiect, două opere de cameră semnate de colegi de generație, ambii născuți în 1977 și actualmente doctoranzi în compoziție - Ana Iulia Giurgiu la București și Șerban Marcu la Cluj
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
cu o nobilă infrastructură intelectuală și cu o foarte largă deschidere spre creație precum Cercul Literar de la Sibiu, pe care-l comentează mereu pieziș: „La Sibiu cerchiștii beneficiază de o îndrumare exemplară, activitățile cenaclului lor fiind aproape exclusiv absorbite de Universitate, accentul căzînd pe studiu, pe formația intelectuală. Cînd vor să depășească însă arealul universitar, ei fac apel tot la un critic; mai întîi își asociază pe publicistul cunoscut și nu pe universitarul anonim Victor Iancu și disociind între profesorul și
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
cusururile lui. Acum, însă, când sunt aici, America îmi lipsește. Dacă aș vrea, m-aș putea întoarce acolo cu o viză de turist. Probabil că aș putea obține chiar o viză de profesor. Dar, la New York sau la Boston, nici o universitate nu mi-ar asigura un angajament permanent. Și aș pieri de lehamite dacă aș fi nevoit să predau într-unul dintre micile colegii din Vestul Mijlociu. Nu sunt în stare să stau și să citesc toată ziua ca un șoarece
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Mariana Neț Între 26-28 septembrie 2003, la Universitatea de Artă Aplicată din Viena s-a desfășurat colocviul Semnele Puterii/Puterea Semnelor. Manifestarea a avut loc în onoarea celei de a 60-a aniversări a Profesorului Jeff Bernard, directorul Institutului de Studii Socio-Semiotice. Jeff Bernard s-a născut la
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Semnele Puterii/Puterea Semnelor. Manifestarea a avut loc în onoarea celei de a 60-a aniversări a Profesorului Jeff Bernard, directorul Institutului de Studii Socio-Semiotice. Jeff Bernard s-a născut la Viena pe 12.09.1943. A studiat arhitectura la Universitatea Tehnică din același oraș. La începutul carierei, a făcut parte dintr-o echipă de arhitecți și ingineri constructori care au proiectat blocuri de locuințe pentru persoanele cu venituri mici. A studiat filozofia lui Otto Neurath și și-a aprofundat permanent
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
60, niște școli pentru copiii mici, numite Kinderladenbewegungen, un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste” decît cele oficiale. Ca să nu mai pomenim de universitățile alternative... - Ce priză au aceste sisteme de învățămînt alternativ în Austria? - Asta mi se pare irelevant la acest nivel al discuției. Ceea ce contează e faptul că un asemenea fenomen există. Și faptul că oameni diferiți au cerințe diferite. Ca întotdeauna
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
ar fi Maria Estela Martinez de Perón ediție românească... În orice caz - o votez... 5. Domnul Prim-ministru, cu obraji roșii, canadiană galbenă și situație albastră, vizitează Clujul pentru a stabili, împreună cu Marko Bela, ultimele detalii în legătură cu noua denumire a Universității din Capitala Ardealului, respectiv ,,Bolyai”, care va avea și o secție ,,Babeș” în limba română, la Tighina, sub rectoratul lui Emil Constantinescu; altfel UDMR-ul va sfârteca protocolul cu PSD-ul, afirmă opoziția... Primarul Gheorghe Funar nu a participat la
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
Antoaneta Ralian Charles Frazier (n. 1950), profesor de literatură la Universitatea Statului Colorado și apoi la Universitatea din Carolina de Nord, a debutat în 1996 cu Cold Mountain, roman ce l-a consacrat instantaneu, fiind distins cu national Book Award, cel mai important premiu literar american și cunoscînd un mare succes
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Antoaneta Ralian Charles Frazier (n. 1950), profesor de literatură la Universitatea Statului Colorado și apoi la Universitatea din Carolina de Nord, a debutat în 1996 cu Cold Mountain, roman ce l-a consacrat instantaneu, fiind distins cu national Book Award, cel mai important premiu literar american și cunoscînd un mare succes de librărie. Ecranizarea lui s-a
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
pe dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
el romancier, poet, eseist), uitînd de cele mai multe ori latura umană a „științelor” cu care se ocupă. În acest context trebuie plasat, ca o excepție parțială, un foarte arătos volum care adună intervențiile la un colocviu consacrat, în mai 2001, la Universitatea din București, literaturii și picturii. Volumul reunește șaptesprezece intervenții ale unor profesori de la Universitatea Lumières Lyon 2 și de la Departamentul de Franceză al universității gazdă. Numele lor sînt, în ordinea stabilită de sumar: Toader Saulea, Hervé Micolet, Mariana Tuțescu, Alexandra
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
se ocupă. În acest context trebuie plasat, ca o excepție parțială, un foarte arătos volum care adună intervențiile la un colocviu consacrat, în mai 2001, la Universitatea din București, literaturii și picturii. Volumul reunește șaptesprezece intervenții ale unor profesori de la Universitatea Lumières Lyon 2 și de la Departamentul de Franceză al universității gazdă. Numele lor sînt, în ordinea stabilită de sumar: Toader Saulea, Hervé Micolet, Mariana Tuțescu, Alexandra Saemmer, Radu Toma, Anne-Marie Barthas-Corgier, Benoît Auclerc, Mihaela Voicu, Ioan Pânzaru, Laurent Rossion, Frédérique
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
parțială, un foarte arătos volum care adună intervențiile la un colocviu consacrat, în mai 2001, la Universitatea din București, literaturii și picturii. Volumul reunește șaptesprezece intervenții ale unor profesori de la Universitatea Lumières Lyon 2 și de la Departamentul de Franceză al universității gazdă. Numele lor sînt, în ordinea stabilită de sumar: Toader Saulea, Hervé Micolet, Mariana Tuțescu, Alexandra Saemmer, Radu Toma, Anne-Marie Barthas-Corgier, Benoît Auclerc, Mihaela Voicu, Ioan Pânzaru, Laurent Rossion, Frédérique Martin-Scherrer, Delphine Hautois, Serge Gaubert, Mircea Mihalevschi, Paul Miclău, Roger-Yves
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
năpîrlit/ fericite însă că pot să-și apese piciorul gros/ pe tîmpla celui gata să-și dea suflarea?/ poeme pentru preotul care scheaună/ lîngă biserica dărîmată de el însuși/ sau poeme dedicate canibalului păros/ care-și clatină bărbăția pe cărțile Universității? Lirism pentru cine? pentru borfașul/ transformat în filosof? Pentru șeful călăilor/ care își primește acasă pensia în plic parfumat?/ În nici un caz lirism pentru burțile care așteaptă la coadă/ cu o hazlie răbdare mioritică// Scriu numai pentru morți - ei sînt
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
ce-o fi în mintea pesedeilor cu plimbarea împleticită a datei votului între kalendele greceșeti și ziua de apoi. Ceva-ceva coc ei, că demult nu mai fac gesturi gratuite. Se zvonește că un grup ferm și compact de lideri ai universităților de stat pregătesc o micro-lovitură de stat: se spune că ei ar cere modificarea Legii învățământului în așa fel încât actualele funcții de rector să fie înlocuite cu un fel de manager general. Asta pentru ca unii dintre ei, aflați în
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
sedan 2, adică un fel de struțocămilă” (ib.). Cuvîntul primește adesea (direct sau prin intermediar sintactic) atributele compuse care indică dubla natură a obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro), „«struțocămila» economico-muzicală” (cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion”: „struțocămila de contract colectiv de muncă” (groups.yahoo.com). Oricum, termenul nu s-a clișeizat total, fiind încă simțit ca o
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
Scrisesem deja mai multe articole încercînd să retușez imaginea falsă despre el. Dennis Doeing m-a încurajat să plec. El deschisese drumul prin călătoria sa la București, la începutul anilor î70, pe cînd își pregătea doctoratul, luat în 1975 la Universitatea din Ottawa. Bibliografia sa și cea a lui Mircea Handoca (amîndouă apărute în 1980) au fost „îndreptarele” mele (și nu aș putea niciodată să-mi exprim în mod adecvat mulțumirile pentru prietenia lui M. Handoca în timpul celor trei luni cît
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Jurnal și-a exprimat uneori regretul că a pierdut timp predînd și dînd sfaturi studenților - timp pe care ar fi preferat să-l petreacă scriind. - I-ați fost student la Chicago, în perioada 1960-1964. După numirea Dvs. ca profesor la Universitatea din Louisbourg, ați rămas prieteni și colaboratori. Cum s-a desfășurat acestă colaborare, concretizată prin cărți, articole și studii pe care i le-ați consacrat? - Am devenit apropiați în ultimii săi ani de viață, după ce am început să-i traduc
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
s-a desfășurat acestă colaborare, concretizată prin cărți, articole și studii pe care i le-ați consacrat? - Am devenit apropiați în ultimii săi ani de viață, după ce am început să-i traduc opera și am scris Roots... După ce am absolvit Universitatea din Chicago, am predat cinci ani la prestigioasa Universitate din Durham (Carolina de Nord) ca profesor cu contract pe o perioadă limitată. Aceasta a fost cea mai înaltă funcție pe care am avut-o vreodată, dar în 1971 contractul meu
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
și studii pe care i le-ați consacrat? - Am devenit apropiați în ultimii săi ani de viață, după ce am început să-i traduc opera și am scris Roots... După ce am absolvit Universitatea din Chicago, am predat cinci ani la prestigioasa Universitate din Durham (Carolina de Nord) ca profesor cu contract pe o perioadă limitată. Aceasta a fost cea mai înaltă funcție pe care am avut-o vreodată, dar în 1971 contractul meu a expirat și am fost nevoit să-mi găsesc
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
american. Ce ar trebui să știm, ce aspecte credeți că au fost mai puțin releva(n)te, în ceea ce-l privește? - Ca răspuns la ultima întrebare, voi spune că Eliade a avut mulți prieteni la Chicago, că experiența sa la Universitate s-a desăvîrșit și cred că l-a „liberalizat” în mod considerabil. Prietenii săi din Chicago numără doar cîțiva români emigranți (în contrast cu situația de la Paris). Cîțiva din cei mai apropiați au fost un afro-american (Charles Long), cîțiva evrei (Edward Levi
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]