5,151 matches
-
1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și rețineri ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul acestui proces este afectarea atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul perioadei de expulzie, primele semne ale procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mitocondrii în citoplasma celulelor epiteliale, semn al unei activități enzimatice intense. Fibra musculară își reduce lungimea foarte mult, de la 750 µ în prima zi postpartum, la 200 µ în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet, între 45 săptămâni postpartum, iar după 6 săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet, între 45 săptămâni postpartum, iar după 6 săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este strâns legată de involuția uterină și procesele de regenerare. Odată cu involuția uterului, cavitatea uterului se reduce în dimensiuni, iar loșiile sunt eliminate în exterior, reducându-și treptat cantitatea. Prelungirea eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul în endometritele puerperale (SEICIU, FL., și col. 1989, RUNCEANU, L. 1994, 1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul în endometritele puerperale (SEICIU, FL., și col. 1989, RUNCEANU, L. 1994, 1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de expulzie fetală (TAVERNE, M.A., 1984, ZEROBIN K. și col. 1984). Astfel, s-a constatat că, în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de expulzie fetală (TAVERNE, M.A., 1984, ZEROBIN K. și col. 1984). Astfel, s-a constatat că, în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100 secunde. După 48 ore ritmul contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în prima zi postpartum contracțiile uterine se succed la 45 minute, la o durată cuprinsă între 80 100 secunde. După 48 ore ritmul contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei se constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației periferice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației periferice plasmatice ale ocitocinei mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a cineticii uterine în faza a două (4 9 zile) în sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a cineticii uterine în faza a două (4 9 zile) în sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu ating
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în faza a două (4 9 zile) în sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu ating părțile caudale ale cornului (GILLET D. și ZEROBIN K., citați de TAVERNE, M.A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale a fost înregistrată în timpul mulsului sau a suptului (BOITOR, I. 1984, ZEROBIN, K., 1984), situație care nu a fost confirmată și de alte studii (TAVERNE, M.A., 1984). Mecanismul biochimic al contracției uterine are la bază interacțiunea dintre actinomiozină, acidul adenozintrifosforic și diferiți ioni de Ca++, Na+, Mg++ (SEICIU, FL. și col. 1989, ZEROBIN, K., 1984). S-a constatat că, hormonii estrogeni intervin în motilitatea uterină prin acțiunea lor biochimică complexă de : inducere
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
M.A., 1984). Mecanismul biochimic al contracției uterine are la bază interacțiunea dintre actinomiozină, acidul adenozintrifosforic și diferiți ioni de Ca++, Na+, Mg++ (SEICIU, FL. și col. 1989, ZEROBIN, K., 1984). S-a constatat că, hormonii estrogeni intervin în motilitatea uterină prin acțiunea lor biochimică complexă de : inducere a creșterii cantității de actinomiozină, mărire a puterii de scindare și recombinare a actinomiozinei sub acțiunea acidului adenozintrifosfat, favorizare a creșterii enzimelor transaminate, intervenție în eliberarea histaminei și favorizarea creșterii concentrației acetilcolinei la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]