1,900 matches
-
prin ciocănirea încet pe perete pe lângă fluierat. În timp ce șerpii sunt surzi, ei sunt sensibili la vibrații. "Bitis arietans" din Africa, vipera lui Russell și vipera Echis se aseamănă și ele cu vipera de mlaștină din povestire, dar au hemotoxină — un venin care acționează lent. Herpetologistul Laurence Monroe Klauber a afirmat, într-un articol în care îl critică pe dr. Watson că a dat șarpelui un nume greșit, o teorie că vipera de mlaștină ar fi un hibrid artificial între monstrul Gila
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
sufixul "aderm" este derivat din "heloderm", numele piopular al monstrului Gila folosit îndeosebi de naturaliștii europeni. Cuvântul "skink" se referă la șopârlele din familia Scincidae, din care multe au formă de șarpe. O astfel de reptilă hibrid va avea un venin incomparabil întărit prin hibridizare, producând moartea aproape instantanee a victimei. Și aceasta ar putea avea urechi ca orice șopârlă, așa că ar putea auzi fluieratul, iar labele și ghearele i-ar permite să coboare cu o ușurință rapidă pe cordonul clopoțelului
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de Vest). Numai trei genuri de păianjeni sunt cunoscute ca neveninoase, complet lipsit de glande de venin: "Philoponella, Uloborus" (fam. Uloboridae), "Holarchaea" (fam. Holarchaeidae) și un gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
sunt cunoscute ca neveninoase, complet lipsit de glande de venin: "Philoponella, Uloborus" (fam. Uloboridae), "Holarchaea" (fam. Holarchaeidae) și un gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
de glande de venin: "Philoponella, Uloborus" (fam. Uloboridae), "Holarchaea" (fam. Holarchaeidae) și un gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar și atunci când veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar și atunci când veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
antihistamine, [[antibiotic]]e, dextran, glucocorticoizi, heparină, [[nitroglicerină]], interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului dat. Cei mai periculoși păianjeni aparțin genurilor: ar putea fi o alternativă, mai puțin poluantă, [[pesticid]]elor. Veninul fiind mortal pentru [[insecte]] este inofensiv (veninul unor specii) pentru majoritatea vertebratelor. În prezent au început cercetările privind utilizarea veninului în [[medicină]], la tratarea [[Aritmie cardiacă|aritmiei cardiace]], [[Boala Alzheimer|bolii Alzheimer]], [[Accident vascular cerebral|accidentelor vasculare cerebrale]], distrofiei musculare
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului dat. Cei mai periculoși păianjeni aparțin genurilor: ar putea fi o alternativă, mai puțin poluantă, [[pesticid]]elor. Veninul fiind mortal pentru [[insecte]] este inofensiv (veninul unor specii) pentru majoritatea vertebratelor. În prezent au început cercetările privind utilizarea veninului în [[medicină]], la tratarea [[Aritmie cardiacă|aritmiei cardiace]], [[Boala Alzheimer|bolii Alzheimer]], [[Accident vascular cerebral|accidentelor vasculare cerebrale]], distrofiei musculare și disfuncțiilor erecției. [[Categorie:Araneae]]
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
în funcție de experiența mediclului dat. Cei mai periculoși păianjeni aparțin genurilor: ar putea fi o alternativă, mai puțin poluantă, [[pesticid]]elor. Veninul fiind mortal pentru [[insecte]] este inofensiv (veninul unor specii) pentru majoritatea vertebratelor. În prezent au început cercetările privind utilizarea veninului în [[medicină]], la tratarea [[Aritmie cardiacă|aritmiei cardiace]], [[Boala Alzheimer|bolii Alzheimer]], [[Accident vascular cerebral|accidentelor vasculare cerebrale]], distrofiei musculare și disfuncțiilor erecției. [[Categorie:Araneae]]
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
dintre aceste romane apare Philip Lynx ("Flinx"), un tânăr empatic care ajunge să fie implicat în ceva care amenință supraviețuirea galaxiei. Însoțitorul constant al lui Flinx, încă din copilărie, este un dragon miniatural zburător pe nume Pip, care scuipă un venin neurotoxic extrem de coroziv. Una dintre cele mai cunoscute opere fantasy ale lui o reprezintă seria Spellsinger, în care o tânără muziciană este chemată într-o lume populată cu creaturi vorbitoare, în care muzica ei îi permite acte de magie al
Alan Dean Foster () [Corola-website/Science/322708_a_324037]
-
urme de fulgi pe pălărie, un guler în jurul tijei și o rămășiță în formă de săculeț la bază, numită "volva" (vagin). "Amanita verna" menține aproximativ zece toxine diferite, din otrava non-letală muscarina foarte puțin, în schimb cantități foarte mari de veninuri mult mai periculoase, fiindcă cu efect mortal, ca de exemplu "falloidine" (între ele "faloidina", "falacidina" și "falisina"), "amanitine α, β, γ, δ, ε" precum "aminopectide", în primul rând "virotaxine" care sunt compuse din șapte aminoacizi, peptide ciclice, toxice ce apar
Burete primăvăratic () [Corola-website/Science/335568_a_336897]
-
negricioasă,/ cu picioare solide, de statură medie,/ cu fața tristă, cu un aer trist,/ cu nas coroiat și mare;/ Incapabil de a sta locului,/ mai înclinat spre furie decât spre blândețe;/ Bând din albe mâini ce țin o cupă neagră,/Venin mortal de chinuri infernale;/Pios, aduc jertfă miilor de zeități/ (Vreau să spun, miilor de fete) deodată, / Iubind preoții doar când aceștia sunt la altar,/ Iată-l pe Bocage, în care strălucește ceva talent;/ El însuși a spus aceste adevăruri
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
îndepărtarea sau distrugerea corpurilor străine nesănătose sau nefavorabile sănătății sale, pătrunse în organism (agenți patogeni), cât și distrugerea unor structuri proprii dăunătoare, alterate. Agenții patogeni care pot pătrunde în organism, generând reacții ale sistemului imunitar, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri), organisme infracelulare (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperci microscopice, protozoare) sau organisme pluricelulare (viermi paraziți). Structurile proprii cu modificări anormale, care sunt recunoscute și distruse de sistemul imunitar, includ celule tumorale, celule cu defecte sau moarte. Este sistemul de apărare prezent
Sistemul imunitar () [Corola-website/Science/310886_a_312215]
-
Scorpionul gigant ("Heterometrus") este un gen de scorpioni din familia "Scorpionidae". El este un extraordinar vânător de nevertrebrate, în general terestre. Din cauza că nu posedă o cantitate foarte mare de venin,acest artropod își folosește,de obicei,cleștii groși pentru a-și imobiliza victima,a-i rupe corpul și a-l fărâmița înainte de a-l mânca. Dintre toate speciile de scorpioni,cele care aparțin genului Heterometrus au dimensiuni mai mari.Una
Scorpion gigant () [Corola-website/Science/330233_a_331562]
-
celelalte familii de scorpioni,care trăiesc în zonele uscate și stâncoase,scorpionii negri pot fi întâlniți,de obicei,în zonele relativ umede,mai precis în pădurile din regiunile tropicale. Deși majoritatea scorpionilor din familia scorpionidelor sunt puțin periculoși pentru om,veninul lor având un grad de toxicitate redus,au fost semnalate cazuri de otrăvire cauzate de înțepătura unei specii din genul Heterometrus. Genul a fost introdus de C.G. Ehrenberg (în Hemprich & Ehrenberg, 1828), inițial că subgen al genului "Buthus". A fost
Scorpion gigant () [Corola-website/Science/330233_a_331562]
-
cu acest nisip el își creează orice tip de armă. Înafara de el Sasori mai are peste 250 de marionete din care poate folosi până la 100 în același timp. Ultima și poate cea mai periculoasă armă a lui Sasori este veninul sau care este prezent în orice armă a marionetelor sale, destul o mică zgaraietura pentru a fi paralizat, moartea vine peste 3 zile dacă este în faza de „așteptare”. A fost în pereche cu Orochimaru la început, si pe urmă
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
înainte de a ajunge pe Tărâm și care este identică la revenirea înapoi pe Pământ: prima descindere are loc în urma unui accident de mașină, a doua după o lovitură la cap provocată de măsuța de cafea, iar a treia după îndepărtarea veninului unui șarpe cu ajutorul gurii sale rănite. De fiecare dată când ajunge pe Tărâm el este vindecat cu ajutorul argilei de leac dar, chiar înainte de a reveni în lumea reală, suferă un accident care îi face o rană identică. De asemenea, curgerea
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
morfologic atrage atenția că avem de-a face cu o specie veninoasă. Dinții Helodermatidaelor sunt dinți ușor încovoiați spre interior ceace face ca parda să nu mai poată scăpa. Dinții de pe maxilarul înferior au un șanț pe care se scurge veninul produs de o glandă submandibulară care are o dimensiune de 40 x 5 mm. Cele două specii „Heloderma horridum” și „Heloderma suspectum” au arealul de răspândire în regiunea din sudul statului Nevada, sud-estul statului Utah, deșertul Sonora până în nord-vestul Mexicului
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]