8,098 matches
-
m altitudine. Aerul normal (uscat) este un amestec de gaze format din circa 78% N2, 21% O2, și alte gaze (argon, neon, heliu, CO2) În atmosferă aerul ocupă circa 96% din volum, restul de 4% revenind apei, în stare de vapori. Comparativ cu celelalte medii (apă, sol etc.), aerul este mediul cel mai mare, mai uniform răspândit în jurul Pământului. Poluarea atmosferei a apărut o dată cu dezvoltarea industrială și s-a extins în decursul ultimelor decenii. Poluarea atmosferei corespunde prezenței unor substanțe străine
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
activităților umane. În funcție de starea de agregare, poluanții atmosferei se clasifică în: -poluanți gazoși: (peste o anumită limită), CO, SO2, NOx, H2S, Cl2, NH3, O3, compuși organici volatili (C.O.V.) etc.; -poluanți lichizi: hidrocarburi și solvenți organici în stare de vapori sau sub formă de ceață (sistem dispers de aer și vapori sub formă de picături foarte fine); -poluanți solizi: praf (pulberi de natură diferită) sub formă de particule solide cu dimensiuni variabile (0,01 - 1 ?) fin dispersate în aer; un
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
-poluanți gazoși: (peste o anumită limită), CO, SO2, NOx, H2S, Cl2, NH3, O3, compuși organici volatili (C.O.V.) etc.; -poluanți lichizi: hidrocarburi și solvenți organici în stare de vapori sau sub formă de ceață (sistem dispers de aer și vapori sub formă de picături foarte fine); -poluanți solizi: praf (pulberi de natură diferită) sub formă de particule solide cu dimensiuni variabile (0,01 - 1 ?) fin dispersate în aer; un loc aparte îl ocupă aerosolii, care reprezintă sisteme disperse de aer
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
foarte fine); -poluanți solizi: praf (pulberi de natură diferită) sub formă de particule solide cu dimensiuni variabile (0,01 - 1 ?) fin dispersate în aer; un loc aparte îl ocupă aerosolii, care reprezintă sisteme disperse de aer și picături lichide grele (vapori de metale, oxizi metalici, NaCl solidă). După natura lor, poluanții pot fi: organici și anorganici. Poluanții anorganici din aer sunt: sulful, azotul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, compuși ai clorului, fosforului, arsenului, dar și mercur, plumb, beriliu, cadmiu, cupru, poluanți formați
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Abia în 1870 s-a introdus la Slănic și Tîrgul Ocna metoda de extragere a sării prin galerii și stâlpi, iar înlocuirea parțială a muncii manuale a început în 1874, când s-a introdus la Tîrgul Ocna prima mașină cu vapori în salinele din țară. Mâna de lucru o furnizau cei condamnați, care lucrau noaptea și lăturașii și șavgăii. Lăturașii erau oameni de prin satele învecinate, „haimanale”, care în schimbul scutirii de obligații către stat se angajau contra plată la ocnă. Adevărații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relative la regiunea de munte găsim frecvent mențiunea: locuitorii „cînd nu au de lucru se îndeletnicesc cu tăiere de chereste pe la feresaie”. În statistica din 1860-62 se indică, pentru Moldova, un număr de 212 ferăstraie (dintre care unul acționat cu vapori) cu 457 de lucrători. Această cifră nu reprezintă nici pe departe numărul real de ferăstraie existente în Moldova. În 1848, numai în ținuturile Bacău și Suceava funcționau 242 de ferăstraie. Un meșteșug care are la bază materie primă lemnoasă era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin forța aburilor, în condițiile creșterii producției de mărfuri, s-a produs înaintea introducerii mașinilor în celelalte ramuri economice. Inițiativa a aparținut străinilor, mai precis capitaliștilor francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ramuri economice. Inițiativa a aparținut străinilor, mai precis capitaliștilor francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu aprobarea domnitorului, a desființat în martie 1856 dreptul de monopol asupra producerii de făină prin mori mecanice, inaugurând libera concurență în una din cele mai importante ramuri industriale ale Moldovei. Zece ani mai târziu de la introducerea primei mori cu vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de numeroase, iar presiunea categoriilor sociale interesate în înlăturarea îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară cu vapori pe lângă fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară cu vapori pe lângă fabrica sa de arpacaș. De asemenea, contractele încheiate cu furnizorii de lemne nu erau respectate de către aceștia din urmă, iar moara era amenințată din această cauză cu întreruperea funcționării. Moara, se arată la 1860, nu primea sprijinul cuvenit nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mod deosebit. Construită în portul Galați, un oraș cu o populație numeroasă ruptă de agricultură în cea mai mare parte a ei, moara avea toate condițiile favorabile menținerii și dezvoltării. Cererile de acordare de privilegii pentru înființarea de mori cu vapori au fost destul de numeroase în acea epocă: un oarecare S. Cosmescu a cerut un astfel de privilegiu în 1850, de asemenea, aga Nicu Catargiu și „compania” în 1853, spătarul Iacovachi Fătu în septembrie 1855, sardinezul G. Pertica, Rudolf Kugler, Alecu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
practică. Informațiile documentare ne îngăduie, fără să ne ofere amănunte, să adăugăm că, pe lângă cele două mori mecanice franceze din Iași și Galați, au mai funcționat în Moldova, în deceniul al VI-lea al secolului trecut, și alte mori cu vapori: două mori sistematice pe moșiile Brăiești și Țigănești, construite de către frații Peitaven, moara arhitectului Niciman din Iași, înființată la începutul anului 1860, anexată la fabrica de arpacaș a aceluiași Niciman, care măcina porumb și uneori, încălcând privilegiile lui Gueldry, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începutul anului 1860, anexată la fabrica de arpacaș a aceluiași Niciman, care măcina porumb și uneori, încălcând privilegiile lui Gueldry, și grâu, moara de la Drânceni pe Prut a lui Mihail Kogălniceanu, cea de la Grozești; în 1861 fruncționau: o moară cu vapori pe moșia Epureni (Tutova), care utiliza 12 lucrători, plătiți anual cu 676 galbeni, o moară mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționau în acei ani două mori mecanice în ținutul Botoșani, două în Covurlui, cinci în ținutul Iași, una în Neamț, una în Putna, trei în Suceava, două în ținutul Tecuci și una în ținutul Tutova, ceea ce înseamnă 17 mori cu vapori, adică cu o moară mai mult decât în Țara Românească. Ritmul introducerii morilor mecanice în perioada de care ne ocupăm, în comparație cu epoca anterioară, a fost mai rapid. În Moldova, între 1846-1863, se construiseră 17 mori cu vapori, iar între 1863-1895
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
17 mori cu vapori, adică cu o moară mai mult decât în Țara Românească. Ritmul introducerii morilor mecanice în perioada de care ne ocupăm, în comparație cu epoca anterioară, a fost mai rapid. În Moldova, între 1846-1863, se construiseră 17 mori cu vapori, iar între 1863-1895, numai 13, în timp ce în Țara Românească numărul lor crescuse de la 16, câte se înființaseră până la 1863, la 48 de mori mecanice, fondate între 1863 și 1895. Morile mecanice din Moldova nu lucrau numai pentru consumul intern, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnițele mari, dar și în această privință avem îndoieli, deoarece au fost trecute și 13 velnițe mici, cu cuptor, având toate doar 25 de lucrători. Din statistică mai rezultă că din cele 109 poverne, de fapt velnițe și poverne, cu vapori, 93 se aflau în Moldova și numai 16 în Muntenia. Statistica povernelor mai conține și alte greșeli, semnalate de către cercetători, așa încât, după părerea noastră, ea este inutilizabilă. Scăderea vertiginoasă a numărului de velnițe în Moldova de la aproximativ 1.000 câte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului în Moldova, decât acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi, a adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pâinii în orașul Iași, prin procedee mecanice, pe timp de 15 ani. Bourquet, sprijinit de către consulul francez V. Place, a obținut ceea ce a dorit. El a pus în funcțiune fabrica, care este menționată, în statistica din 1860-1862, ca acționând cu vapori. O dată cu intrarea în funcțiune a primei fabrici de pâine din Moldova, a luat ființă și prima fabrică de arpacaș din țară. Fondatorul ei este Matias Nitchmann (Niciman), venit în Moldova în anul 1842. De meserie arhitect și „mehanie”, „cu mici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acea veche de lemn”. Și-a dat însă seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i respecte dreptul său exclusiv de măcinare a grâului prin mijloace mecanice. Niciman a fost nevoit să renunțe la măcinarea grâului. Producția anuală era de 60.000 ocă de arpacaș. Arpacașul fabricat de Niciman era de trei calități. Mașina de vapori avea o putere de zece cai. Rezultă, așadar, că întreprinzătorul mai sus pomenit înființase inițial o instalație rudimentară, din lemn, de producere a arpacașului, care a funcționat în această stare până în 1860. În acel an, ea a fost transformată într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
termenului acordat lui Ilie Gherghel, spătarul Gusti a cerut să i se acorde lui un privilegiu exclusiv „de zăci ani măcar ca să înființăzu acea fabrică, acum deodată cu mașini hidraulice simple și mai pe urmă mișcate prin puterea mașinii de vapori”. Înființarea unei astfel de fabrici, arăta Gusti, „va face să cadă în curând prețurile cu totul nepotrivite a oloiului de rips și alte oloae și prin urmare va fi o înlesnire și pentru cîrmuire în luminarea orașelor și pentru particulari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale cărei urmări nu le cunoaștem, a fost făcută în iulie 1857 de către cinci englezi, în frunte cu un oarecare Stephen Verwuah. Acei „neguțitori englezi statorniciți la Galați” proiectau „a așeza în acest oraș și penpregiurul său deosebite mașine de vapori pentru a lucrat tot felul de lemne”, în care scop au cerut caimacamului Moldovei un privilegiu exclusiv pe 10 ani. O altă instalație industrială în această ramură era așa-numita „fabrică de pavele” din Iași, înființată în anii 1843-1844, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșteri de căldură, organismul îi opune funcția de termoreglare (funcție prin care organismul își menține temperatura optimă, prin intermediul câtorva procese interne, cele mai cunoscute expirația, perspirația și transpirația). În timpul expirației, are loc eliberarea de dioxid de carbon dar și de vapori de apă, aceștia din urmă fiind o modalitate a organismului de a elimina căldura din interiorul plămânilor. Jogging de la A la Z II 55 În timpul perspirației (transpirație ușoară, emisie gazoasă lentă, insesizabilă și continuă), organismul pierde zilnic aproximativ 500 ml
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
vara, temperatura unor organelor interne crește foarte mult, iar cea a corpului, în ansamblul său, se apropie de 38-40 C0, aspecte ce implică o termoreglare complexă. Dan Iulian Alexe 56 Răcirea corpului prin scăderea temperaturii interne ca urmare a eliminării vaporilor de apă prin transpirație poate determina apariția anumitor probleme, dacă transpirația este abundentă. Studiile fiziologice au demonstrat faptul că un volum ridicat de transpirație duce la scăderea volumului de sânge circulant, fapt ce implică o diminuarea a cantității de sânge
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]