1,700 matches
-
lui Andrei Pippidi: „Am auzit astă seară toaca de la Plumbuita. Mă apropiam, dar nu vedeam încă turnul clopotniței printre copaci. Câte mănăstiri au rămas în București? Au fost dărâmate sau sunt acum biserici de mir; nici Mărcuța, nici Pantelimon, nici Văcărești, iar Cernica și Ciorogârla sunt afară din București, oricât s-ar fi întins el. Numai Stavropoleos, datorită părintelui Iustin, trăiește astăzi ca așezământ mănăstiresc. În colțul de nord-est al Capitalei, dincolo de blocuri și de parcuri, la capătul unei ulițe cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
Apelăm la voi, români, fie în Senat fie în Cameră, ca să nu // consfințiți nici prin vorbă, nici prin scris atacul ce se face drepturilor noastre. Apelăm - nu la diurnașii și tremurătorii după arenzi fără bani (ca d. Fleva cu moșia Văcărești ș. a. ) - ci la toate elementele acelea din Cameră cari, contrare nouă în {EminescuOpX 424} {EminescuOpX 425} politică internă, au cu toate acestea vederi identice cu noi când e vorba de atitudinea noastră în afară. D. Vernescu își oferea odinioară toată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât ciuma din vremea lui Țepeș-Vodă. Bucureștiul ăsta care nu ne respecta, cu locuitorii lui obraznici care nu ne recunoșteau, își merita soarta. Împreună cu necunoscutul meu, l-am fi pus la pământ, i-am fi contemplat agonia, de sus, de la Văcărești sau din câmpiile Dămăroaiei, privindu-l cum scuipă ultimele particole de viață. Tocmai când selectam catastrofele, am auzit un zgomot pe hol. Se-apropiau niște pași, sunetul cădea limpede, ca un clămpănit pe ciment. Am stins imediat lanterna. Pașii continuau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l contractase" la închisoarea Văcărești (Roller, 1952, p. 474); Ștefan Gheorghiu, decedat și el ca martir al mișcării muncitorești, după ce a fost supus unui "regim de distrugere fizică" la închisoarea militară din Galați, "unde stătuse 6 luni pe cimentul gol" (p. 500); și utecistul Vasile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
promitea cu atâta bunăvoință de către d. prim ministru. D-sa își luase măreața sarcină de-a face pe români oameni cinstiți. Nu se mai află oameni cinstiți în țara aceasta" și era vorba de a-i deprinde, prin Academia de la Văcărești, la apucături mai onorabile decum au. Aceste lucruri, spuse c-o uimitoare francheță de pe tribuna Parlamentului și în auzul lumii, au făcut un efect admirabil atât asupra țării cât și asupra străinătății și desigur unul foarte înveselitor tocmai asupra categoriei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a măsura într-un moment de tenziune reciprocă abisul de corupție al partidului dominant, pe care fostul ministru prezident îl acoperea cu perdeua numelui său; am auzit pronunțându - se de chiar ai lor sentența de maturitate pentru marea Academie de la Văcărești. Pe de altă parte șefii majorității au confirmat ceea ce Iancu Negură zicea despre guvernele roșii în genere: "La putere fiind, conspiră cu străinii contra țării! ". Stroussberg, Livadia, Basarabia, art. 7, răscumpărarea și în fine Dunărea, iată un lanț întreg de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ziarele cele mai răspândite. Un prim ministru care zice că nu mai sunt oameni onești în țara aceasta și care amenință că-i va face onești prin paragrafii respectivi ai Codului penal și prin răcoritoarea umbră a zidurilor de la Văcărești e un ministru fenomen la Sybaris, care - ar merita un monument. Credem că acest motiv ar fi fost de ajuns pentru ca Maiestatea Sa să ceară esplicări ministrului său prezident asupra înțelesului și întinderii vorbelor ce le întrebuințase. Avea și are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate îmbunătăți decât cu starea lui materială, care îmbunătățire iar nu poate avea loc decât înlăturîndu-se pătura de pungași și de cocote care îl guvernează. Daca Mihăleștii și Chirițopolii și-ar găsi locurile cuvenite în "spitalul iubirei de oameni" de la Văcărești, atunci spitalele pentru boale fizice în sate n-ar fi necesare. Daca bugetul statului n-ar fi el însuși un imens spital pentru nevolnicii intelectuali cu patru clase primare, pentru aristocrația covrigului și simigului, n-ar fi [2de]2 nevoie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de grave interese la mijloc, chiar daca ministru de finanțe ar fi Simeon Mihălescu, la Instrucție învățatul Costinescu, iar la Justiție Arion, care a mai fost o dată, dar de-atunci s-a mai perfecționat întru ale justiției în Academia de la Văcărești. Stadiul al treilea e, ca și-n tragedii, culminația. Dar daca tânărul om de stat ar putea dicta în cabinetul Brătianu? Daca pentru el s-ar dizolva Parlamentul și în cel nou ar veni alte elemente, viguroase, daca pe ruinele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Tudor, care nu era amic al boierilor, precum nici Tudor nu era. Și la acest torent de inundație era să reziste cine? Un Brîncovean, un Bălean, un Știrbei, un Dudesc, trei Golești, patru Filipești, un Cornesc, doi Crețulești, doi Văcărești - peste tot cinsprezece inși. La acest număr erau reduși boierii mari în Țara Românească, restul în rangul întîi erau deja venetici. Nu e nedrept a pretinde ca cinsprezece inși să fi făcut ceea ce țara întreagă n-a putut face pîn-în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de Alexandru Mavrodi pentru cele mai valoroase lucrări originale românești), care i se acordă din nou în 1936 (pentru Generația de sacrificiu). În urma unei înscenări judiciare este arestat în 1949 și condamnat în 1951 pe motive politice; mort în închisoarea Văcărești, a fost reînhumat în cimitirul Bellu. Opera de maturitate a lui V. cuprinde patru piese într-un act și alte patru în trei acte. Sursa lor tematică e lumea autohtonă, îndeosebi o componentă a ei, cea funcționărească. Prima comedie de
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Theodorian, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Sorana de I. Al. Brătescu-Voinești și Patima roșie de Mihail Sorbul. În mod similar, D. Teleor semnează un interesant și vivace excurs în serial, Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima revistă satirică, scrisă și pusă în scenă de Matei Millo în 1873 la sala Bossel din București. Interesul V.a. pentru tradiția scenei naționale e evident și prin reconsiderarea altei pagini de istorie, ca într-un articol despre o
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e de neocolit: este între primii gramaticieni prețuitor al poeticii și cel dintâi poet
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
othomanicească), îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 2001; Poeme lirice, pref. Ioan Voinescu II, București, f.a.; Poeziile Văcăreștilor, îngr. Mihail Dragomirescu și Emil Gârleanu, pref. A.I. Odobescu, București, 1908; Văcăreștii, Poezii, îngr. P. V. Haneș, București, 1924; [Versuri], în Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, 1940, 39-88; Poeții Văcărești, C. Conachi, Poezii, îngr. și pref. Ion Pillat, București, [1942]; Poeții Văcărești, Versuri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Poeziile Văcăreștilor, îngr. Mihail Dragomirescu și Emil Gârleanu, pref. A.I. Odobescu, București, 1908; Văcăreștii, Poezii, îngr. P. V. Haneș, București, 1924; [Versuri], în Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, 1940, 39-88; Poeții Văcărești, C. Conachi, Poezii, îngr. și pref. Ion Pillat, București, [1942]; Poeții Văcărești, Versuri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și introd. Cornel Cârstoiu, București, 1982. Repere bibliografice: Alexandru Odobescu, Opere, II, îngr. Marta
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
1908; Văcăreștii, Poezii, îngr. P. V. Haneș, București, 1924; [Versuri], în Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, 1940, 39-88; Poeții Văcărești, C. Conachi, Poezii, îngr. și pref. Ion Pillat, București, [1942]; Poeții Văcărești, Versuri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și introd. Cornel Cârstoiu, București, 1982. Repere bibliografice: Alexandru Odobescu, Opere, II, îngr. Marta Anineanu și Virgil Cândea, București, 1967, 42-83; Maiorescu, Critice, I, 132-133; Th.
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Văcărești. Viața și opera lor poetică, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, 1940, 39-88; Poeții Văcărești, C. Conachi, Poezii, îngr. și pref. Ion Pillat, București, [1942]; Poeții Văcărești, Versuri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și introd. Cornel Cârstoiu, București, 1982. Repere bibliografice: Alexandru Odobescu, Opere, II, îngr. Marta Anineanu și Virgil Cândea, București, 1967, 42-83; Maiorescu, Critice, I, 132-133; Th. D. Speranția, Ienăchiță Văcărescu, „Revista nouă”, 1889, 4; Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
1931; Iorga, Ist. lit., III, 136-149, 280-282; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, 1935; Nestor Camariano, Modelele gramaticii lui Văcărescu, SI, 1936; Paul I. Papadopol, Poeții Văcărești, Viața și opera lor poetică, București, 1940, 9-38; Călinescu, Ist. lit. (1941), 71-74, Ist. lit. (1982), 65-68; N. Tcaciuc-Albu, Ienăchiță Văcărescu (Viața-opera-influențele străine), Cernăuți, 1943; Popovici, Studii, I, 165-168, 382-387, 431-434; Diomid Strugaru, Gramatica lui Smotrițki și prima gramatică românească
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
I, 165-168, 382-387, 431-434; Diomid Strugaru, Gramatica lui Smotrițki și prima gramatică românească, RSL, 1960; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 46-59; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 737; George Florescu, Dan Pleșia, Condica Văcăreștilor, copii de documente, regeste și mențiuni, STD, 1966, 5; Al. Piru, Poeții Văcărești, București, 1967, 9-45; Ist. lit., II, 170-173; Andrei Nestorescu, Dicționarele lui Ienăchiță Văcărescu și limba română literară la sfârșitul secolului al XVIII-lea, SLF, I, 51-63; Piru, Ist. lit., II, 310-333; Ovidiu Papadima, Începuturile liricii moderne (cântecul popular, cântecul de
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
îngr. Alexandru Condeescu, București, 1990, 209-212; Micu, Scurtă ist., I, 121-123; Manolescu, Istoria, I, 93-96, 99; Rotaru, O ist., II (1994), 86-91; Dicț. analitic, II, 264-266; Dicț. esențial, 873-875; Marcel Crihană, Lingviști și filologi, București, 2001, 21-33; Victor Petrescu, Poeții Văcărești, Târgoviște, 2002; Victor Petrescu, Văcăreștii - o dinastie poetică, Târgoviște, 2003; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 213-217. S. C.
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
În contra securității interioare a statului” . În același context, judecătorul de instrucție a expediat mandate de aducere pe numele a 39 de persoane, pe baza listei Întocmite de procuror. Cu rapiditate se fac și arestările, printre cei aduși la Închisoarea de la Văcărești aflându-se B. P. Hasdeu, actorul C. Demetriade, maiorul Radu Mihai, căpitanul Mălinescu, locotenentul Tănase Fănuță, C. Ciocârlan, dar și mulți alții. Cu aceeași ocazie a fost arestat și Ștefan Golescu, dar acesta este eliberat imediat din ordinul domnitorului Carol
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
adresată de cetățenii din Târgoviște lui Carol, prin care condamnau cu duritate faptele de la Ploiești . „Comisiunea juraților din Târgu-Vestei (Târgoviște - n.n.) care a judecat procesul lui 8 august” era compusă din: Nicu Rusu, primul jurat - din Târgoviște, Ghiță Câmpeanu din Văcărești, Iorgu Christodorescu și Gheorghiță Nicolau din Găești, Nae Luca din Bădulești, Petre Diaconu din Broșteni, Ghiță Popescu din Runcu, Grigorie Constantinescu din Răzvad, Mihai Șerbănescu și Grigorie Constantinescu ambii din Târgoviște . Presa vremii, atât cea pro-guvernamentală, cât și cea de
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
al României în acea perioadă. Forțele de represiune au arestat 52 de muncitori care au manifestat pe străzile Bucureștiului, printre aceștia aflându-se și I. C. Frimu. Bătăile și torturile la care au fost supuși cei arestați și întemnițați în penitenciarul Văcărești, au umplut de indignare pe mulți oameni de cultură din România, printre aceștia numărânduse: I. G. Duca, Radu Rosetti, N. D. Cocea, Constantin Mille. I. C. Frimu n-a suportat aceste metode inchizitoriale și a decedat în penitenciar la 19 februarie
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
stareț al Mănăstirii Cernica În timpul ultimilor 20 de ani din viață. Donația sa, În valoare de 3000 de lei, efectuată În anul 1891 este În contul catedrei de oftalmologie de pe lângă Universitatea din București. În același spirit, fostul egumen al Mănăstirii Văcărești, Arhidiaconul Iov lăsa la 18 iunie 1856 suma de 20 000 de lei școlilor naționale. De asemenea și averea Episcopului Buzăului, Inokentie Kitzulescu (1819-1893), fost bursier la Universitatea din Pesta; director al seminarului Mitropoliei Ungro-Vlahiei din București, egumen la Mănăstirea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
o imensă grădină pătrată aranjată după cel mai bun gust italienesc. Dintre elementele noi din construcția religioasă, foișorul și cerdacul sprijinit pe coloane spiralate sunt specifice stilului brancovenesc. Cele care redau cel mai bine acest stil sunt mănăstirile Hurez și Văcărești și biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Mănăstirea Văcărești, construită Între anii 1716-1722, acoperă, cu tot cu biserică și chilii, un spațiu de 18000 m², grupat În jurul a două curți. La Început, sculptura a avut un rol decorativ, cu motive geometrice, dar treptat ea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]