3,102 matches
-
de Kuleshov (1929) și Grebencikov (1949). Toate aceste clasificări, inclusiv a lui Sturtevant, s-au bazat pe unele caractere ale boabelor și ale știuletelui, putând fi aplicate la formele de porumb bine cunoscute, din care cauză o parte însemnată din variabilitatea porumbului rămânea în afara clasificării. Cel mai utilizat sistem de clasificare aparține lui Sturtevant care împarte specia Zea mays în șapte unități, fiecare unitate la rândul ei fiind împărțită în trei clase, în funcție de raportul dintre lungimea și grosimea bobului, de forma
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de detaliu. Populațiile ce compun o rasă cu toate că, în cea mai mare parte au însușiri asemănătoare, au și unele deosebiri, ceea ce le conferă individualitate în cadrul rasei. Utilizarea conceptului de rasă, în clasificarea naturală a porumbului, este impusă de faptul că variabilitatea porumbului actual este atât de mare, încât orice tentativă de clasificare în cadrul unei scheme rigide, ar fi total neproductivă în încercarea de a cuprinde marea majoritate a formelor de porumb în unități de clasificare. Termenul de “rasă” trebuie să fie
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a primelor forme de porumb, fiind cunoscut că existența culturii porumbului în România, se datorează acestor introduceri. Se apreciază că porumburile cu bobul tare, de tip indurat, au fost introduse cu peste 300 de ani în urmă, ceea ce explică marea variabilitate a acestui tip de porumb pe teritoriul României. Mai trebuie remarcată și atenția deosebită manifestată de țăranii din țara noastră, acordată acestei plante, care au avut o contribuție importantă, alături de condițiile specifice de climă și sol a fiecărei zone, la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
furaje conservabile. În domeniul protecției plantelor, cercetările conduse de dr. Ion Ignătescu și dr. Valentin Brudea, au contribuit la omologarea unor pesticide, la diferențierea unor tratamente, în funcție de comportamentul genotipurilor, cât și evidențierea unor relații între biologia principalilor agenți patogeni și variabilitatea factorilor ecologici. În domeniul îmbunătățirilor funciare, cercetările conduse de ing. Ștefan Marcu au stabilit metodele de eliminare a excesului de umiditate de pe terenurile în pantă, componența elementelor pentru proiectarea drenajului de pe terenurile în pantă și alte aspecte de interes pentru
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Suceava 99 (în 1985), HT Suceava 97 (în 1989Ă, Montana (în 19920, Nordic (în 1995) și Bucovina (în 1997). Începându-și munca de cercetare prin studiul populațiilor locale de porumb, Mihai Cristea a putut să-și dea seama de marea variabilitate a acestei specii și de modul cum evoluează această variabilitate. Inspirat observator al lumii vegetale a înțeles că și la alte specii exista o variabilitate asemănătoare, care merita a fi cunoscută și valorificată. În felul acesta s-a născut ideea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în 19920, Nordic (în 1995) și Bucovina (în 1997). Începându-și munca de cercetare prin studiul populațiilor locale de porumb, Mihai Cristea a putut să-și dea seama de marea variabilitate a acestei specii și de modul cum evoluează această variabilitate. Inspirat observator al lumii vegetale a înțeles că și la alte specii exista o variabilitate asemănătoare, care merita a fi cunoscută și valorificată. În felul acesta s-a născut ideea studierii, conservării și valorificării biodiversității vegetale a plantelor cultivate, ca
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
studiul populațiilor locale de porumb, Mihai Cristea a putut să-și dea seama de marea variabilitate a acestei specii și de modul cum evoluează această variabilitate. Inspirat observator al lumii vegetale a înțeles că și la alte specii exista o variabilitate asemănătoare, care merita a fi cunoscută și valorificată. În felul acesta s-a născut ideea studierii, conservării și valorificării biodiversității vegetale a plantelor cultivate, ca și a celor sălbatice. De altfel, în lume, la acea vreme, era o adevărată competiție
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
vieții spirituale a științei agricole moldave. Impresionanta sa operă științifică situează pe ing. dr. Mihai Cristea printre marii geneticieni și amelioratori români. Ca genetician a fost atras, mai ales de partea practică a acestei științe și în mod deosebit de studiul variabilității și al evoluției populațiilor. Ca ameliorator, rămân incontestabile realizările ca autor de soiuri și hibrizi și expertiza sa în folosirea metodelor de prelucrare a materialului de ameliorare. Se poate spune că genetica și ameliorarea au o anumită autonomie, în fapt
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cultură. Aici puteau fi incluse religia, ca și structurile de rudenie, limba, ca și statele-națiuni. Ca urmare a moștenirii lui Boas, studierea culturii a fost folosită ca metodă de examinare a diferitelor tipuri de societate. Toate societățile aveau culturi, iar variabilitatea pattern-urilor culturale au fost folosite drept argument, conform căruia cultura, nu natura, joacă cel mai important rol în determinarea comportamentului uman. Această teorie s-a dovedit foarte importantă, având puterea, prin sublinierea existenței variațiilor culturale în societăți diferite, să
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
3. Reglarea este definită ca reprezentînd modul de coordonare interpersonală în timpul acțiunilor (mod de a asigura cooperarea în cadrul grupului): • reglarea normativă presupune existența unor reguli stabile și generale care dirijează comportamentele, accentul fiind pus: pe elementele de regularitate; pe slaba variabilitate a reacțiilor; pe corespondența dintre statutul familial al subiecților și comportamentul acestora; • reglarea contractuală sau comunicațională presupune că: fiecare situație este definită, interpretată și i se dă un răspuns specific; se neglijează la maximum statutele proprii subiecților, regulile generale, reacțiile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cele mai vechi timpuri și până astăzi, este un bun exemplu. În primul rând pentru că simbolul nu este legat decât parțial de atributele fizice ale obiectelor și în al doilea rând pentru că el depinde de experiențele indivizilor dintr-o societate, variabilitatea lui fiind o consecință a acestora: Nu ar trebui să ne surprindă faptul că, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, oamenii caută cu disperare remedii pentru o multitudine de boli. Pietrele magice, deși ineficiente, nu cauzau alte suferințe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1992; Ruth Amossy, Elisheva Rosen, Les discours du cliché, Paris, Sedes-Cdu, 1982. 559 Andre W. M. Gerrits, Piotr Wandycz în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), op. cit. 560 Andre W. M. Gerrits, op. cit. în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), op. cit. 561 Variabilitatea stereotipurilor naționale poate fi exemplificată foarte bine prin transformările care au avut loc la nivelul imaginii Spaniei și Germaniei. La leyenda negra a lui Julien Juderias prezintă o istorie neagră a Spaniei din cauza Inchiziției și a expansiunii teritoriale, în timp ce în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
impune individului să posede cunoștințe de vocabular, de gramatică funcțională și de funcții ale limbii. Aceasta presupune conștientizarea principalelor tipuri de interacțiune verbală o serie de texte literare și nonliterare, principalele trăsături ale unor stiluri diferite, registre ale limbii, precum și variabilitatea limbii și comunicării În contexte diferite. Fiecare persoană trebuie să posede deprinderi de comunicare atât orală, cât și scrisă, Într-o varietate de situații de comunicare, să Își monitorizeze și să Își adapteze propria comunicare la cerințele situaționale. Această competență
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Înțelege și produce texte adecvate nevoilor individului. Această capacitate presupune un anumit nivel de cunoștințe de vocabular și gramatică funcțională și conștientizarea principalelor tipuri de interacțiune verbală, precum și registre ale limbii respective. Cunoștințe privind convențiile sociale, precum și aspectul cultural și variabilitatea limbilor sunt, de asemenea, importante. O atitudine pozitivă implică aprecierea diversității culturale, interesul și curiozitatea În ceea ce privește limbile străine și comunicarea interculturală. Cunoștințele, deprinderile și atitudini esențiale care au legătură cu această competență sunt: capacitatea de a comunica În scris și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
J. P. Guilford distinge următoarele caracteristici ale personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate față de probleme, capacitate de redefinire; - Lowenfeld stabilește, de asemenea, următoarele trăsături: sensibilitatea față de probleme, sensibilitatea față de fenomenele din mediu, identificarea cu problemele altor persoane și societăți, variabilitatea ideilor, capacitatea rapidă de adaptare la orice situație, originalitatea; - C. Taylor enumeră: toleranța față de situațiile ambigui, încrederea în propriile capacități creatoare, lipsa de îngâmfare; - M. Zlate consideră că o persoană înalt creativă este inventivă, independentă, neinhibată, versatilă, entuziastă. În concluzie
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și calități. Ipostaza procesual-generală are semnificația unui lanț de evenimente, procese, acțiuni și stări interne sau externe aflate într-o relație semnificativă cu personalitatea celui ce învață. Reducând setul variabilelor prezente în procesul învățării de complexitate medie, abstracție făcând de variabilitatea unor caracteristici precum ritmul, durata, nivelul, vârsta, obiectul învățării și alte caracteristici ale celui ce învață, ajungem la următoarea schemă-cadru a procesualității învățării școlare: prezența unui impuls generator de scop/intenție și de stare motivantă suport, intrinsecă sau extrinsecă ; prezența
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
menționată și activitatea secretorie a glandelor salivare, saliva fiind slab acidă. La copii pH-ul este mai alcalin, favorizând metabolismul celular și creșterea organismului iar la vârstnici există tendința de acidifiere deoarece se produc cataboliți acizi în cantități crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt factorii politici, legislativi, geografici, sociodemografici ș.a; * identificarea unui model de alăptare la sân; * dinamica prevenției primare înainte de sarcină și în timpul sarcinii prin renunțarea la fumat, alcool și alte droguri, administrarea de suplimente vitaminice, acid folic, în cadrul consultațiilor prenatale; * variabilitatea Indicelui de Masă Corporală; * evaluarea influenței fiecărei variabile, a semnificației diferenței dintre rezultate în cadrul subeșantioanelor pe gen, grupe de vârstă, status socio-economic, a semnificației corelațiilor identificate privind motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
variază între -1 și +1, iar o valoare 0 (zero) indică lipsa asocierii. Un coeficient de valoare +1 indică o relație liniară pozitivă perfectă. Pătratul coeficientului de corelație Pearson, notat R2, se numește coeficient de determinare și semnifică proporția de variabilitate din setul de date explicată de modelul statistic analizat. Valoarea sa variază între 0 și 1, și atunci când R2 = 1, variabilitatea este explicată 100%. Coeficientul de corelație (r) indică gradul sau tăria relației de asociere dintre variabile, și cu cât
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
liniară pozitivă perfectă. Pătratul coeficientului de corelație Pearson, notat R2, se numește coeficient de determinare și semnifică proporția de variabilitate din setul de date explicată de modelul statistic analizat. Valoarea sa variază între 0 și 1, și atunci când R2 = 1, variabilitatea este explicată 100%. Coeficientul de corelație (r) indică gradul sau tăria relației de asociere dintre variabile, și cu cât este mai aproape de 1 în valoare absolută, cu atât relația este mai puternică. Pentru a verifica dacă coeficientul de corelație (r
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu p probabilitatea de realizare a variabilei dependente, atunci ecuația modelului logistic este: unde Xi reprezintă variabilele independente, bi coeficienții ecuației modelului, iar logit (p) este Scopul analizei de regresie logistică este să verificăm dacă modelul explică semnificativ mai bine variabilitatea variabilei dependente și să estimăm cantitativ influența factorilor, variabilele independente Xi, prin intermediul coeficienților bi. Testele de semnificație Wald permit să determinăm dacă coeficienții bi sunt semnificativ diferiți de 0 (zero). Utilitatea practică a regresiei logistice constă și în aceea că
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 100 Baia Mare 7,4 41,9 40,2 9,6 0,9 100 Ploiești 26,0 36,6 23,8 10,6 3,0 100 Total 14,6 36,8 30,4 15,4 2,7 100 Tabelul 13. Variabilitatea pe localități a percepției veniturilor Cele mai afectate par a fi persoanele peste 50 de ani, probabil multe pensionare, dar și grupa de vârstă 35-49 de ani. De semnalat că cele mai multe persoane care au apreciat că au venituri care le
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
relație sexuală se consumă, în medie, mai devreme în Constanța (15,4 ani) decât în Craiova (16,6 ani), dar la vârste aproximativ egale (17,7 și 17,5 ani) în subloturile de femei. Redăm în Figurile 11 și 12 variabilitatea primei relații sexuale a subiecților din Craiova și Constanța. Figura 11. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Craiova pe grupe de vârstă Figura 12. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Constanța pe grupe de vârstă Din multitudinea de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani) decât în Craiova (16,6 ani), dar la vârste aproximativ egale (17,7 și 17,5 ani) în subloturile de femei. Redăm în Figurile 11 și 12 variabilitatea primei relații sexuale a subiecților din Craiova și Constanța. Figura 11. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Craiova pe grupe de vârstă Figura 12. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Constanța pe grupe de vârstă Din multitudinea de diferențe existente, statistic semnificative pentru p < 0,05, atrag atenția o serie
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și 17,5 ani) în subloturile de femei. Redăm în Figurile 11 și 12 variabilitatea primei relații sexuale a subiecților din Craiova și Constanța. Figura 11. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Craiova pe grupe de vârstă Figura 12. Variabilitatea debutului vieții sexuale a subiecților din Constanța pe grupe de vârstă Din multitudinea de diferențe existente, statistic semnificative pentru p < 0,05, atrag atenția o serie de aspecte și anume: * în grupa de vârstă 25-34 de ani, debutul vieții sexuale
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]