2,609 matches
-
reflexelor condiționate etc. Topografia ariilor vegetative se intrică intim cu aceea a centrilor somatici atât la nivelul cortexului senzitiv, cât și al celui motor. Datorită acestui fapt, diversele acte motorii se însoțesc de reacții cardiovasculare și respiratorii precoce în vederea pregătirii vegetative a actului respectiv. Contracția musculaturii striate, de exemplu, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei corticale sunt de altfel cunoscute de multă vreme. Un alt exemplu îl
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corticale sunt de altfel cunoscute de multă vreme. Un alt exemplu îl reprezintă modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice, ci și vegetative. Ariile 4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezintă modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice, ci și vegetative. Ariile 4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine o ingestie de alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale au localizare difuză atât în apropierea centrilor coordonatori ai activității somatice din zonele motorie și premotorie a lobului frontal, cât și în cortexul asociativ prefrontal, lobii orbitali și temporali ai scoarței cerebrale. Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea mai înalt diferențiată a sistemului nervos vegetativ, cu rol de veritabil „creier al vieții vegetative”, hipotalamusul este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea mai înalt diferențiată a sistemului nervos vegetativ, cu rol de veritabil „creier al vieții vegetative”, hipotalamusul este sediul centrilor reglatori ai principalelor funcții vitale și endocrino-metabolice. Parte componentă a diencefalului, hipotalamusul este situat la baza creierului în fosa interpedunculară. Superior, hipotalamusul vine în raport cu talamusul, iar inferior formează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea mai înalt diferențiată a sistemului nervos vegetativ, cu rol de veritabil „creier al vieții vegetative”, hipotalamusul este sediul centrilor reglatori ai principalelor funcții vitale și endocrino-metabolice. Parte componentă a diencefalului, hipotalamusul este situat la baza creierului în fosa interpedunculară. Superior, hipotalamusul vine în raport cu talamusul, iar inferior formează planșeul ventriculului al III-lea. Anterior este limitat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mezencefalică, acești nuclei formează pereții și planșeul ventriculului al III-lea. De la nivelul lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral și măduva spinării. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulospinală, talamică, rinencefalică și corticală. În felul acesta, regiunea hipotalamică constituie o veritabilă răspântie anatomică și funcțională, cu rol coordonator al celor mai variate forme de activitate nervoasă, începând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unor zone limitate din hipotalamus, numeroși autori (Karplus și Kreidl, Houssay și Molinelli, Ranson și Magoun, Benetato și colab. etc.) au obținut fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, denumite de Danielopolu (1935) amfotrope, similare cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
S-a precizat astfel că conexiunile aferente și eferente ale hipotalamusului sunt atât intrinseci hipotalamo-hipofizare, cât și extrinseci cu structuri cereberale diverse ca: hipocampul, amigdala, talamusul, tegmentul trunchiului cerebral și chiar unele arii corticale. I.2.1.4. Alte structuri vegetative centrale Organele ependimare (subcomisural, paraventricular și subfornical), care conțin numeroase celule secretorii, au fost denumite de Roussy și Mosinger glande neurocrine ale encefalului. De Robertis (1955) a extins noțiunea de neurosecreție de la structurile vegetative ale diencefalului la diferite formațiuni nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.2.1.4. Alte structuri vegetative centrale Organele ependimare (subcomisural, paraventricular și subfornical), care conțin numeroase celule secretorii, au fost denumite de Roussy și Mosinger glande neurocrine ale encefalului. De Robertis (1955) a extins noțiunea de neurosecreție de la structurile vegetative ale diencefalului la diferite formațiuni nervoase centrale și chiar periferice. După părerea sa, mediatorii chimici (acetilcolina, catecolaminele) eliberați la nivelul terminațiilor sinaptice sunt, ca și în cazul hormonilor neurohipofizari, produși de neurosecreție. Acțiunea lor exercitându-se în apropierea locului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca și în cazul hormonilor neurohipofizari, produși de neurosecreție. Acțiunea lor exercitându-se în apropierea locului de eliberare, au fost denumiți și hormoni locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării și cerebel, trunchiul cerebral conține, de asemenea, numeroase structuri vegetative cu rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. În afara elementelor nervoase de legătură între formațiunile vegetative supra- și subiacente din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberare, au fost denumiți și hormoni locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării și cerebel, trunchiul cerebral conține, de asemenea, numeroase structuri vegetative cu rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. În afara elementelor nervoase de legătură între formațiunile vegetative supra- și subiacente din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul mucoasei nazale, bucofaringiene, laringotraheale etc. Un centru glicoreglator a fost pus în evidență de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri fac parte din formația reticulată a trunchiului cerebral, al cărui rol vegetativ va fi discutat în continuare. I.2.1.5. Formația reticulată Prin formație reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
denumit-o cerebrostimulină. Cât privește cei aproximativ 48 de nuclei și centri situați după Obszewski (1954) în formația reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică, este cunoscut că o mare parte din ei participă la reglarea neuroreflexă a circulației, respirației, digestiei, excreției și altor funcții vegetative. Prezența lor, alături de elementele nervoase somatice în rețeaua reticulată a trunchiului cerebral, asigură componenta vegetativă absolut necesară în măsură mai mare sau mai mică tuturor formelor de activitate somatică ale organismului. Începând cu cel mai simplu act motor și sfârșind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]