2,062 matches
-
categoriilor de copii și ale comunității conferă instituției școlare rolul de componentă fundamentală a sistemului social, aptă să răspundă concret imperativelor de moment ale evoluției din societatea contemporană și să rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de acceptare/valorizare socială a ființei umane și la capacitatea fiecărui individ de a se adapta și integra cât mai bine Într-o societate aflată În continuă transformare. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Adler, A. (1995), Psihologia școlarului greu educabil, Editura IRI, București. Ainscow, M.
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dezavantajate sunt percepute sau descrise de public; bă în al doilea rând, prin reformularea obiectivelor normalizării, trecând de la „practicile normative din punct de vedere cultural la rolurile sociale valorizate”. În acest sens, aplicarea principiului normalizării devine un proces explicit de „valorizare a rolului social”, având ca obiectiv „crearea, sprijinul și protecția rolurilor valorizate social, în cazul persoanelor expuse riscului de devalorizare”. După descrierea, reformularea și explicarea principiului normalizării, Wolfensberger și-a îndreptat atenția asupra semnificațiilor acestuia pentru practică, asupra modalităților de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de antigen leucocitar uman (HLA) corespunzător de la al doilea la primul născut (Boyle și Săvulescu, 2001). În acest caz, se sugerează că apare o problemă etică extrem de provocatoare: crearea unui individ uman nu ca scop în sine, ci ca mijloc, valorizarea sa nu pentru că este o ființă umană unică și irepetabilă, ci pentru că poate salva viața fratelui său. Dar, așa cum din nou atrage atenția Klipstein (2005), oamenii decid să aibă copii dintr-o mulțime de rațiuni nu neapărat altruiste: pentru a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
personalitatea, făcând din ea un factor negativ pentru dezvoltarea specifică acestuia. Școală trebuie să poziționeze pe educat În poziția de subiect și să-i ofere posibilitatea să se autodetermine creator, să gândească și să depună singur efort pentru Însușirea și valorizarea practică a informațiilor și valorilor. Valorile profesionale, intelectuale, morale și politice probate de personalitate În raporturile de muncă, ale colectivității și În relațiile interpersonale definesc sistemul caracterului. Acesta reprezintă nucleul personalității, acel sistem de trăsături principale și durabile ale acestuia
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
și educația elevilor pe relații de colaborare și pe Îmbunătățirea mediului de Învățare și predare. Pentru atingerea acestor deziderate, copiii și tinerii sunt implicați activ, integrând ceea ce li se predă cu propria lor experiență de viață. În educație, incluziunea presupune valorizarea egală a tuturor elevilor, dar și a personalului, creșterea participării la educație pentru toți elevii, dar și reducerea numărului celor excluși din cultură, reducerea barierelor În Învățare și participare pentru toți elevii, nu doar pentru cei cu dizabilități sau cei
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
specială poate fi incluzivă sau poate dezvolta practici incluzive În abordarea copiilor. Școlile deschise, prietenoase, În care se urmărește flexibilizarea curriculumului, calitatea predării-Învățarii, evaluarea permanentă și parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile-cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; dreptul de a fi respectat; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; planificarea; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturilor profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Dintotdeauna Între oameni au existat diverse diferențe. Plecând de la acestea, s-au născut
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
pentru că un cadru didactic poate evalua mai ales cunoștințele, priceperile și deprinderile intelectuale ale elevilor, gradul lor de socializare, dar În rest el poate să furnizeze, din observațiile directe, informații celorlalți factori evaluatori și astfel să se realizeze o reală valorizare psihopedagogică a elevului cu C.E.S., iar demersurile ulterioare să fie mult mai realiste și utile copilului. În urma procesului de valorizare, psihopedagogică se stabilește nivelul competenței curriculare la toate ariile curriculare: comunicare, matematică, științele naturii, om și societate... Capabilitățile elevului sunt
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
În rest el poate să furnizeze, din observațiile directe, informații celorlalți factori evaluatori și astfel să se realizeze o reală valorizare psihopedagogică a elevului cu C.E.S., iar demersurile ulterioare să fie mult mai realiste și utile copilului. În urma procesului de valorizare, psihopedagogică se stabilește nivelul competenței curriculare la toate ariile curriculare: comunicare, matematică, științele naturii, om și societate... Capabilitățile elevului sunt descrise la fiecare Început de an școlar, știut fiind că unii elevi, datorită stării de sănătate și handicapului pot să
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
părților componente... Un element esențial În realizarea proiectului este prezentarea rezultatelor muncii: a) În formă scrisă, după toate rigorile muncii intelectuale; b) În formă orală, comprimat, dar logic, clar, utilizând un limbaj adecvat ... important este faptul că, la aprecierea PROIECTULUI, valorizarea pentru notă are și o componentă holistică și astfel elevii cu C.E.S. care s-au achitat de sarcini În mod conștiincios, au cooperat ... vor obține un scor bun. Considerăm că metoda proiectului este potrivită pentru evaluarea elevilor cu C.E.S. (și
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
participarea la procesul de Învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități. Școlile deschise, prietenoase, În care se urmărește flexibilizarea curriculumului, calitatea predării-Învățării, evaluarea permanentă și parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Factorii care facilitează incluziunea la nivelul școlii se concentrează pe trei dimensiuni: cultura, strategia (politica educațională) și practica. ; cultura
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
a necesitat din partea Învățătorilor și profesorilor diriginți Îndeosebi, eforturi deosebite de formare a colectivului de elevi pentru acceptarea diversității individuale, pentru toleranță și sprijin reciproc, autoevaluare În raport cu sine Însuși și nu prin raportare la ceilalți, pentru lucru În echipă și valorizare reciprocă. Acolo unde eforturile cadrelor didactice au fost susținute și sprijinite de acțiunile profesorilor psihopedagogi (de sprijin/itineranți, logoped), de consiliere individuală și de grup a elevilor și părinților s-au Înregistrat progrese vizibile În timp scurt pe linia adaptării
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
și a punctelor slabe ale fiecăruia; Existența unui „limbaj comun”, a unui set de informații/cunoștințe comune. Avantaje - Parteneriatul este un schimb de experiență Între cadrele didactice implicate care permite: valorificarea experiențelor personale ale tuturor celor implicați (cadre didactice, elevi); valorizarea resurselor și potențialului personal (creativitate, inventivitate etc); facilitarea intercunoașterii, interrelaționării și comunicării; dezvoltarea personală; exersarea abilităților și deprinderilor de lucru În echipă; abordarea dintr-o nouă perspectivă a relației profesor-elev și profesor-profesor; abordarea În manieră interactivă a predării-Învățării recuperării; valorificarea
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
potențialului personal (creativitate, inventivitate etc); facilitarea intercunoașterii, interrelaționării și comunicării; dezvoltarea personală; exersarea abilităților și deprinderilor de lucru În echipă; abordarea dintr-o nouă perspectivă a relației profesor-elev și profesor-profesor; abordarea În manieră interactivă a predării-Învățării recuperării; valorificarea potențialului și valorizarea fiecărui copil din clasă; abordarea interdisciplinară; experimentarea/exersarea autoevaluării și interevaluării pentru elevi și cadrele didactice. b. Adaptarea metodelor de lucru la clasă Principalele strategii de Învățare eficientă la nivelul clasei și În cabinetul de educație incluzivă sunt Învățarea activă
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
Învățare eficientă la nivelul clasei și În cabinetul de educație incluzivă sunt Învățarea activă și Învățarea prin coperare. Învățarea activă presupune motivarea, implicarea și participarea tuturor elevilor la activitățile școlare. Ea Încurajează elevii să și Împărtășească experiențele personale și permite valorizarea de către cadrul didactic a tuturor experiențelor de viață ale copiilor. Ca principale avantaje putem menționa: utilizarea de metode activ-participative, responsabilizarea elevului pentru propria formare, acordarea feed-back-ului atât de către adult, cât și de către ceilalți colegi din grup, eliminarea etichetării și criticii
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
eficientă pentru toți, problemele de Învățare ale elevilor trebuie privite ca punct principal de plecare În alegerea celor mai potrivite strategii didactice de grup sau individuale. Resursele interne și externe care sprijină Învățarea alături de empatia manifestată Între profesor și elev, valorizarea situațiilor de Învățare crează bune condiții pentru Înregistrarea progresului școlar. A lucra pentru copil, a duce până la capăt munca abositoare de a-l salva, Înseamnă a cuceri taina umanității. Fiecare cadru didactic pus În ipostaza de a avea În colectivitatea
SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN ÎN CONTEXTUL PROBLEMATICII ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2125]
-
de dezvoltare dedicată copiilor și În mod special copiilor cu CES. Aplicată În spațiul educațional terapeutic artterapia constituie totodată, atât un canal informațional simbolic asupra structurilor de personalitate ale copilului, cât și o cale de obținere a satisfacției, confortului, deconflictualizării, valorizării de sine, a Încrederii În forțele proprii, a reechilibrii afective, relaxării și integrării sociale. Prin art-terapie se Întregește personalitatea copilului, se diminuează diferențele dintre copilul cu deficiențe și cel obișnuit, deziderat realizabil prin Îmbinarea și dezvoltarea cât mai eficientă a
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
și la posibilități de a-și realiza și de a-și exprima potențialul. * Respectul demnității și încrederea în valoarea ființei umane. Fiecare persoană este o valoare în sine și este unică. Procesul de asistență socială va trebui să conducă la valorizarea personalității umane, la creșterea demnității ei și la creșterea demnității fiecărei persoane asistate. * Încrederea în capacitatea de autodeterminare și în capacitatea de rezolvare a problemelor persoanelor asistate. Încrederea în capacitatea de învățare și dezvoltare a acestora. * Păstrarea confidențialității informațiilor primite
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și compensare În rezolvarea problemelor sociale; este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectuală, motivațională, afectivă, estetică și morală; reprezintă modelul prim al comportamentelor sociale viitoare; constituie legătura de bază a individului; este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită Încărcăturii afective care Îi leagă pe membrii ei; constituie o legătură Între prezent și trecut. Prezentăm câteva argumente de ordin educativ și social, care justifică implementarea unei Școli a părinților: părinții doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de diviziune. Nu se pune problema, desigur, să se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și în literatura de specialitate, modurile specifice de internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a progresa? Două concepții, în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă a întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este astăzi exclusiv managerială, cât ghidată de căutarea tărâmurilor îndepărtate propice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt deosebit de emblematice. Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor flexibilității sau că încearcă să prevină efectele acestora, ele pregătesc explozia categoriei muncii prin valorizarea formelor de implicare legate de activitățile de recreere, cultură, sporturi, caritate și asistență, convivialitate, distracție etc. Unele inovații conceptuale și / sau juridice recente ilustrează în ce măsură depind aceste operații de creșterea complexității raporturilor sociale și de pătrunderea logicilor comercializării în domenii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
standardizate, își manifestă foarte clar exercitarea unei concurențe comerciale 121. Această nouă piață ideologică se inserează totodată pe piața economică mondială ca un produs de consum lăudat și, opunându-i-se himeric acestuia din urmă, intervine ca un operator de valorizare a indivizilor, a grupurilor sociale și teritoriale și a bunurilor. Prin proclamarea și constituirea unei opoziții mondiale față de piață, purtătoare a unei negări a alterității și în același timp a glorificării ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a consfinți, adică de a consacra „ca dimensiune fundamentală a conștiinței umane” ( ). În același loc este surprins procesul ivirii sacrului non-religios atunci când se remarcă faptul că „În contextul secularizării contemporane, o dată cu golirea lumii de semnificații religioase, se produce o nouă valorizare a ei prin formele laice ale sacrului”. ( /21-22). Justificarea punctului de vedere enunțat mai sus pornește de la jocul dintre aspectele fanice și criptice ale lucrurilor: „pentru om ca=ființă generică= obiectele și fenomenele dincolo de atributele existenței, au și anumite semnificații
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]