788 matches
-
mea că noaptea trecută a fost de necrezut. ― Ai făcut-o! Ai făcut-o! Sare în sus și în jos și-și aruncă brațele în jurul meu, în timp ce eu încep să chicotesc. Vreau s-aud tot. ― Sunt atât de obosită, mă vait eu, prăbușindu-mă pe canapea, dar tot zâmbind. ― Nu vreau să aud prostiile astea, vreau să aud despre Ben. ― Îl iubesc, spun eu simplu, și apoi o spun din nou, doar ca să mai aud o dată cuvintele, să fiu eu sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
văzut la Los Angeles și că vroia să te sune să-ți mulțumească, dar nu-ți mai găsea numărul. ― Ce să fac? Să-l sun? O, Doamne, Geraldine, vreau doar să vin acasă. ― Și de ce nu vii? ― Nu pot, mă vait eu. M-ar costa 954 de dolari plus taxe să-mi mai schimb odată zborul, și nu mai am bani. ― I-ai spus lui Ben? ― Cum aș fi putut să-i spun? Nu vroiam să-i pară rău pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și surorile tale. Neil ajunsese în pragul unei crize de isterie. S-a înfundat în scaun, cu groaza înscrisă pe chip. Arăta de parcă ar fi fost pus la zid, înconjurat de niște pitbulli sălbatici, care-l lătrau. Nu, s-a văitat el. Nu-i adevărat! Ochii lui exprimau groază. Privindu-l, am realizat șocată că Neil chiar credea că nu-i adevărat. Atunci și acolo, pentru prima dată în viață, am înțeles ce însemna termenul ăla la modă, în jurul căruia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lăsat capul în piept și a arborat o figură atât de umilă, încât era limpede că era un truc. Probabil că repetase totul cu Luke în avion. —Acum ești mulțumită? am zis eu rânjind, plină de amărăciune. — Nu, s-a văitat ea și, spre uimirea mea, a izbucnit în lacrimi. De ce plânge? Ăsta e dreptul meu! Josephine a spus cu multă blândețe: — Poți să spui grupului de ce ești așa de supărată? N-am vrut să fac asta, s-a smiorcăit ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o existență goală și solitară departe de familie și prieteni. Aveam de gând să rătăcesc prin lume, fără să fiu bine-venită nicăieri. Nu meritam altceva. Ia ascult-o pe regina tragediei, m-a luat în râs Helen. —încetează, s-a văitat Anna îngrijorată. Nu înțelegi, am informat-o eu pe Helen. Mi se rupea inima gândindu-mă la statutul meu de aproape-orfană. — Mama mi-a spus să plec și să nu mă mai întorc niciodată. Mă urăște. M-a urât întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spatele tramvaiului, s-o soarbă cu înghițituri mari ca soldatul în post, pe când alte fetișcane trântite pe scaune o strigau, Vino, fă, nebuno, că te-nchide-acolo!! Da, lăsați-mă, nici să fumez nu mai am trai de voi, se vaită aia, ghemuită pe scara tramvaiului, cu picioarele în cizme scâlciate atârnând în noroiul de afară. Fumează aruncând fire de tutun prin strungăreață. Vino, fă, că-ți ia românii locu’!! Da voi ce păziți?... Vezi că te toc, fata mea, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
materiale ci pe bogația și hrana spirituală, știu să-și trăiască viața În cumpătare și echilibru, În armonie cu cei din jur, sunt deciși și hotărâți În ceea ce fac. Pentru că, oricât de grea li s-ar părea viața nu se vaită, au demnitate și verticalitate, nu se vând pentru câțiva arginți, nu lingușesc, nu se umilesc.Pentru că nu bârfesc și nu râd În spate de necazurile altcuiva, nu iau În derâdere un om necăjit sau handicapat, nu sunt pârâcioși ca să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu știa ce a vrut să spună cu statul ăla În „stand-by”, dar era mândră de fiul ei că știa rostul pe aici și nu era dat afară, să fie șomer ca alți copii din sat ale căror mame se văitau pe la biserică și dădeau acatiste să-și găsească copiii lor de lucru. Că ea auzise la radio Într-o zi :” guvernul român a promis că va asigura slujbe pentru șomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de preoți
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ai cui să o lași! - Unde să o găsesc tanti Jeny, dacă eu nu am un prieteni, serviciu, cunoștințe În anturajul cărora să mă Învârt și să-mi găsesc jumătatea? - Sunt atâtea modalități În ziua de astăzi, nu te mai văita ca o fată mare! Tot mătușa lui Îi dădu o idee: să se Înscrie pe siteuri matrimoniale și poate că acolo Îi va surâde norocul. Zis și făcut: Își cumpără un calculator pentru că nu avea până atunci- făcu niște cursuri
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și să o iei de la capăt cu alta, așa cum fac eu, îmi zise printre sughițuri de plâns. Toți merităm câte o șansă și toți trebuie să ne trăim viața așa după cum simțim. Îi ștergeam lacrimile de pe obraz iar ea se văita ca un copil. Acum să mergem acasă!... vreau să râzi, fiindcă nu te măriți și nici nu ești dusă la moarte, îi spuneam. Eu n-am să plec nicăieri, așa că ai să vezi că nimic n-o să se schimbe în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Nu am cum, Alisia, zise Maria. Știi că te-aș fi ajutat, mai ales având În vedere circumstanțele. Se uită În jos, la piciorul meu. ― Dar...am mormăit eu. ― Dar am un test important mâine de la trei la patru, se văită ea. Nu pot lipsi de la ultima oră. ― Serios, cum e posibil să ai atâtea ore? ― O să vezi și tu cum e. ― Haide, Alisia, ne Întrerupse tata. Nu e ca și când te-ai fi sacrificat vreodată pentru Alex. Vei supraviețui. ― Presupun, am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Strickland. — Când a orbit, ședea ceasuri întregi în cele două încăperi pe care le pictase privindu-și cu ochi nevăzători operele și văzând poate mai mult decât văzuse vreodată în toată viața lui. Ata mi-a spus că nu se văita niciodată de soarta lui și nu-și pierdea nici o clipă curajul. Până la sfârșitul vieții, mintea i-a rămas senină și netulburată. Dar i-a smuls Atei făgăduiala că după ce-l va îngropa - v-am spus că i-am săpat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Majoritatea, scriitori oficiali. "Ce părere aveți?" ne chestionează, inocent. Nu vreau să am nici o părere. Mai ales că mulți de pe listă sunt morți. Or, de mortuis nil nisi bene. Ceilalți se iau, însă, cu mâinile de cap. "Nenorocire, nenorocire", se vaită ei semnificativ. Povestea cu capra vecinului cunoaște în această noapte, pe Marea Neagră, unul din ceasurile ei de glorie. Ucraineanul le cere, serios, să dea note. De la 1 la 10. Și urmează o scenă comică și feroce. "Cutare", zice ucraineanul. "Zero
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o pictură de Dali sau Man Ray. Bull își întorsese gâtul și privea transfigurat. Vedea și el acum în oglindă orificiul absolut nelalocul lui ieșind în evidență ca un basorelief, în ciuda poziției sale retrase. Alan privea și el. Bull se văita din ce în ce mai sfâșietor. Alan începu să rostească tot soiul de lucruri pe un ton jos, rugător: asigurări că va fi bine, previziuni asupra unor posibile tratamente, extrase pe baza unor cazuri tratate cu succes, adunate de prin Nicholson, din Jurnalul fiziologiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
jartiere, bentițe, tricouri, alte șosete, toate aranjate frumos pe gazonul sintetic. Care dintre ele mi se adresează? se întreba Bull, trecând de la o vitrină la alta și mutându-și privirea de la piciorul feminin la cel masculin. Cine sunt eu? se văita fostul redactor de divertisment, iar turiștii americani i se înghesuiau în spate în pardesie Burberry nou-nouțe, întrebându-se dacă nu cumva se bucură de vreun târg excepțional pe care îl făcuse. Într-un târziu, reușise să se rupă de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bine fortificate,el s-a mulțumit să impresioneze inamicul pregătind un asediu în toată legea. În cursul nopții, maurii au avut timp să-și măsoare pierderile. Corturile lor răsunau de jale. Un soldat își plângea fratele, altul prietenul; mulți se văitau din pricina rănilor căpătate și toți tremurau la gândul zilei de mâine. La epoca aceea, doi tineri mauri de modestă obârșie, au dat o pildo de dragoste și devotament, rară în istoria omenirii. Cloridan și Medor îl urmaseră pe prințul Darninel
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cel mai puternic din clasă. La sfârșitul anului trebuiau să dea proba de rezistență. Zare a întrecut de la început cârdul de colegi și a mărșăluit spre linia de sosire. Stani alerga gâfâind din greu în mijlocul grupului de băieți care se văitau că nu mai pot fugi. Vroiau chiar să renunțe la această probă, chit că le punea nota patru. Câțiva s-au oprit și la rândul lui era gata, gata să capoteze însă s-a ambiționat când a văzut linia de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spună nici un cuvânt. Și unul, și celălalt simțeau că vorbele ar fi fost de prisos. Baba adormise și începuse să sforăie, în timp ce una dintre celelalte bolnave se dăduse jos din așternut și se plimba printre rândurile de paturi, gemând și văitându-se. Victor dădu încet drumul mâinilor fetei și se ridică în picioare. Acum trebuie să plec, îi dădu de veste, privindu-și ceasul de mână. Cât te mai țin aici?... Fata rămase mai departe așezată pe marginea patului, privindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-a Școala Gimnazială Măru Caraș-Severin profesor îndrumător Herman Tiana-Mihaela Dialog cu un foc Născut din geamăt de scânteie Și din trei frunze ruginite Ridică-și fruntea gălbioară Și luminează-mă voinice. Cu flacăra ce se înalță Deasupra vreascului învins, Se vaită cu limbă de moarte Cărbunele proaspăt încins. Jarul ce ieri a fost pădure Sub vâlvătaia-și de satrap Zace într-un colb fără de nume Întunecat ca un harap. Tată și mumă și-e chibritul Butucul frate pe deasupra Dușman vei fi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cât puteau de bine. - Închide ușa, urlă Marcel. Șoferul râse și se urcă în mașină. Luă pe îndelete câteva scule de sub tabloul de bord, apoi, fără să închidă ușa, dispăru din nou în ceață, undeva înspre botul mașinii. Marcel se văită: - Poți fi sigură că ăsta n-a văzut în viața lui un motor. - Liniștește-te! spuse Janine. Deodată tresări. Pe marginea drumului, chiar lângă mașină, se înălțau, neclintite, câteva forme înfășurate în veșminte largi. Pe sub gluga burnusului și de sub pavăza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
spălat pe jos, plină cu apă. O cîrpă curată, mai cere Dendé, iar Gulie fără să mai stea pe gînduri, își sfîșie o mînecă de la cămașă, o înmoaie, o stoarce, și i-o întinde. A căutat-o cu lumînarea, se vaită Tîrnăcop, n-am vrut să-l plesnesc chiar așa de tare, acum e prea tîrziu să-ți faci mea culpa, i-ai scăpat-o și gata, spune Dendé în timp ce îi tamponează fruntea Curistului, ce-ar fi să-l întindem înăuntru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fragment: „10. Bâjbâim ca niște orbi de-a lungul unui zid, bâjbâim ca cei ce n-au ochi, ne Împiedicăm ziua În amiaza mare, ca noaptea, În mijlocul celor sănătoși suntem ca niște morți. 11. Mormăim cu toții ca niște urși, ne văităm ca niște porumbei, așteptăm judecata dreaptă, și nu este; așteptăm mântuirea, și ea este departe de noi. 12. Căci fărădelegile noastre s-au Înmulțit Înaintea Ta și păcatele noastre mărturisesc Împotriva noastră; fărădelegile noastre sunt cu noi și ne cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să știe asta. Mi-a supt-o nasol. — Nu există așa ceva, dobitocule! — Am ciopârțit-o! Am dat cu pumnul în masă în stilul lui Harry Sears. — Ești un mincinos nenorocit! Avocatul militar se ridică în picioare. Dulange începu să se vaite: — Îl vreau pe Johnnie! Russ îi spuse căpitanului: — Să-l aduci înapoi peste șase ore. Apoi mi-a zâmbit. Era cel mai blând zâmbet al lui pe care îl văzusem vreodată. • • • Așa că am plecat cu șannse jumătate-jumate, înclinând spre 75
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
grea să-l scoale și până la urmă a fost nevoită să-l stropească cu apă, ceea ce l-a trezit așa de rău încât a dat din mâini și a făcut-o pe Zilpa una cu pământul, iar ea s-a văitat ca o pisică lovită. Zilpa nu era așa de încântată de venirea acestui Iacob. Vedea că prezența lui schimbase lucrurile între surorile ei și s-ar fi putut să slăbească legătura dintre ea și Lea. O deranja pentru că era pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fustele și zicând că Iacob avea s-o omoare dacă ar fi descoperit sânge menstrual în patul de nuntă. I-am spus să nu se mai poarte ca un copil, pentru că de-acum purta centura de femeie. Dar Rahela se văita și a îngenuncheat și și-a implorat sora să-i ia locul sub vălul de mireasă. - Zilpa a zis că ai face-o, a strigat ea. - Am rămas trăsnită, își amintea Lea. Pentru că, sigur, Zilpa avea dreptate. Nu-mi dădusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]