1,126 matches
-
pandemie de tumori maligne, ceea ce impune luarea urgentă de măsuri speciale profilactice, medicale și educaționale. Un rol de netăgăduit are fitoterapia, dar în mod deosebit dietoterapia, ce presupune decelarea unui regim alimentar dominat de preparate vegetale. Concluzia: stresul prin industrializare, urbanizare, obiceiurile alimentare diverse au condus la creșterea incidenței unor boli, când diminuarea activității fizice, profesii sedentare, combinate cu o abundență de produse alimentare sunt factorii principali răspunzători. Pentru prevenirea apariției deficitelor sau exceselor (info)energetice și/sau bolilor cronice/tumori
Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
în jur, autorului revenindu-i doar rolul de a o identifica și de a o face vizibilă celorlalți. La sfârșitul anilor ’50, în perioada reportajului conjunctural, care trebuia să reflecte munca „entuziastă” din fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria palavragiilor). Oușor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
urbane pe județe este de circa 33 loc./kmp; − creșterea teritorială a orașelor s-a remarcat, în ultimii 20 de ani, prin expansiune; − municipiile se remarcă prin sinteza dezvoltării urbane, în calitate de centre nodale sau poli de creștere; b) pentru sate: − urbanizarea satelor a devenit o tendință modernă, ireversibilă; − dispariția unor sate, un alt fenomen contemporan. Rețeaua așezărilor umane are configurația unei structuri neuronice, cu legături multiple între așezări și între acestea și teritoriu, ca furnizor de resurse, gazdă și spațiu aservit
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
orașe, dintre care trei municipii (Constanța, Medgidia și Mangalia) și 58 de comune. Populația celor două județe (conform recensământului populației din 2002) diferă: 718 330 de locuitori pentru Constanța (o densitate de 101.6 loc/km² și o rată de urbanizare de 70.4 %), 251 899 de locuitori în cazul județului Tulcea (29.6 loc/km² și un procent al urbanizării mai mic, de 49.2%). Densitatea mult mai redusă a județului Tulcea este cauzată de faptul că, din suprafața totală
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
din 2002) diferă: 718 330 de locuitori pentru Constanța (o densitate de 101.6 loc/km² și o rată de urbanizare de 70.4 %), 251 899 de locuitori în cazul județului Tulcea (29.6 loc/km² și un procent al urbanizării mai mic, de 49.2%). Densitatea mult mai redusă a județului Tulcea este cauzată de faptul că, din suprafața totală a județului, 3 446 km² sunt ocupați de apă (Delta Dunării și Complexul lagunar Razim-Sinoie). Din punct de vedere etnic
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
vedere etimologic există diferențe între dezvoltare durabilă, sustenabilitate Și durabilitate. În literatura de specialitate însă, nu se face o distincție clară între cei trei termeni. Sustenabilitatea Și durabilitatea sunt termeni mai generali, care pot fi atribuiți Și altor concepte - societate, urbanizare - nu doar dezvoltării. Conform dicționarului Merriam - Webster, a fi sustenabil înseamnă a rezista pe termen îndelungat, iar durabil înseamnă capabil să existe pentru o lungă perioadă de timp fără deteriorări semnificative (http://www.merriam-webster.com/dictionary/ sustainable). Dicționarul explicativ al
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
ar fi linii aeriene, hoteluri Și agenții de turism. Din cauza privatizărilor, statul (autoritățile centrale) Și-a diminuat rolul de investitor pe piața turistică. În ultimii ani, investițiile guvernamentale au cuprins dezvoltarea unor facilități pentru evenimente sportive/culturale Și proiecte de urbanizare. Rolul de agent economic Și investitor a revenit autorităților locale, care sponsorizează sau chiar organizează evenimente culturale, sportive Și artistice Și investesc în programe de dezvoltare urbană, pe baza unor strategii de creștere a competitivității. În 2011, MDRT a făcut
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
structurii florei Și faunei (exploatările forestiere pentru pârtii de schi); poluarea fonică, a apei, a aerului Și a solului etc.; eroziunea/erodarea solului (alunecările de teren sau dispariția plajelor); epuizarea resurselor naturale; aglomerațiile din trafic Și transportul public; impactul vizual (urbanizarea anarhică Și haotică în comunitățile montane sau de litoral). Din păcate, populația locală este cea care trebuie să „achite” costurile degradării mediului natural rezultate din exploatarea turistică, iar degradarea este observată sau resimțită doar după trecerea unei perioade de timp
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sporturi extreme. Tot în aceste regiuni se întâlnesc din ce în ce mai des tăierile masive de arbori Și depozitarea necorespunzătoare a rumegușului pe marginea pâraielor - care duc la degradarea mediului în multe parcuri. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de riscul urbanizării populației rurale, cu implicații directe în pierderea patrimoniului cultural imaterial/material existent. O cauză poate fi gradul de conștientizare scăzut al comunităților locale asupra a ceea ce înseamnă patrimoniu natural național Și local Și asupra importanței acestuia în prezent dar, mai
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
schimbări se constată în special la copiii care încep un ciclu de educație instituționalizată, învățământ preșcolar sau școală primară. Viața de familie însă a suferit transformări din punct de vedere social, mai ales în secolul nostru, ca urmare a industrializării, urbanizării, informatizării și a schimbărilor din punct de vedere psihologic și pedagogic. Problema modificărilor survenite în climatul familial, ca prim factor de influențare educațională și potențarea adaptativă a copilului nu este nouă. Părinții exercită asupra copiilor influențe latente, căci există un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de: Creșterea duratei medii de viață Extinderea tehnicilor invazive de diagnostic și tratament, mai ales prin terapie intensivă, transplant, protezare Abuzul de antibiotice, favorizant al rezistenței microbiene Abuzul tratamentelor parenterale, cu risc de transmitere a HIV, VHB, VHC Evoluția demografică, urbanizarea, fluxurile populaționale Mobilitatea populațională crescută în spațiul geografic (călătorii) Comportamentele dăunătoare sănătății precum toxicomania, fumatul, obiceiurile alimentare Modificările ecologice. În prezent, bolile infecțioase reprezintă a doua cauză de decese în lume, după bolile cardio-vasculare. Peste 40% dintre consultațiile medicale sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meridionali de lipsă de inițiativă privată, imobilism, si cereri nejustificate de ajutoare și sprijin material 30. Modernitatea, așa cum era considerată în epoca, trebuia să conducă la transformarea societății, ca urmare a unor procese profunde și largi, prin intermediul alfabetizării, industrializării și urbanizării 31. În cadrul acestei perspective, rolul elitelor politice în "formarea" unor națiuni prin intermediul birocrației de stat, prin unificarea și omogenizarea culturală a tuturor teritoriilor statului modern, a fost important 32. Gramsci a surprins foarte bine modul în care fasciștii s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
conceptului de națiune o aură mistica și un rol eroic în arhitectură genetică a conceptului. Pe parcursul lecturii intervine și perspectiva modernista a genezei naționalismului. Puternic susținută intelectual, această perspectivă leagă apariția națiunilor de modernizare și de aliații săi industrializarea și urbanizarea, fenomene ce produc consecințe imediate în planul definirii raporturilor sociale, conducând la alfabetizare și la comunicarea de masă. Astfel orașul devine motorul modernității, cel care generează cultură înaltă a elitei și permite stabilirea unor canale eficiente de comunicare între indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Construcția acestor corăbii militare a avut multă vreme întâietate în utilizarea materialului lemnos - față de construcția vaselor comerciale. În timpul perioadelor de război, se puteau construi sute de corăbii pe lună, astfel încât spațiile forestiere din jurul centrelor navale au fost epuizate extrem de rapid. Urbanizarea. Apariția orașelor în perioada romană clasică a contribuit semnificativ la acccelerarea despăduririlor, prin creșterea cererii de lemn pentru locuințe, teatre, edificii publice, capele sau drept combustibil. Așadar, degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
au fost epuizate extrem de rapid. Urbanizarea. Apariția orașelor în perioada romană clasică a contribuit semnificativ la acccelerarea despăduririlor, prin creșterea cererii de lemn pentru locuințe, teatre, edificii publice, capele sau drept combustibil. Așadar, degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste intervenții umane drastice, continuate și în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural din spațiul mediteranean, cu consecințe negative asupra tuturor elementelor geosistemului. VI.5. DEȘERTURILE DIN ZONA TEMPERATĂ Marile mase continentale (îndeosebi cea euro asiatică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vocațional; - schimbările în viața de familie - familia este, de fapt, o „agenție educativă” căreia îi revin responsabilități pedagogice esențiale: asigurarea standardelor de viață ale copilului, crearea climatului necesar bunei formări, fundamentarea educației morale și civice, educația sexuală, orientarea profesională ș.a. Urbanizarea și industrializarea au modificat rapid viața de familie în secolul XX, iar aceste modificări vor continua și în secolul XXI, probabil și mai alert. În țările occidentale se vorbește de „noul stil de viață familială”, radical diferit de „vechiul stil
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au avut la rândul lor consecințe sociale importante. Preocupările gânditorilor s-au îndreptat în mod natural către aceste fenomene și către analiza consecințelor acestora, cu scopul decriptării precoce a ceea ce rezervă viitorul. De o atenție deosebită s-a bucurat fenomenul urbanizării, precum și cele conexe acestuia, dar de cele mai multe ori centrul de interes s-a situat în zona fenomenelor propriu-zis urbane. Se considera astfel, mai mult implicit, că formele anterioare de conviețuire umană erau sortite istoriei și arheologiei sociale, ignorându-se faptul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
toate acestea implică teorii, iar teoriile despre comunitate sunt contradictorii. La extrem, dezbaterea a produs propoziții ideologic opuse, dar la fel de friabile. Se spune că modernitatea și comunitatea sunt ireconciliabile, că acele caracteristici ce definesc comunitatea nu pot supraviețui industrializării și urbanizării. Dacă este să ne gândim însă că, de fapt, chiar societățile în care s-au găsit modalități pentru perpetuarea în forme noi a comunităților sunt cele puternice, înțelegem inconsistența unor asemenea idei. Dar și asupra acestor considerații vom reveni. Alții
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fiind un mediu mental format din idei, tradiții, sentimente, norme. Acestea formează ceea ce Redfield numește "viața mentală comună". Transformarea mentală reprezintă principala modificare ce se petrece în cazul trecerilor spre noi etape de evoluție, cum ar fi cea legată de urbanizare, de exemplu. Există, desigur, și influențe ale sistemului ecologic asupra valorilor, caracterului oamenilor și asupra relațiilor dintre aceștia. Acolo unde resursele sunt foarte limitate, apar practici de împărțire a hranei. Dar: "Viața mentală umană are o structură proprie. Este dificil
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dar întemeiată de oferire a unei definiții bazate pe structură. Una dintre consecințele acestui efort este impresia conform căreia comunitatea reprezintă o modalitate tradițională de relaționare, contrastantă cu formele sociale aparținând modernității. Structurile sociale ale societății industriale caracterizate prin impersonalitate, urbanizare, raționalizare și centrarea pe clase sociale nu mai au multe în comun cu modul tradițional de relaționare. Și totuși comunități există și astăzi, ceea ce dovedește existența unor maniere în care nu neapărat ele s-au adaptat schimbărilor sociale, ci posibilitatea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu privire la comunitățile umane și în particular în contextul debutului de deceniu șase în America, această tendință spre integrare ar fi fost discutabilă. Pentru cele mai multe, sensul la acel moment era către creșterea complexității din punctul de vedere al dimensiunii, densității populației, urbanizării, supra-urbanizării etc. Pe măsură ce comunitățile devin tot mai mari, varietatea comportamentelor sociale acceptabile devine de obicei mai mare. Indivizii și grupurile cu experiențe diferite aduc fiecare noi obiceiuri și idei necesare unei culturi aflate în expansiune. Cu timpul însă, complexitatea este
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
XVII-lea familia și orașul erau versiuni de dimensiuni diferite ale aceluiași tip de interacțiune socială, situația este sensibil diferită în secolul al XX-lea. Și totuși, familia nu mai este considerată o variabilă pasivă, dependentă de schimbările din societate (urbanizare ș.a.). Din ce în ce mai mult comunitățile din jurul familiilor își asumă un rol activ și în acest sens. Chiar dacă nu acceptăm ideea familiei în sensul contemporan cel puțin ca și comunitate, nu putem nega faptul că maniera generală de raportare la familie într-
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
suburbiatoare). Civilizația s-a hrănit prin intermediul rădăcinii satului. Dacă o bună perioadă în istorie modelele rural/urban au fost identificate prin caracteristici clar diferite, de ceva vreme se observă două fenomene care sunt parte a aceluiași proces de omogenizare relativă: urbanizarea satului și ruralizarea orașului. Sigur că acestea au impact diferit funcție de cazurile concrete analizate, dar sunt prezente în mod sensibil la noi. Schimbarea condițiilor vieții sociale, așa cum se întâmplă în cazul trecerii de la sat la oraș, conduc la mobilitate socială
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diferențierea dintre valorile urbane și cele rurale muncă, pământ, familie, respectiv plăcere, consum, status; căsătorii mai târzii, măsuri contraceptive pentru a face carieră, a căpăta un status mai bun. Ruralul se schimbă și el, fiind implicat într-un proces de urbanizare datorită dezvoltării comunicațiilor, transportului ș.a. Se urbanizează, dar ca mici comunități. La rândul lor, orașele încep încet să fie părăsite, suburbiile dezvoltându-se exploziv, dar tot ca mici comunități. Referindu-se la SUA, Mercer (1956: 290) arată că s-ar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe care unii nu și-o explică, dar pe care Vulcănescu o vede ușor de explicat "dacă ne gândim că satul organizat mai firesc e mai adaptat să reziste la dezorganizarea raporturilor dintre oameni" (Vulcănescu, 1997:130). Cei care considerau urbanizarea un fenomen dezirabil aduceau o serie de argumente ce aveau drept punct de plecare ideea că satul ar fi inferior față de oraș. Din punct de vedere geografic, satul ar fi prea mic în ordinea lumii pentru a fi interesant. Din
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]