760 matches
-
lucrez pe litoral. Nașul Ion plecase pe șantierul unei hidrocentrale, Eu am găsit post de ajutor de bucătar la o cantină în Eforie Sud ce vremuri!... Seara, spre miezul nopții, cînd munca la cantină se termina, rămîneam împreună cu nea Ionică Vâslea, bucătarul-șef, ne așezam pe treptele vilei, la mansarda căreia dormeam, și discutam astronomie... Studentule, să am eu anii tăi!... ofta nea Ionică din cînd în cînd. Eu visam la vremea cînd voi termina Facultatea de Fizică... Nu-mi făceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu toții, spunîndu-i să nu mai jeluiască vaca lăsată acasă. Ea rîdea copilărește și-și ducea vîrful degetului la gropița din bărbie... Studentule, mai du-te și tu să te odihnești după-amiaza, cînd sînt libere ospătarele..., îmi spunea cîteodată nea Ionică Vâslea, arătînd cu privirea spre fete. ...Dar gîndul meu nu stătea decît la o bucătăreasă. Nu era atît de frumoasă pe cît era de femeie; femeie la trup, la vorbă și în gesturi. Fiecare vorbă a ei își avea greutatea proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îmi judecă fiecare gest. Atunci, la cantină, mi s-a părut că descopăr puțin din ea în femeia aceea, bucătăreasa prin fața căreia părea să nu treacă cineva... Într-o zi, a căutat-o un bărbat; a anunțat-o nea Ionică Vâslea: "Doamnă, vă caută..." și a arătat cu privirea spre curte, prin ușa de sită. Ea m-a chemat și m-a rugat să am grijă de cratița cu sos pentru chiftele. Și-a dezbrăcat șorțul, lăsîndu-l în cuierul de la ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trecute”, autorul își asumă, mai presus de orice - un merit proverbial definit cu marea vorbă a lui Iorga - „cine nu uită, merită!” Al. Husar ARGUMENT Marele savant român Henri Coandă folosea adesea o imagine deosebit de sugestivă, aceea a luntrașului care vâslește privind spre drumul parcurs și doar din când în când întoarce capul înapoi, pentru o clipă, spre drumul pe care-l mai are de străbătut. Omul se apleacă spre trecut nu din curiozitate, ci din nevoia de a ști cât
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și Carola îmi precizează că are o canoe mică în fața casei. Mergem să mi-o arate, este făcută dintr un trunchi de copac scobit, lungă cam de vreo doi metri și pare foarte ușoară. Ar lua cam 15 minute de vâslit să ajungem la „vecini”. Ulterior aveam să văd cum fiecare din trib, de la copil la adult, poate manevra o canoe cu ochii închiși, în timp ce eu mă chinui cu vâslele și barca mai mult stă pe loc decât avansează. Marea majoritate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu Cora și Carola punând grămadă tot felul de oale, cuțite și prosoape. A doua zi către prânz pornim în două canoe către casa Mariei, înarmați cu tot echipamentul selectat cu o seară înainte. După vreo jumătate de oră de vâslit în susul râului ajungem lângă un mal unde sunt amarate vreo zece canoe și vedem o coloană de fum ridicându-se de pe mal. Sărim pe rând în noroiul de pe mal, luăm tot bagajul și urcăm panta pentru a ajunge lângă sursa
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
verde și calmă, exact cum sunt cei de pe-aici, câte o pasăre exotică speriată de lumină și de zgomot, două hiene trezite din somn... iată ce se mișca la ora nopții și un singur pescar întârziat cu barca încărcată, vâslind vârtos în „sensul” fluviului parcă deranjat de prezența noastră și nicidecum dornic să se ia la întrecere cu monstrul care-l depășea. (Gata! Plecăm spre Edfu.) N-o să uit niciodată țărmurile albe, tăiate în noapte, prelungire a apei de smarald
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ca de havaiană a fonografelor trecând Încet prin soare și umbră, mâna unei fete răsucind ușor dintr-o parte Într-alta mânerul umbreluței de soare viu colorate ca un păun, În timp ce ea se lăsa pe pernele bărcii la care eu vâsleam visător. Castanii cu conuri roz erau ca niște evantaie deschise; alcătuiau o rețea care acoperea malurile, alunga cerul din râu, și modelul special alcătuit din florile și frunzele lor produceau un fel de efect en escalier, o ornamentație colțuroasă a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unchiul și care, apoi, se îndepărtează încet de mal (barcagiul lipsește la apel din amintirea mea, deși nu se poate ca, în realitate, să fi absentat: lacul era, într-adevăr, prea mare pentru ca un amator să se fi încumetat să vâslească). Este amintirea unei despărțiri; cum s-ar zice, am venit să-i conduc, pe mătușa și unchiul, care urmau să se îmbarce, pentru a trece lacul; dacă m-aș lua după secvența pe care mi-o propune memoria ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fusese profund scandalizat și revoltat de comportarea colegului său. După câteva zile mi-am luat zborul spre nord, promițându-i domnului profesor că mă voi întoarce în țară peste o săptămână. La Copenhaga, lumina era alta, ca și lumea, parcă vâslind într-o ceață boreală plină de vise și coșmaruri. Era basm și realitate imposibilă, la fel ca și în viața mea și a lui René. Am vizitat casa lui Andersen și apoi pe aceea a lui Kierkegaard, apoi expoziția de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
descripții și încercări de afabulație este intrarea în extaz sub valul edenic al mirosurilor: Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se deșiră, iar se strâng și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi.” ( Emil Gârleanu, Nedespărțite!...) Scrie
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
se deșiră, iar se strâng, și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Înțeles”... Și, dom’le, s-a schimbat... Am ajuns la bac și așteptam reacția... Ne-a lăsat să așteptăm cu un soldat lângă noi, s-a dus, a venit cu două rame, două vâsle și a spus: „Care știți să vâsliți?”. Ne-am gândit: „Ăsta e nebun! Ce să vâslim?”. Canalul nu mai era Înghețat, se dezghețase... Și-am spus: „Eu”. „Hai, urcăm la barcă!” A urcat soldatul, s-a dus la pupă cu automatul În mână, am urcat eu, a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la bac și așteptam reacția... Ne-a lăsat să așteptăm cu un soldat lângă noi, s-a dus, a venit cu două rame, două vâsle și a spus: „Care știți să vâsliți?”. Ne-am gândit: „Ăsta e nebun! Ce să vâslim?”. Canalul nu mai era Înghețat, se dezghețase... Și-am spus: „Eu”. „Hai, urcăm la barcă!” A urcat soldatul, s-a dus la pupă cu automatul În mână, am urcat eu, a urcat Gheorghe. Eu am pus mâna pe rame, el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eu”. „Hai, urcăm la barcă!” A urcat soldatul, s-a dus la pupă cu automatul În mână, am urcat eu, a urcat Gheorghe. Eu am pus mâna pe rame, el la provă, să ne supravegheze... Ei, dar eu nu mai vâslisem Într-o apă curgătoare, și În nici un caz În Dunăre, care are cu totul alte reguli... M-am Încurcat și chiar mi-a zis că vreau să-i Înec... M-a dirijat și am reușit... El era om de baltă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Remus Radina și la „românii din exil”, ceea ce configurează un univers românesc alcătuit în spațiul andaluz, oarecum mulat pe dimensiunile psihologice și trăirile existențiale ale celui care știe că nu se va mai întoarce niciodată în tărâmul obârșiilor: „Când o să vâslesc în lumină, pe ape / Sihastre, albastre, / Să-mi pui pădurile tale sub pleoape, / Să le răsfrâng undeva-n curcubeu, / Umbrar la coverga lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea, doinirea / În «limba» română
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
întâlnit azi. / Fără mine întreg mă voi prăbuși. / Fără mine întreg nu mai sunt eu. Depărtarea mănâncă din orașul ruginit. / Taci... despre ce pomeniți? Grâu sub vânt. / În fiecare zi se prăbușește cineva...” Revenit din „morți” precum Lazăr altădată, poetul „vâslește în singurătate”, întrucât comunicarea cu cei „vii”, cei care au dus o viață normală, a devenit imposibilă: „Ne despărțeam... O! cine mai întreabă / de cei ce nu-s? de cei ce-au fost pe vremuri? / Mulțimea vinde îngeri la tarabă
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Itaca a devenit spațiul scrisului. La Ovidiu, la unii stoici și la câțiva părinți ai bisericii primitive, Itaca era emblema nostalgiei aspirației spirituale. Întoarcerea pune capăt aventurii și lasă loc idilei, fapt cântat de către Du Bellay 218. Ferice de drumețul vâslind ca și Ulise/ Or ca vestitul lânii din mit căutător,/ Întors, când dobândi-a înțelepciunii spor,/ Să-ncheie între neamuri ce vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar satul, de care mult mi-e dor,/ În ce-anotimp
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
barcă, un actor care, ne spune omul de la vîsle, și-a cumpărat o casă și a ales să trăiască aici foarte mult timp din an; pare un pescar al locului: e Ștefan Sileanu! Pe fundal de "Deltă mirifică", localnicul care vîslește la barca noastră (un tip între două vîrste, care, acum treizeci de ani, și-a făcut armata la București, și "a urît Bucureștiul") ne povestește, cu năduf, în ce hal își duc viața, pe aici, și cum, chiar dacă are balta
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
din mare Prin valuri limpezi, toamna, vezi temple licărind, În veacuri împietrite, sub lacăt de tăceri. Sosesc s-aprindă focul vestalele sub seri Și se opresc sub geamuri legendele'n colind. Zarzăr la mare Prin ramuri înflorite bărci tremură petale. Vâslind din crengi de soare s'apleacă'n basm năerii, Ca să sărute-n cântec cosița primăverii Crescută, râu sburdalnic, în tremur de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
menținerea echilibrului 37430000-1 │Echipament de box 37431000-8 │Ringuri de box 37432000-5 │Saci de box 37433000-2 │Mănuși de box 37440000-4 Echipament de fitness 37441000-1 Echipament de antrenament pentru aerobic 37441100-2 │Benzi de alergare 37441200-3 │Steppere 37441300-4 │Biciclete staționare 37441400-5 │Aparate de vâslit 37441500-6 │Coarde de sărit 37441600-7 │Trambuline pentru exerciții 37441700-8 │Mingi pentru exerciții 37441800-9 │Echipament de step aerobic 37441900-0 │Cross trainere (aparate cu mișcări eliptice) 37442000-8 Echipament de halterofilie și de antrenament de rezistență 37442100-8 │Haltere 37442200-8 │Bare cu discuri 37442300-8
CPV din 28 noiembrie 2007 VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202813_a_204142]
-
siguranță și metode de încercare suplimentare" 6. EN 957-6:2001 "Echipamente de antrenament staționare - Partea 6: Benzi de alergare, cerințe speciale de siguranță și metode de încercare suplimentare" 7. EN 957-7:1998 "Echipamente de antrenament staționare - Partea 7: Aparate de vâslit, cerințe speciale de siguranță și metode de încercare suplimentare" 8. EN 957-8:1998 "Echipamente de antrenament staționare - Partea 8: Steppere, simulatoare scări și simulatoare de urcare - Cerințe speciale de siguranță și metode de încercare suplimentare" 9. EN 957-9:2003 "Echipamente
32006D0514-ro () [Corola-website/Law/294873_a_296202]