1,369 matches
-
moartea prematură (avea spre douăzeci de ani) nu se datora ineficienței științei medicale, ci Împlinirii voinței tainice a lui Dumnezeu, stăpânul tuturor ființelor! Trebuie să menționez că Hoshbegi Îndeplinea nu numai una, ci mai multe funcții: era atât vizir 186, vameș, farmacist, cât și hakim al emirului. Asemenea tuturor erudiților din Orient, el poseda cunoștințe medicale, dar mai era și prieten apropiat al majestății sale, prințul. Era de asemenea Însărcinat cu prepararea hranei tânărului emir, care avea cu puțin peste douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și nuvelele din volumul Trilogia dragostei (1933), oricum mai consistent ca narațiune, dar sufocat de o exprimare inadecvată, în încercarea de a prezenta trei ipostaze ale relațiilor dintre bărbați și femei. Mai apreciat a fost romanul Feciorul lui nenea Tache vameșul, scriere memorialistică din care au apărut trei volume (1932-1943), iar al patrulea, deși recomandat cu convingere unei edituri de Octav Șuluțiu, în 1945, a rămas în manuscris. În prim-planul amintirilor se află mahalaua copilăriei, ale cărei repere sunt mai
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian, Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri, IV, 562-571; Perpessicius, Opere, V, 255-262, VI, 266-269, VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri, IV, 562-571; Perpessicius, Opere, V, 255-262, VI, 266-269, VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Ovidia Babu Buznea, Un scriitor uitat - Sărmanul Klopstock, AUB, filologie, t. XVI, 1967; Isaiia Răcăciuni, Amintiri, București, 1967, 126-128; Neagu Rădulescu, Sărmanul Klopștock, „Urzica”, 1971, 4; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 303-304; Vlad, Povestirea, 102-103; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, vol. IV, MS, 1974, 3; Dicț. scriit. rom., IV, 178-179. C. T.
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
posturile, se roagă dar nu vor să ierte nimic dacă consideră ei că au dreptate. Nu se gândesc că ar fi crunt pentru ei dacă Dumnezeu ar face dreptate și nu le‐ar ierta nimic. Noi trebuie să fim, ca vameșul din Pilda vameșului și a fariseului, care spunea cu capul plecat: „ Doamne iartă‐mă pe mine păcătosul” iar fariseul stătea drept, țanțoș, și spunea: „Îți multumesc Doamne că nu sunt păcătos ca vameșul acesta, postesc, mă rog, dau zeciuială din
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
dar nu vor să ierte nimic dacă consideră ei că au dreptate. Nu se gândesc că ar fi crunt pentru ei dacă Dumnezeu ar face dreptate și nu le‐ar ierta nimic. Noi trebuie să fim, ca vameșul din Pilda vameșului și a fariseului, care spunea cu capul plecat: „ Doamne iartă‐mă pe mine păcătosul” iar fariseul stătea drept, țanțoș, și spunea: „Îți multumesc Doamne că nu sunt păcătos ca vameșul acesta, postesc, mă rog, dau zeciuială din tot ce am
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
ierta nimic. Noi trebuie să fim, ca vameșul din Pilda vameșului și a fariseului, care spunea cu capul plecat: „ Doamne iartă‐mă pe mine păcătosul” iar fariseul stătea drept, țanțoș, și spunea: „Îți multumesc Doamne că nu sunt păcătos ca vameșul acesta, postesc, mă rog, dau zeciuială din tot ce am .......” (Lc. 18, 10‐ 14). Mântuitorul ne spune că mai curând se mântuiește va‐ meșul pentru că este smerit și știe să ierte. Să învățăm și noi să iertăm și să fim
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
problemelor vitale / vor arăta că știm să extragem esențe subtile din haosul splinei moarte / vom arăta că știm să aducem simetrie în franjurii ignoranței // vom arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
extragem esențe subtile din haosul splinei moarte / vom arăta că știm să aducem simetrie în franjurii ignoranței // vom arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
practicării micului trafic. Cei mai mulți oameni cu care am vorbit încălcau toate restricțiile. Aducerea din Ungaria a unor bunuri ce valorau mai mult de 250 de lei (situația obișnuită pentru majoritatea indivizilor) crea un cadru de negociere cu autoritățile locale, atât vameși, cât și milițienii din comună. Prețul ignorării standardelor „legale” de către autorități era, de obicei, un pachet de jumătate de kilogram de cafea sau un pachet de țigări „bune”. Diferite grade de control/indiferență aveau prețuri diferite. De exemplu, dacă situația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pachet de jumătate de kilogram de cafea sau un pachet de țigări „bune”. Diferite grade de control/indiferență aveau prețuri diferite. De exemplu, dacă situația cuiva era în regulă, dar acesta dorea să scape necontrolat la graniță, un mic dar vameșului rezolva situația. Ni s-a spus că existau și cazuri când, în schimbul unei atenții, nici nu se ștampila pașaportul. Probabil că mai puțin cunoscute decât câștigurile individuale erau „atențiile” pentru instituțiile statului de pe urma micului trafic. Autoritățile încercau să câștige ceva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Libertatea mai mare de planificare a timpului și deci a călătoriei în Ungaria era foarte importantă. Succesul ei depindea de procurarea mărfii care trebuia vândută în Ungaria, de existența unui mijloc de transport (tren sau mașină) sau chiar de turele vameșilor 13. În plus, în diviziunea muncii din gospodărie, femeile erau cele care aveau grijă de mâncare și de copii. Acesta era un factor suplimentar ce făcea ca mai ales femeile să fie prezente în micul trafic. De asemenea, se pare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aveam (C.B. - femeie, 31 de ani). Stigmatul etnic era însoțit uneori și de stigmatul sărăciei. O femeie ne-a spus despre senazația de rușine pe care a avut-o la graniță, într-una dintre călătorii. Descoperind că a cumpărat pâine, vameșul maghiar i-a spus, ironic, că „nici măcar pâine nu aveți...”. Astfel de situații sunt comune pentru oamenii care au avut experiențe similare (indiferent de context). Comercianții din piețe sunt de obicei disprețuiți și nu le este acordat prea mult respect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În aceste situații, ei încercau să găsească o gazdă în orașul/comuna respectivă care putea să le depoziteze marfa până la următoarea lor călătorie. O altă posibilitate era de a o lăsa în depozitele de la vamă, aceasta în cazul în care vameșii refuzau să ajungă la o înțelegere. O altă incertitudine era legată de calitate. Uneori, localnicii cumpărau produse expirate. De multe ori nu puteau ști cu siguranță ce este un anumit produs 20. De exemplu, unii dintre cei care recomercializau sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ușor peste graniță este cel al unei femei mai în vârstă, îmbrăcată mai țărănește. Ea a spus, oarecum ironic și fără tragere de inimă, că există și avantaje pentru atunci când îmbătrânești. Acum23 ea își poate băga lucruri pe sub haine, deoarece vameșii nu mai sunt atât de vigilenți. Pe de o parte, vârsta creștea respectabilitatea, iar pe de altă parte, vameșii nu mai erau motivați să efectueze controale oarecum perverse. Legate de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și fără tragere de inimă, că există și avantaje pentru atunci când îmbătrânești. Acum23 ea își poate băga lucruri pe sub haine, deoarece vameșii nu mai sunt atât de vigilenți. Pe de o parte, vârsta creștea respectabilitatea, iar pe de altă parte, vameșii nu mai erau motivați să efectueze controale oarecum perverse. Legate de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor privitoare la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lui au cunoscut reeditări selective în colecții de mare tiraj, iar o parte dintre textele rămase în manuscris (printre care un fragment de roman având drept personaje cunoscuți scriitori și oameni politici din cercurile socialiste) au fost cuprinse în volumul Vameșul (1974). A mai semnat Sicvianonis, Moș Dorogan, Ion Corvin, Petre Pârcălabu, Ber Căciulă, Garibaldy, I. Constantinescu, Arago, W. Zanoni, Giorgione, Ion, Hafiz Secundus, I. Visarioneanu (nume cu care figurează și în livretul militar). Rod al unui talent nativ de excepție
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
1935]; Agerul pământului, București, 1939; Cucurigu!, Moscova, 1943; ed. (Cucurigu! Crâmpei din viața țăranilor), București, 1945; Schițe și nuvele, pref. N. Roman, București, 1954; Lupii, îngr. Ștefan Cristea, pref. Mihai Gafița, București, 1957; Scrieri alese, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Vameșul, îngr. și pref. Victor Crăciun, cu o tabletă-prefață de Tudor Arghezi, București, 1974; Scrieri alese, I-III, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1983-1987. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Nevestele lui Moș Dorogan”, RP, 1913, 28; Gala
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
nici unul din lista de pețitori n-a stârnit o tresărire în carnea Penelopei?)” O mențiune aparte trebuie acordată activității de eseist și critic de artă a lui M. - laureat al Premiului de Critică al Uniunii Artiștilor Plastici pentru monografia Rousseau Vameșul (1975) -, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai lucizi și mai avizați observatori ai fenomenului plastic românesc și european. De asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință din Stendhal, Marcel Brion sau André Malraux. SCRIERI: Povestire cu fantome, București, 1968; Spectacol de pantomimă, București, 1970; Ovăzul sălbatic, București, 1974; Rousseau Vameșul, București, 1975; Casa dintre portolaci (în colaborare cu Ruxandra Berindei), București, 1976; Între relativ și absolut, București, 1979; Toulouse-Lautrec, București, 1980; Întoarcerea lui Ulise, București, 1982; Gheorghe I. Anghel, București, 1984; Nașterea nostalgiei, pref. Mircea Scarlat, București, 1984; Antoine Watteau
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
perspectivelor narative (modelul este cel al romanului-mozaic, cum mărturisește autorul), atmosfera crepusculară, hipnotică, încărcată de o „poezie a decadenței umane” (I. Negoițescu), specifică acestui roman al „ultimilor” descendenți ai lumii vechi („burghezo-moșierești”) este unică în proza lui N. Trilogia Somnul vameșului (1981), care cuprinde romane publicate anterior - Fără vâsle (1972), Noaptea (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii vechi și purtător al stigmatului trecutului. Scriitorul exersează mijloace stilistice total diferite însă
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
caracterele și se prefigurează, în fond, condiția omului. EUGEN SIMION SCRIERI: Ultimii, București, 1970; Fără vâsle, București, 1972; Noaptea, București, 1974; Grădina Icoanei, București, 1977; Zile de nisip, București, 1979; ed. (Crime de sable), tr. Alain Paruit, Paris, 1989; Somnul vameșului, I-III, pref. Nicolae Manolescu, postfața autorului, București, 1981; Le Second Messager, tr. Alain Paruit, Paris, 1985; ed. (Al doilea mesager), București, 1991; Îmblânzitorul de lupi, București, 1991; ed. (Le Dompteur de loups), tr. Alain Paruit, Paris, 1994; Oratoriu pentru
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]