838 matches
-
Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Paris! Am o strângere de inimă. Aș vrea să-l văd de departe. Aplecat pe fereastra vagonului, cu ochii lacomi, scrutez mereu zarea. Întunerecul, punctat de sclipirea stelelor, nu scoate în relief decât vacarmul metalic al trenului care parcă niciodată n-a fost atât de aprig. În zare, în stânga, apar câteva pâlpâiri de lumină și se sting îndată. Trenul apoi își încetinează mersul. Trecem un răstimp printre schele și mormane de fier și de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îmbrăcați în jachete bej, sunt grupați în ringuri pe principalele produse tranzacționale : grâu, porumb, soia, secară, orez, ovăz etc. În interiorul fiecărui ring, agenții de bursă ocupă locuri pe trepte, în conformitate cu luna pentru care negociază tranzacția. Activitatea se desfășoară într-un vacarm greu de descris, iar limbajul bursei este completat de gesturi simbolice ale mâinilor. Spre exemplu, o mână ridicată cu palma în afară, semnifică faptul că, agentul vinde. Când agentul de schimb dorește să cumpere, acesta ridică mâna cu palma îndreptată
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
se implice cu tărie. Din păcate, metoda disciplinei a fost abandonată sau, mai degrabă, anulată prin intruziunea comportamentului laic. Altfel spus, atmosfera de liniște și de ordine din spațiul liturgic, specifică cândva creștinismului, a fost înlocuită de zgomotul, gălăgia și vacarmul produse de comportamentul enoriașilor. Bunele obiceiuri la nivelul conduitei au fost alterate de indisciplina unora dintre credincioșii. Iată de ce se cere o dată în plus intervenția energică, viguroasă și categorică a preotului pentru a restaura ordinea și disciplina care ar trebui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
rară.Nu orice romancier, oricât de mare ar fi el, poate mânui într-un ritm atât de viu mulțimile:” Zeci de glasuri răspunseră deodată, răcnind care de care mai vârtos.Erau sudălmi și ocări și amenințări,toate topite într-un vacarm asurzitor din care nu se înțelegeau decât frânturi de vorbe murdare”. Încetineala relativă a acțiunii din primele capitole face să prețuim și mai mult încordarea din ultimele capitole.Cuvintele se încarcă de sens, o vorbă rostită pare să însemne de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cosmopolitismul este reprezentat În mintea detractorilor săi ca o viermuială, după modelul șobolanilor dintr-un celebru film nazist de propagandă antisemită, tipică pentru porturi și caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de astăzi nu este mai puțin călduros în privința rezultatelor colaborării lor. În epocă, lucrurile au stat câteodată altfel și Strauss însuși amintește anecdotic istoria premierei Cavalerului rozelor la Scala din Milano: „La sfârșitul actului al doilea a izbucnit deodată un vacarm de neînchipuit. Aplauze deloc, în schimb fluierături, urlete venind de la galerie... protestau împotriva autorului lui Salomé, care s-a «coborât» până la a compune o operă atât de frivolă. Când scandalul s-a liniștit, m-am urcat pe scenă și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
cele mai vii personaje ale literaturii române recente. Îmbrăcată modest, purtând pe cap o bască ridicolă și la braț o "țoașcă" tocită din piele, circulând cu tramvaiul la clasa a doua și privind cu dezgust lumea grăbită și vicleană din vacarmul urban, madam Delcă ajunge la casa Ivonei, unde mai degrabă se strecoară decât e poftită. Dintr-un amestec de milă și obișnuință, Ivona îi oferă Vicăi odată la două luni o pensie de 50 de lei, supliment binevenit la cei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ele nu se întrepătrund. Mesajul este distinct de emițător și de receptor. Cei doi subiecți sînt distincți unul de altul. Unitățile care compun mesajul sînt discrete. În caz contrar, avem de-a face nu cu o comunicare, ci cu un vacarm neîntrerupt. La fel, putem analiza poziția bilei în fiecare moment al drumului parcurs. Analiza izolează părțile pe care experiența ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a dus lupta, atât cât s-a dus, pentru salvgardarea valorii și a demnității creatorului sub comunism - sunt lăsate să lupte cu false obstacole financiare și umilințe infinite, de ce mulți scriitori trăiesc În sărăcie și vocea lor este Înăbușită de vacarmul unor ziare de bulevard, ce se doresc „a patra putere” sau de televiziunea națională, unde ei nu sunt chemați, o televiziune care În loc să informeze și să formeze, e avidă de bani și intră În jocul unui divertisment vulgar și pernicios
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
comentate sau „injuriate” idei a „identității naționale” va trebui să ne regăsim echilibrul, dacă nu și forța de a continua, de „a fi ceea ce am fost”. Între ceea ce credea Eliade a fi misia noastră și, la capătul opus, șuvoiul sau vacarmul de lamentări și „dezamăgiri” radicale, brutale, grosolane față de trecutul, prezentul sau viitorul nostru ca națiune. (Unii, mai „isteți”, acum, că tot e permis și se și poartă, se referă sau Îl invocă pe Cioran, scepticul, apatridul și negatorul trecutului său
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acele boli „rușinoase” pe care le ascundem de alții, de noi Înșine! - este această „pierdere a singurătății”, fuga de singurătate cu orice prilej și, dacă nu se ivesc prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Coloana numără câteva mii de studenți acum, iar în Piața Unirii, tabloul începe să semene cu celebra imagine a Proclamației de la Islaz, să capete un aer revoluționar. Câțiva studenți se cațără pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza, e prea mult vacarm, n-aud ce se strigă, se cântă, în continuare Deșteaptă-te, române!. Plec cu tramvaiul în "Tudor", unde vreau să ajung la o petrecere. După vreo două ore, ciulim cu toții urechile... Ce hărmălaie o fi afară? Coborâm, toți câți suntem
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de cristalizare"3. 7) "Activitatea formațiilor" - formațiile se află într-un stadiu nu prea avansat. "Formația de muzică ușoară se află într-un stadiu care-i permite să întreprindă "turnee". Am văzut-o și ascultat-o la Tomești într-un vacarm în care cu greu să poți auzi solista care interpretează o bucată cu gust îndoielnic intitulată Țiganca. Se lucrează mult (și din greu dacă avem în vedere echipa de dansuri care repetă cu încălțăminte și îmbrăcăminte personală într-un praf
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rea era situația în hotel. Situat la un colț de stradă cu faimoasa Via Veneto și în fața unui semafor, unde culoarea luminii se schimba din roșu în verde, acesta ne forța să auzim mașinile și motocicletele demarând și declanșând un vacarm care năvălea la orice oră, ziua și noaptea, în camera noastră cu o furie nestavilită, mai cu seamă când geamurile noastre erau deschise. Dilema ce ni se înfățisa ne oferea o alternativă imposibilă: dacă închideam geamurile noaptea ne sufocam de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
furie nestavilită, mai cu seamă când geamurile noastre erau deschise. Dilema ce ni se înfățisa ne oferea o alternativă imposibilă: dacă închideam geamurile noaptea ne sufocam de căldură, iar dacă lăsam geamurile deschise profitam câteodată de o boare răcoritoare, dar vacarmul ce ne invada era insuportabil, așa că am soluționat-o doar la plecare prin... plecare. De la aeroport am venit de astă dată cu trenul până la gara centrală Termini. În timp ce căutam un mijloc de transport convenabil până la hotel, altul decât posibilitatea de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lui Matei Corvin și dispunea, în subsolul clădirii, de o încăpere spațioasă și luminată, devenită, după ore de lucru susținut pentru amenajarea ei, atelier de tâmplărie. Kalman instalase în atelier un pat primitor și, cu timpul, această încăpere izolată de vacarmul exterior va deveni locul meu preferat de pregătire pentru examene. Kalman, Dudi și Nona cea generoasă au devenit după scurt timp și au rămas prieteni de suflet până în ziua de astăzi. Casele lor modeste și primitoare întotdeauna au servit drept
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
făcea pe supărata și deranjata. Dacă nu putuse să-l țină pe fii-su În loc, tot era bine că ăsta i-o lăsase pe Steluța. Compania mutei părea să-i priască, și nu numai pentru că-i ținea de urât În vacarmul de trageri de noapte. Nu le prisosea sticla de vermut adusă de mine, dar pe masă mai aveau două sticle de lichior, și cozonac, și un carton de fursecuri, și farfurii cu zgârciuri și oase de antricoate prin care amușinau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste ei. „ Tovarăși, tovarăși !.. încercă vorbitorul să mai potolească vacarmul. Vânzătorii de țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de condamnare, publicată în ziarele apărute de dimineața... Prin gura lui se pronunța sentința, condamnând om nevinovat, acuzat de crime născocite. Huiduielile „Pieții”, nu mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de condamnare, publicată în ziarele apărute de dimineața... Prin gura lui se pronunța sentința, condamnând om nevinovat, acuzat de crime născocite. Huiduielile „Pieții”, nu mai conteneau. Valurile vacarmului... îi răsfrângeau glasul într-un șir de ecouri înmulțind, parcă, cumplita condamnare. „ La moarte.. la moarte !”, urla nestăpânită mulțimea. „ Dictatorul sângeros, tovarăși, continuă vorbitorul, încercând să se facă auzit, și clica lui de lachei și zbiri, în frunte cu Iuliu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
părțile... Sunt nevinovat, domnilor, sunt nevinovat !.. Mi-am servit Patria, Țara și neamul, cu toată ființa mea, mai presus de viață... Sunt nevinovat, d-lor !”. Urletele „Pieții” în delir, păreau să se întețească. „Veți da socoteală, d-lor, în fața istoriei !”, vacarmul creștea. Vă chem la judecata lui Dumnezeu..!”, părea să se desprindă, vorbele marelui Patriot Iuliu Maniu, din ecourile vălurite ale „Pieții”. După pronunțarea sentinței, prin gura activistului, gloata, parcă nu mai osândea cu aceeași tărie.. nu mai condamna la moarte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
puțin... trupele de securitate dezlănțuiră atacul... un atac de o violență neobișnuită, asemănător cu un uragan, însoțit de tiruri de mitraliere, arme automate, grenade... comenzi scurte, și cu lătrat de câini, ca la vânătoare de vulpi și mistreți. Era un vacarm de neînchipuit. Securiștii risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prindeau repede în popor, întunecându-i mintea, introducând anarhia în spiritul poporului de jos, fără vreo speranță de întoarcere pe calea cea dreaptă... Haosul cuprindea mințile oamenilor întunecându le... pieirea nu era departe... În Piața Unirii, marele miting continua întrun vacarm de neînchipuit. „ .. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, domnule, continuă Senatorul, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată... Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna cât va fi lume !... Împletiri uimitoare de fapte ale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mulțimea urla ca scoasă din minți. Ochii senatorului străluciră ciudat... murmurând în barbă.. „Când Jupiter vrea să piardă pe cineva, îi ia mai întâi mințile..!”, așa zice o vorbă veche... și, scârbit de spectacolul stradal, se pierdu în mulțime. Ascultam vacarmul din Piață.. și,trăiam ciudata senzație, că se aducea ofrandă, prin cântare de biruință, „marei reforme”... a izgonirii noastre.. Elevii seminariști au privit în față realitatea brutală, rea și dușmănoasă. Reforma învățământului nu se limita, doar, la desființarea unei școli
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Și, mintea îmi repetă încet și rar... „... E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Am coborât pe Ștefan cel Mare, îndepărtându-mă de Piață.. de vacarm.. de nebunie.. Cuvintele.. „Sta-lin și poporul rus li-bertate ne-au..!” mă însoțeau cu lovituri în tâmple, în creier, ca niște ciocane la fiecare pas. În dreptul Mitropoliei, clopotul din turn bătu de două ori la rând. Dangătul lui, vibra prelung și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
devin una cu cele ale cosmosului. Un țânțar sâcâitor îmi zboară pe lângă ureche; zumzetul lui mă înnebunește. Încerc să-l ucid, dar e mult mai iute decât mine. Dispare și reapare provocator. Captiv Am clipe când pierd orice contact cu vacarmul vieții. Tăcerea bruscă și neașteptată face să-mi fiarbă sângele stătut, care caută un mod de a ieși din trup, de a-mi marca dâra existențială. Mă simt captiv în cosmosul ăsta tiranic, la formarea căruia și eu, în măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]