11,633 matches
-
21 care privește înființarea unei administrații speciale cu sarcina de a executa lucrări hidrotehnice și de a reglementa navigația în zona să de competență, funcționarea să urmând să se desfășoare în baza unui acord între guvernele celor două state riverane vecine, ceea ce scoate în evidență respectarea drepturilor suverane ale acestor două state, care au interese speciale în acest sector; a articolului 3 prin care statele își iau angajamentul de a menține în stare de navigabilitate sectoarele lor de Dunăre; a articolelor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
electrică avea să producă și ea efecte în plan strategic, independența energetică fiind punctata cu o mare importanță pe agenda tuturor statelor. Interesele speciale, care au putut fi promovate numai după recunoașterea drepturilor care izvorăsc din suveranitatea celor două state vecine, în conformitate cu mențiunile Convenției din 1948, sunt avute în vedere de cei doi riverani (în prezent România și Șerbia). Soluția satisfacerii simultane a intereselor generale și a celor speciale putea fi găsită numai prin îmbinarea acestor două interese, iar utilizarea forței
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviului Dunărea nu urma să fie recuperată de către aceste două state, ele fiind beneficiarele directe ale acestor mari investiții, în timp ce realizarea investițiilor destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație, deși a fost asigurată prin finanțarea și executarea venită din partea celor două state vecine, urma a fi recuperată de la navigatorii care, trecând prin sectorul Porților de Fier, urmau să plătească taxe de navigație.91 Aceste taxe care trebuiau să fie percepute de către Administrația Fluviala a Porților de Fier și a caror mărime urma a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de îmbunătățire a navigației, respectiv de producere a energiei electrice investiția într-un singur obiectiv putea satisface atât interesele generale ale navigației pe care le aveau toți participanții la transportul pe Dunăre, cât și interesele speciale ale celor două state vecine, care prin sistemul de ecluze asigurau atât un transport mai ieftin al produselor lor la trecerea prin sectorul Porților de Fier, cât și producția de energie, atât de necesară industrializării economiilor lor. 2.4. Caracteristicile negocierilor bilaterale româno-iugoslave purtate în vederea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
două state riverane nu au avut posibilitatea de a stabili relații de bună vecinătate, fiecare fiind influențată în politica să externă de "tutorii" lor, insă odată cu relaxarea tensiunii și promovarea "coexistentei pașnice" la nivel internațional, relațiile între cele două state vecine aveau și ele să se modifice în mod radical, spre beneficiul amândurora. Este de menționat că lucrările inițiate de către RPR la granița cu RPFI sub patronajul lui Stalin au fost sistate definitiv în 1955, ceea ce marchează un pas extrem de important
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a consumului de energie electrică se dublă la fiecare 10 ani, în România și în Iugoslavia, consumul de energie s-a dublat la fiecare 5-6 ani. Ritmul de creștere până în 1960 al consumului de energie electrică în aceste două țări vecine este redat în tabelul de mai jos, în care consumul este exprimat în milioane KW/h. Tabel nr. 3 Consumul de energie electrică în R.P.R. și R.P.F.I. (exprimat în milioane KW/h) Anii 1938 1950 1955 1959 1960 RPR 1130
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de colaborare cu un stat care nu era membru nici în Pactul de la Varșovia, nici în CAER, într-o perioadă în care URSS dorea să elimine relațiile bilaterale.160 2.4.3. Dimensiunea negocierilor Dorința manifestată de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe granița comună dintre ele dovedește faptul că în mintea oamenilor aflați la conducerea celor două state se conturase ideea posibilității utilizării în comun a potențialului natural foarte favorabil oferit
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
celor două state se conturase ideea posibilității utilizării în comun a potențialului natural foarte favorabil oferit de fluviul Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Astfel, primele state și cele mai interesate în realizarea acestui obiectiv erau RPR și RPFI, două state vecine, dispuse să se angajeze într-un efort comun susținut de o populatie aproape egală (România avea în jur de 20 000 000 locuitori, la fel si Iugoslavia); ambele aveau un teritoriu de mărime aproape identică (RPR 237 500 kmp, iar
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
venite din partea celor două state riverane implicate direct în tratative, prin trimiterea unei scrisori redactate de către cele două guverne, scrisoare datând din 12 iunie 1963, cu ocazia parafării documentelor oficiale emise ca urmare a manifestării voinței celor două state suverane vecine. Este de menționat că și Bulgaria și-a manifestat dorința de a participa la negocieri și la realizarea obiectivului și în această acțiune ea a căutat să obțină sprijinul URSS,164 care, la rândul ei dorea să controleze proiectul;165
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
consultări repetate cu un for internațional ce reunea mai multe state Comisia Dunării în cadrul căreia erau predominanțe convorbirile multilaterale, deoarece toate statele membre aveau atât dreptul de a cunoaște anvergură lucrărilor ce urmau a fi realizate de cele două state vecine, cât și dorința de a proteja interesele lor privind navigația pe fluviul Dunărea. Deși avem de-a face cu o negociere bilaterală în principal, efectele ei concretizate în obiectivul de pe Dunăre, pe care toate statele îl puteau vedea, îi evidențiază
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
luat ființă în iunie 1957, când a avut loc și prima sa sesiune. Acest moment este de o importanță deosebită în privința negocierilor bilaterale, deoarece, dacă până în iunie 1957 studiile și cercetările erau făcute în mod separat de cele două state vecine, din acest moment studiile și cercetările urmau a fi făcute în comun de către specialiștii delegați din partea celor două state, care trebuiau să lucreze cot la cot în cadrul secțiilor Comisiei Mixte. Cu ocazia primei sale sesiuni s-au stabilit sarcinile Comisiei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acorduri vizând schimburile comerciale, comunicațiile feroviare, fluviale și aeriene; în privința mențiunilor despre posibilitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier, acestea au fost primite cu un deosebit entuziasm. În toamna anului 1956, la Orșova s-au întâlnit delegațiile celor două state vecine, întâlnire în care părțile s-au informat reciproc asupra studiilor existente privind amenajarea sectorului Dunării la Porțile de Fier, s-a discutat ipoteza constituirii unei comisii mixte româno-iugoslave care urma să fie însărcinată cu studierea posibilităților de amenajare; fiecare parte
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
11 volume reunind un numar de cca. 1300 pagini și peste 300 de plânse și planuri), lucrările Secțiilor și studiile Comisiei Mixte. Apoi, în perioada 1960-1963 a urmat elaborarea în comun, în cadrul unor întâlniri repetate între delegații celor două state vecine, a documentelor care vizau acordul și convențiile care aveau să constituie "podul juridic" în baza căruia s-a realizat construcția Sistemului de la Porțile de Fier; iar după ce la Belgrad s-a întocmit și semnat de către reprezentanții ISPE (Institutul de Studii
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
amenajările lor energetice și de navigație. În volumul al VII-lea se prezintă caracteristicile tehnico-economice ale soluției propuse. Volumul al VIII-lea este o analiză economică care tratează influență amenajării Dunării asupra tuturor ramurilor interesate ale economiei celor două state vecine, în special energetică și navigația. Volumul al IX-lea prezintă un rezumat al tuturor condițiilor juridice existente care reglează raporturile dintre statele riverane sub aspectul utilizării Dunării din punct de vedere al gospodăririi apelor, cât și sub alte aspecte economice
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aceste domenii tehnice; dar, pe de altă parte, ținând seama de contextul mondial și regional, se dorea că Moscova și alte țări comuniste să nu fie la curent în privința tuturor amănuntelor legate de raporturile ce existau între cele două țări vecine în privința acestui Sistem, cunoscându-se faptul că URSS a încercat în repetate rânduri să influențeze cele două state în direcția acceptării Bulgariei că parte-n negocieri și la proiect, iar Chină și Albania nu priveau cu ochi buni "revizionismul" iugoslav
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunărea. Iar prin înlăturarea piedicilor din calea navigației în sectorul Porților de Fier se asigurau condițiile dezvoltării comerțului, a schimburilor culturale, ale unei viitoare cooperări economice între toate națiunile din bazinul Dunării și din zona Mării Negre. Interesele celor două state vecine și ale celorlalți riverani au fost adunate astfel sub umbrela interesului comun, care, odată identificat, a generat negocieri cu caracter integrativ, în urma cărora a rezultat un acord privitor la construirea unui proiect comun, la realizarea căruia urmau să participe în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fost adunate astfel sub umbrela interesului comun, care, odată identificat, a generat negocieri cu caracter integrativ, în urma cărora a rezultat un acord privitor la construirea unui proiect comun, la realizarea căruia urmau să participe în mod direct cele două state vecine și, indirect, celelalte state dunărene (prin plata de taxe la trecerea prin Porțile de Fier, care vor fi destinate amortizării investițiilor făcute de RPR și RPFI pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație). 2.4.12. Proiectul comun de la Porțile de Fier
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Fier se aveau în vedere avantajele reciproce ale celor două state (și ale celorlalte state dunărene), relevându-se totodată existența unor relații de bună vecinătate între aceste două țări. Existența unei atitudini care să sporească încrederea între cele două națiuni vecine era o premisă fără de care nu se putea acționa în direcția realizării Sistemului de la Porțile de Fier și nici în direcția stabilirii unei colaborări fructuoase în alte domenii (economic, prin dezvoltarea schimburilor bilaterale; cultural, diplomația culturală asigurând o mai bună
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Fier este o operă care a solicitat depunerea unui efort comun din partea ambelor state, de pe o poziție egală, în vederea realizării celei mai impunătoare lucrări întreprinse de către ele. Ce dovadă mai trebuie adusă pentru a demonstra că între cele două state vecine existau relații de încredere și bună vecinătate, din moment ce s-au demarat în comun studiile și cercetările, dar mai ales din moment ce s-au început lucrările pentru a realiza împreună acel "uriaș", menit a fi stavila Dunării, "pe umerii căruia" trecea șoseaua
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe care circulă mărfuri sau se vehiculează informații; ele sunt poduri politice între națiuni. Și cazul privind realizarea Sistemului de la Porțile de Fier este un exemplu evident în acest sens. 3.2. Efortul depus în comun de către cele două state vecine în timpul construcției Sistemului de la Porțile de Fier Zona Porților de Fier a fost aleasă de Traian pentru construirea celui mai mare pod din Imperiul român, pentru ca, două mii de ani mai tarziu, prin începerea lucrărilor la Sistemul de la Porțile de Fier
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de Traian pentru construirea celui mai mare pod din Imperiul român, pentru ca, două mii de ani mai tarziu, prin începerea lucrărilor la Sistemul de la Porțile de Fier, o altă opera măreață să lege pe drumul cel mai scurt cele două țări vecine și prietene, dovedind lumii descoperirea unei vocații constructive ce amintea de podul lui Apollodor din Damasc.272 Munca depusă în timpul culegerii datelor de teren de către cei peste 100 de ingineri și specialiști ce-și desfășurau activitatea în sediile operative de la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
au fost acoperite de ape în totalitate) și 8 pe malul iugoslav. 7. Numărul locuitorilor strămutați: 21 830, din care 14 450 situați în țara noastră (numai din Orșova au fost strămutate 6 520 persoane) și 7380 persoane în țara vecină. Valoarea totală a pagubelor, calculată după metodologia care a fost aprobată a fost de 64 300 000 USD, din care 47 700 000 pe teritoriul RPR și 16 600 000 USD pe teritoriul Iugoslaviei. Pagubele au reprezentat 22,6% din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care s-au obținut ca urmare a construirii Sistemului de la Porțile de Fier sunt multiple de la cel legat de navigația pe fluviul internațional Dunărea și de producerea de energie electrică, ce a stat la baza industrializării economiilor celor două țări vecine, la cel ce evidențiază poziția RPR că aliat dizident al Moscovei. Astfel, prin construcția barajului de la Gură Văii-Sip s-au înlăturat toate restricțiile din calea navigației prin sectorul Porților de Fier, avantajele fiind următoarele: Creșterea capacității de trecere prin sector
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
8.711 MW Sursa: Anuarul statistic al R.S.R. (1966; 1976) Mai mult, șoseaua construită peste baraj a devenit o punte de legătură între cele două națiuni, contribuind la apropierea dintre ele și la dezvoltarea schimburilor economice între cele două state vecine, dovedind lumii întregi faptul că între ele existau relații de bună vecinătate și prietenie, de pe urma cărora aveau de câștigat ambele națiuni, precum și privind în ansamblu toate națiunile din bazinul dunărean. Se poate vedea cum finalizarea construcției Sistemului de la Porțile de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
să influențeze afacerile în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Egiptul s-a transformat astfel într-un coridor prin care exportul de arme sovietice putea să se îndrepte către țările ostile Israelului și puterilor occidentale. • Dacă la Porțile de Fier cele două state vecine au efectuat studiile și construcția Sistemului în comun, capetele barajului fiind unul pe teritoriul României, iar celălalt pe cel al Iugoslaviei, la Aswan întreaga construcție se află pe teritoriul unui singur stat. • Exploatarea Sistemului de la Porțile de Fier se face
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]