1,632 matches
-
nu este necesară. In cele douăzeci de minute, cât am stat suspendați în scaun, la câțiva metri înălțime, ne-am dat seama că ne înșelasem, căci jumătatea de jos a corpului nostru simțea din plin asprimea gerului uscat de la munte. Urcușul se derula încet, admiram cu încântare schiorii care coborau de pe munte, alunecând în viteză și făcând tot felul de fente, până ajungeau la poalele muntelui. Cărările care duceau spre vârf, ca și pârtia de schi aveau zăpada tasată și câțiva
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
care-și răscumpără tinerețea prin nobila suferință și jertfa cea sfântă. Cele două părți care alcătuiesc DRUMUL CRUCII, sunt de fapt Mărturisirile de credință și de iubire ale unei înalte conștiințe de Dacoromân Ales în Calea sa spre Iluminare, ultimul urcuș divin. Atât Autorul cât și Cartea și-au avut împreună propria lor viață, propria lor nădejde, propria lor prigoană, propria lor suferință, propria lor mărturisire, propria lor aură divină, nemuritoare. Partea I-a se răsfrânge în cele 10 capitole în
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
nemțoaice Sonnenschein, eroul nostru argeșean, Aurel State, i-a închinat o rugă de foc, un poem filocalic, nemuritor, nicidecum o iubire efemeră. Privilegiat de natura curajului său înnăscut, de crucea sa călăuzitoare spre biruință, autorul ne răsplătește pentru Everestul său urcuș divin cu finețea sa serafică interpretativă, așternută ca un corolar de virtuți, ca un îndreptar aproape infailibil al vieții sale pilduitoare printr-o permanentă jertfă a raportului său existențial cu taina mântuirii. Extensiunea conceptului de viață creștină ancorat în profunzimile
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
decise: -Părerile sunt împărțite, există studii sau numai presupuneri, ce contează asta?! Credem ori nu, important e să ne ascultăm pașnici unii pe alții, să nu facem din țânțar armăsar pentru orice! Până una-alta, haideți să ne bucurăm de urcușul ăsta binefăcător, cât ne-or ține puterile... -Hai, să ne facem că-nșelăm timpul și că mai suntem încă tineri! spuse, cu o ciudată amărăciune în glas, Patriarhul. -Păi, atunci, gata, s-o pornim la drum! se înveseli subit și
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
esprit d’aventure... dragilor?! se alătură îndemnului în felul său Solitarul. -În regulă, numai să nu mai aud de povești cu tuneluri și energii! nu se lăsă păgubaș Papa, irascibilizat nu doar de înfruntarea cu Babacul, ci și de osteneala urcușului. Avusese condiția fizică peste așteptări până să plece spre țară, când medicul său îi confirmase c-ar avea un început de gută... Îi mărturisise asta, la un moment dat, și lui Miramoț, văzând în ea un posibil compătimitor, doar folosea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
căpătat fobii în cine știe ce închisori ale comunismului... în care n-ai fost, de fapt! îl taxă Babacul, preluând sprințar conducerea grupului. Americanul schimbă câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea mai dificilă, când escaladaseră și câțiva bușteni căzuți de-a curmezișul potecii, ajutându-se unul pe altul, ferindu-se de zonele noroioase ori de micile aglomerări de pietriș. Inimile lor își reglaseră oarecum ritmul, ici-colo ajutate și de binefăcătoare
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
de pietriș. Inimile lor își reglaseră oarecum ritmul, ici-colo ajutate și de binefăcătoare exerciții respiratorii, ca în cazul lui Doc și al Diplomatului. Miramoț nu contenea să se închine în gând bunului Dumnezeu pentru minunea că rezista atât de falnică urcușului. Nici Flower-Power nu era mai prejos, deși își făcea nenumărate reproșuri pentru ținuta nu tocmai potrivită escapadei. Murea de cald, avea senzația că transpirase râuri, nu alta! Norocul ei cu Solitarul, o antrena galant în tot felul de povești presărate
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
se știe, Am plâns neștiutor, Nu știam că viața o să fie Un cântec tulburător. Copil fiind m-am bucurat De tot ce era frumos, Acum poate am uitat De acel băiat timid, sfios. Am crescut. Plecat în lume, Să înfrunt urcușul vieții Bucuros nici nu pot spune, Acum la vârsta bătrâneții. Referință Bibliografică: SUNT DE VINĂ? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT DE VINĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344104_a_345433]
-
cel al domniței Smaranda, fiica domnitorului. Lângă mănăstire se află bolnița, zidita de doamna Maria, soția lui Brâncoveanu, iar în apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani- soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), înființată de boierul Gh. Clucerul și Marin Buliga-1747. Situația Mănăstirii e din cele mai pitorești, de jur împrejur ridicându-se vârfurile: Ciuha Neamțului, Durducul (Borcanul
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
se vede, de la începuturile copilăriei Sale. Fiind Iisus de 12 ani, S-a suit alături de părinții lui la Ierusalim. Cuvântul anabainontwn înseamnă a urca sau a merge călare, însă când este legat de un spațiu sacru comportă totdeauna sensul de urcuș întrucât sugerează ideea că templul se află pe un plan superior existenței mundane. De asemenea, vârsta de 12 ani reprezintă un punct important în dezvoltarea unui copil în gândirea iudaică. Dacă tradițiile notate în Mishna se aplicau și în primul
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Scriitorilor din România, apare antologia de poezie și proză DINCOLO DE CUVÂNT (confesiunea poetului, prozatorului) în care este prezentată activitatea mea scriitoricească și trei proze scurte. Iată ce spune scriitoare în cuvântul de prezentare a antologiei: “Scriitorul, acest Sisif îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
că Elena i-a adus pe lume o fiica și nu un băiat, așa cum ținea el morțiș să aibă. De aici și degradarea relațiilor dintre soț și soție, care au condus în final la desfacerea căsătoriei după doisprezece ani de urcușuri și mai ales de coborâșuri în relațiile dintre soți. Fiica va purta un prenume sfânt, cel al Maicii Domnului - Maria, prenume purtat și de bunica paternă, dar și un altul mai special, de suflet pentru mamă și mai ales pentru
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
timpul lor de poveste. Aceste povestiri sunt chiar realități trăite de autoare în copilărie în primul capitol și, la maturitate în capitolul al doilea. Ilustrația copertei este întocmită de către sciitorul George Roca din Australia și reprezintă după opinia mea, un urcuș spre puntea fericirii, lăsând în urmă timpul care de scurge foarte repede. Dar prozatoarea Titiana Nica Țene își amintește cu lux de amănunte aproape toate etapele din copilăria ei, de la naștere-povestită ulterior de către tatăl ei-, prima zi de școală, Crăciunul
TITIANA NICA ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343172_a_344501]
-
de frunze levantine, noi eram odată, Indescifrabila tăcere ți-o auzeam altfel... AH, TOAMNĂ... Invazia culorilor galben, maro, Nu ascultă de frunze, nici de ființe, Nici gâzele nu-și au cuvântul acolo, Culorile-și cos, din frunze, altițe. În broderia urcușului greu, O toamnă începe cusutul pe dos, Și frunzele gem, suspinând-n apogeu, Pământul le îmbracă generos... Ah, toamnă, copleșești ființa, Culorile-ți stropite sunt de călimară, Rodește-n tine vița, se vaietă sămânța, Vreau să te iau cu mine
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
Paul din Tars, începător de havră. Apoi urmează Vatopedu-n slavă, Fiind cea mai veche-n gravul paradis. Iviru-apoi; aici, crunt s-au ucis Treișpe călugări sub un Vecos Papă! Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuș, Pantocrator, Xeropotamu și Zografu, Dochiaru, Caracalu, Filoteu, în urcuș, Simon Petra, Sfânt Pavel, tălpi prin prafu΄, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, nu-i culcuș; Esfigmenu, Pantelimon, Constamonitu - iaca vrafu΄! Unamiecincisute de sihaștri ... Unamiecincisute de sihaștri În schituri, mânăstiri,colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > TE-AȘTEPT SĂ VII! Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suferința e călăuza care ne însoțește în urcușul care transformă animalul în om (Nikos Kazantzakis) Ți-am spus adeseori că te visez... Rămâi cu mine, vreau să te păstrez, Să ne iubim în fiecare noapte Cuvinte dulci să îmi rostești în șoapte. Eu te iubesc! De ce vrei iar
TE-AŞTEPT SĂ VII! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343598_a_344927]
-
mai ciugulească câteva firimituri din pâinea uscată ca să își revină după drumul cel lung. Fetița, deși rămase flămândă, era mulțumită că vulpea, după ce își pusese burta la cale, dispăruse ca prin farmec, lăsându-le cale liberă către castelul din nori. Urcușul se dovedi tot atât de greu pe cât fusese drumul prin zăpadă, pentru că treptele erau înghețate și alunecoase, iar ghetele fetiței erau atât de mari, încât fu nevoită la un moment dat să le scoată pentru a nu se împiedica în ele. Ajunseră
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
des. Ne spuneam necazurile ca doi prieteni ce se cunosc de-o viață, dorințele ascunse și cum acestea erau asemănătoare, în majoritatea cazurilor, am devenit din ce în ce mai apropiați. Pauzele interminabile în calea fericirii, pentru doi oameni maturi, care au cunoscut, atât urcușuri, cât și coborâșuri, ale vieții, deveniseră un chin. Cred că ne îndrăgostisem amândoi de imaginea de pe ecranul monitorului, mereu alta, zi de zi. Eram preocupați amândoi, chiar dacă nu mai eram la vârsta adolescenței, nici cel puțin a tinereții, să avem
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
ea, scotocind în același timp în rucsacul ei de piele. -As-tu besoin de mon aide? se oferi Solitarul să o ajute. -Mulțumesc, m-a dibuit el pe mine! zâmbi Miramoț, punând mâna pe baston. -Mergem în aceeași formație ca la urcuș, da?! tatonă Diplomatul grijuliu. -Evident, lăsați-mi plăcerea să mă mai cert puțin cu Papa, rânji Babacul. -Americanule, vezi să nu rămâi în urmă! strigă Patriarhul. Într-adevăr, camarazii începuseră coborârea, surprinzător de tăcuți, fiecare simțindu-se puțin vinovat de
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
vinovat de neînțelegerea timpului pierdut, dar jenat să ceară lămuriri celorlalți. Americanul își verifică ceasul reapărut pe mână ca prin minune. Constată că, spre deosebire de telefonul mobil, era tot funcțional. Cadranul arăta că trecuseră trei zile din momentul în care începuseră urcușul. Probabil că cei de la Hotelul Royal erau mai mult decât alarmați! Se pare că nici unul dintre camarazi nu-și mai amintea cutremurul, căderea, toată aventura... Doar el... Se muncea cum să le înfățișeze tuturor o explicație plauzibilă... măcar cu ei
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
ce nuanțe-i prinde raiul când speranțe-i înfloresc sau ce sunet scoate naiul când dorințe-i putrezesc, câte ploi și câte focuri glasu-i stins a numărat, dacă zâmbetu-i în jocuri multe, des s-a angrenat... Îi privești cu jind urcușul neștiind pe ce viori și cât i-a cântat arcușul ca să scrie pași pe nori... Referință Bibliografică: Uneori, pe cel din vârf... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... de AURA POPA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377618_a_378947]
-
Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
dăruiesti cu drag, ne dăruiești averea. Peste plecarea ta rămân păreri de rău. Te plâng cu disperare, înlăcrimații nori, Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri. Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri. In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire, Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu. Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire, Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu. Referință Bibliografică: In dorul lor... de verde / Marin Bunget : Confluențe Literare
IN DORUL LOR... DE VERDE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378352_a_379681]
-
Și L-au mânat ca pe un miel, cu trupul frânt și istovit. De paisprezece ori oprit-a, înfrânt, pe drumul de urcare, Lovit cu pietre și scuipat, târându-Și crucea în spinare, Iar Via Dolorosa fi-va simbolul greului urcuș Ce trebuie făcut cu cazne, ca să ajungi pe culme, sus. Ajuns pe Dealul Căpățânii I-au împlântat cuie în palme, L-au răstignit pe crucea sfântă și I-au adus ocări, sudalme Iar crucea grea de suferință au ridicat și
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]