7,566 matches
-
că y este funcție de x. Controlul asupra condițiilor de cercetare este necesar pentru a elimina posibilitatea de a descoperi că y este funcție de b, unde b este o variabilă "exogenă". Prezența unei astfel de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste surse pentru a realiza validitatea internă a măsurătorilor pe care le realizează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste surse pentru a realiza validitatea internă a măsurătorilor pe care le realizează: * Perioada diferite evenimente care au loc în timpul unui studiu pot afecta atitudinile, opiniile și comportamentul subiecților. * Maturizarea caracteristicile biologice si psihologice ale subiecților se schimbă pe parcursul unui studiu. Faptul că li se face
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a reduce aceste erori, și să estimăm impactul acestor erori în măsurare, decât sa ignorăm erorile ascunse în date". Acest lucru se dorește, și se încearcă evaluarea acestor erori în condițiile în care avem de-a face cu erori neintenționate. Validitatea externă se referă la cât de bine pot fi generalizate rezultatele unui studiu pentru o populație, o așezare sau un moment (T. D. Cook și D. T. Campbell 17). Validitatea externă a unui studiu poate fi sever afectată de interacțiunea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
condițiile în care avem de-a face cu erori neintenționate. Validitatea externă se referă la cât de bine pot fi generalizate rezultatele unui studiu pentru o populație, o așezare sau un moment (T. D. Cook și D. T. Campbell 17). Validitatea externă a unui studiu poate fi sever afectată de interacțiunea dintre subiecții selectați, instrumentele de lucru și condițiile experimentale, pe de o parte, și analiza variabilelor, pe de altă parte. (D. T. Campbell și J. C. Stanley 18). Un studiu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
poate fi sever afectată de interacțiunea dintre subiecții selectați, instrumentele de lucru și condițiile experimentale, pe de o parte, și analiza variabilelor, pe de altă parte. (D. T. Campbell și J. C. Stanley 18). Un studiu care este lipsit de validitate externă nu poate fi valabil pentru alte situații. Rezultatele sunt valide numai pentru eșantionul testat. Cele mai multe metode de eliminare a invalidității externe se referă la selectarea eșantionului. D. T. Cook și T. D. Campbell (1979) au în vedere trei elemente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
testeze ipotezele și să nu se teamă că rezultatele vor fi valabile numai în legătură cu un anumit tip de subiect. * Selectarea unui eșantion care să fie reprezentativ pentru populația asupra căreia vor fi generalizate rezultatele. Un alt mod de a mări validitatea externă este proiectarea cercetării pe o perioadă mai lungă de timp. Cercetările din domeniul electoral sunt de multe ori proiecte pe termen scurt: subiecții sunt expuși unor condiții experimentale și sunt imediat testați sau măsurați. În mod logic, astfel de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în momente diferite și nimic nu s-a întâmplat între timp pentru a schimba starea ,,reală" a obiectului asupra căruia aplicăm instrumentul de măsură, vom obține același rezultat" (G. King, R. O. Keohane, S. Verba, 2000). Acceptăm faptul că între validitate și fidelitate există o relație puternică de asimetrie, în sensul în care un instrument poate să fie fidel fără a fi însă valid dar faptul că este valid nu înseamnă că este în mod necesar fidel. Conform T. Rotariu și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fals coeficient de corelație, mai ales în cazul sondajelor de opinie politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor în funcție de factorii externi care afectează sistemul. Dacă folosim eșantioane diferite apare, din punct de vedere al validității, problematică calcularea unui coeficient de corelație datorită imposibilității stabilirii unui referențial. Într-o asemenea situație, am recomandat necesitatea efectuării de măsurători din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit la costuri minime, dacă sunt aplicate corect. Anchetele pe anumite eșantioane mai sunt numite și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Lista cu funcții conține o funcție Any (test, value, value). Aceasta verifică dacă scorurile pentru fiecare respondent pe o variabilă numită arată o anumită valoare. De exemplu, Any (vârsta, 90, 91) va examina datele pentru fiecare respondent pentru a verifica validitatea lor, adică unde variabila vârstă ia valoarea 90 sau 91. Dacă găsește valorile, noua variabiă va fi adusă în Data Editor și va avea scorul 1 pentru a indica situațiile care corespund. Figura nr. 5.7: Fereastra Compute Variable -funcția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să nu fie incluși predictori irelevanți sau să fie omiși cei relevanți; 2. Să existe o relație liniară între variabile și nu de altă natură, de exemplu exponențială; 3. Variabilele să fie măsurate fără erori (să fie satisfăcută cerința de validitate a măsurării); 4. Variabilele incluse în model să fie măsurate la nivel metric sau să fie variabile fictive (dummy), discutate într-o secțiune anterioară. Regresia, fiind o metodă robustă, uneori se acceptă includerea unor variabile ordinale în model, însă în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
loc de muncă bine plătit, dar nesigur 4 3 2 1 9 RISC4. Lucrurile vechi, verificate prin experiență sunt mai bune decât cele noi pe care nu le cunosc 4 3 2 1 9 Coeficientul Cronbach (alfa) pentru a verifica validitatea scalei (Reliability) Ori de câte ori construim un indice sumativ există riscul ca indicatorii să nu facă parte dintr-o singură dimensiune și astfel demersul nostru statistic să nu fie corect. Se presupune că întrebările măsoară aceeași atitudine și atunci răspunsurile vor fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indicelui. Verificarea se face cu ajutorul coeficientul Cronbach (alfa) bazat pe calculul corelațiilor dintre itemi. Dacă alfa>0,6 se presupune că itemii formează o singură dimensiune și astfel putem construi indicele sumativ din indicatorii incluși în analiză. Pentru a verifica validitatea unei scale cu ajutorul programului SPSS se selectează din meniul principal ANALYZE/SCALE/RELIABILITY ANALYSIS. În fereastra care se deschide se selectează din lista de variabile cele care vor fi introduse în indice. Figura nr. 9.3.: Fereastra Reliability Analysis Se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și a contextului, esențiale În Arhipelagul Nipon. Excelența tactică și relațională Cultura strategică japoneză acordă o atenție deosebită relației, interacțiunii, Întrucât, pornind de la ea, totul se implică și se organizează. Eul este definit În funcție de Împrejurare, prin relația sa cu celălalt: validitatea sa este ocazională, spre deosebire de ceea ce se practică În limbile europene, unde identitatea se afirmă independent de situație. În consecință, aprehendarea sensibilă și conștiința relației, a determinărilor și a transformărilor ei sunt esențiale atât În privința celorlalți, cât și a mediului. În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
analiza și enunțarea de ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale (pe baza aparaturii existente), desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și Însemnătății concluziilor.Acest complex logic de acțiuni, strâns legate Între ele, constituie ceea ce se cheamă un proces autentic experimental. El reprezintă, mai mult sau mai puțin, o etapizare sau o ierarhizare a momentelor esențiale care urmează să fie parcurse
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
limitările actorului decident, ci și de evoluțiile puțin predictibile ale pieței muncii și ale pieței educației. Modelul economic descris de Becker nu explică într-o manieră exhaustivă dinamica cererii de educație la un moment dat, dar are printre calități simplitatea, validitatea empirică și negarea prezumției de iraționalitate care este implicită în multe dintre modelele concurente, cum ar fi cel al reproducției formulat de către Bourdieu. Pe de altă parte, modelul propus este operațional și în calculul ratelor de revenire din educație, adică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
factori ai încrederii instituționale. Acest model este susținut și de impactul negativ semnificativ al deținerii unei diplome de studii superioare. • Rezultatele arată că fundamentarea planurilor de modificare a realităților din învățământ pe măsurile încrederii publicului în educație este lipsită de validitate. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Eșecuri etice ale actorilor din sistemul de învățământ - corupțiatc "E[ecuri etice ale actorilor din sistemul de înv\]\mânt - corup]ia" Unul dintre fenomenele care pot afecta în modul cel mai serios viabilitatea unei instituții este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
importanți. Dificultatea analizei este accentuată de faptul că în realitate interesul este focalizat pe dinamica elementelor mediului înconjurător general și pe cea a comportamentului adaptiv al organizației. Această abordare generează construcția unor scenarii bazate pe un set de prezumții privind validitatea unor prognoze ale evoluției variabilelor mediului și funcționarea organizației în condițiile unui răspuns rațional al ei la variațiile prognozate. În concluzie, interesează dacă organizația este suficient de flexibilă pentru a urmări modificările importante ale mediului în care operează. Analiza mediului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare de informații legate de mediul intern, dar și de cel extern. De calitatea informațiilor va depinde și calitatea comparațiilor. Cum în România informațiile privind mediul extern generează numeroase semne de întrebare privind caracteristicile care le fac operaționale, temerile asociate validității analizei SWOT nu trebuie neglijate. Ele îndeamnă la cunoașterea limitelor intrinsece ale instrumentului și la prudență în utilizarea rezultatelor, fără a cădea însă în extrema respingerii totale a instrumentului sau a negării utilității sugestiilor sale. Particularități ale IMM-urilor - acest
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de altă parte, există o inovare permanentă prin care se demonstrează că doar variabilitatea în practică a rețetelor generale poate asigura avantajul competițional. Concurenții, în special „mărcile private”, sunt primii care învață lecția Coca-Cola. Lecția copiată este o dovadă a validității sale. În România se poate constata că alături de produsele consacrate Coca-Cola și corespondentele PepsiCo există o serie de clone autohtone, mai mult sau mai puțin „galonate” de elemente de marketing, dar cu pretenții de asemănare a condiționării și prezentării. Diferențele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
psihologice în selecție. Fiind instrumente de grup, testele își găsesc cel mai bine aplicația în selecția nivelului educațional și sunt mult mai bune decât interviurile sau recomandările profesorului. Pentru realizarea selecției se vor utiliza teste specifice domeniului educațional, a căror validitate a fost anterior verificată. Se va ține seama de faptul că între factorul de inteligență și motivație există corelații destul de mici, ceea ce presupune utilizarea pentru selecție a unei baterii de teste prin care investigația să vizeze domeniile amintite anterior. 3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comporte în așa fel încât să confirme expectanțele inițiale. Potrivit lui Robert Merton, „autorealizarea profețiilor este la început o definiție falsă a situației, ce produce un nou comportament, iar acesta, la rândul său, determină concepția inițial falsă să devină adevărată. Aparenta validitate a unei astfel de profeții perpetuează eroarea. «Profetul» va invoca fapte prezente pentru a dovedi că a avut dreptate de la început. Logica socială poate avea astfel de efecte perverse” (Merton, 1948, apud Cooper, 1983). Psihologia socială cognitivistă a arătat că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativității l-a avut adoptarea domeniului - așa cum a fost el perceput de marea majoritate - de susținătorii așa-zisului curent pragmatic, care s-au preocupat, înainte de toate, de dezvoltarea creativității, însă mai puțin de înțelegerea ei și aproape deloc de testarea validității ideilor lor teoretice. Probabil că promotorul cel mai remarcabil al acestei abordări este Edward De Bono, ale cărui studii despre gândirea laterală și alte aspecte ale creativității au avut parte de un succes comercial considerabil (De Bono, 1971, 1985, 1992
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea drept condiția sine qua non a geniului și creativității - la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un astfel de program au fost curând depășite prin creșterea încrederii în forța creativă a metodelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
potențial specific fiecărui individ; c) talentul trebuie diferențiat de geniu; d) potențialul și exersarea talentului și geniului depind de atmosfera politică a epocii. (Pentru cititorul care consideră că aceste concepții au fost depășite, problematici similare asupra distincțiilor și diferențierilor conceptuale [validitatea discriminatorie] se regăsesc în cercetările recente despre specificitatea domeniului - Albert, 1980; Baer, 1995; Bloom, 1985; Gardner, în presă; Runco, 1986.) Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ideea că nici geniul, nici talentul nu puteau supraviețui într-o societate opresivă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]