984 matches
-
este "Garypus titanius", care ajunge până la lungimea de 7 - 12 mm. Corpul este alcătuit, ca și la toate arahnide, din prosomă și opistosomă. Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
ovală și ușor aplatizată dorso-ventral. Ea esta formată din 12 segmente, din care sunt vizibile doar 11, lateral, pe segmentele trei și patru ale opistosomei se găsesc două perechi de stigme respiratorii. Opistosoma este acoperite de tergite, dorsal, și sterite, ventral, slab scleritizate. Tergitele și sternitele sunt alipite de o membrană pleurală moale. Prosoma se acordă cu opistosoma fără niciun pețiol. Sistemul nervos este concentrat într-o masă ganglionară. Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
sternitele sunt alipite de o membrană pleurală moale. Prosoma se acordă cu opistosoma fără niciun pețiol. Sistemul nervos este concentrat într-o masă ganglionară. Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți: protocerebronul, deutocerebronul și tritocerebron. Ventral se află ganglionul subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formân un inel circumesofagian. "Organele de simț." ii au 2 - 4 ochii, iar speciile cavernicole nu au niciunul. Este bine dezvoltată chemorecepția. Cel mai imporatant simț este cel tactil. El este
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
măsurând 15-25 centimetri lungime. Orificiul bucal se află la capătul anterior, iar cel anal se află la capătul posterior. Corpul este format din inele, de aici și numele de inelați. Inelelor circulare le corespund pereți despartitori.Ea se poate regenera. Ventral,râma are câte 4 perechi de peri scurți și aspri,numiți cheti. Râma se hrănește cu substanțe organice din sol, eliminandu-le prin orificiul anal. Nu are aparat respirator. Respira prin piele. Vasele de sânge sunt reprezentate de vasul dorsal
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
câte 4 perechi de peri scurți și aspri,numiți cheti. Râma se hrănește cu substanțe organice din sol, eliminandu-le prin orificiul anal. Nu are aparat respirator. Respira prin piele. Vasele de sânge sunt reprezentate de vasul dorsal și cel ventral, câte unul pentru fiecare inel, sângele este roșu, dar nu prezintă inima. Sistemul nervos este ganglionar, ventral și scalariform. Ganglionii dintr-un inel sunt legați cu ganglionii din celelalte inele. Râma este hermafrodita.Organele de înmulțire se află în treimea
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
sol, eliminandu-le prin orificiul anal. Nu are aparat respirator. Respira prin piele. Vasele de sânge sunt reprezentate de vasul dorsal și cel ventral, câte unul pentru fiecare inel, sângele este roșu, dar nu prezintă inima. Sistemul nervos este ganglionar, ventral și scalariform. Ganglionii dintr-un inel sunt legați cu ganglionii din celelalte inele. Râma este hermafrodita.Organele de înmulțire se află în treimea anterioară a corpului. Indivizii pot face schimb de organe sexuale. Ouăle sunt depuse într-un cocon. Din
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
masiv, turtit. Numărul vertebrele la vombații cu peri aspri ("Vombatus"): 7 cervicale, 15 toracice, 4 lombare, 4 sacrale și 10-12 caudale, în timp ce la vombații cu blană moale ("Lasiorhinus") 7, 13, 6, 4, 15-16 respectiv. Atlasul nu este închis pe partea ventrală. Vombații cu peri aspri ("Vombatus") au 15 coaste, iar vombații cu blană moale ("Lasiorhinus") 13. Numărul diploid de cromozomi este de 14. Vombații cu greu pot fi observați în natură, fiind animale terestre nocturne, prudente și sperioase. Deși tereștri, vombații
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
rumegătoare din genul „Vicugna”, familia Camelidae, el fiind asemător unui guanaco, însă mai mic și mai suplu. Animalul are înălțimea la greabăn de 150 cm și o greutate de 50 kg. Partea superioară a corpului este brun deschis, iar partea ventrala (inferioară) de culoare albă. O caracteristică anatomica o prezintă dinții incisivi de pe maxilarul inferior care asemănător rozătoarelor cresc conținu, ceva asemanator neîntâlninduse la alte rumegătoare. Blană are peri deși care îl apără de vântul rece și puternic din Anzii Cordilieri
Vicunia () [Corola-website/Science/314637_a_315966]
-
și Olanda. Din anul 1970 ea a început să cuibărească și în Germania, fiind una dintre cele mai mari specii de gâște din Europa. Capul și gâtul sunt de culoare neagră cu o pată albă care se întinde pe partea ventrală a capului și sub ochi. Picioarele, care au membrană interdigitală, și ciocul sunt de asemenea de culoare neagră. În funcție de subspecie, gâsca are pe spate și aripi o culoare care variază de la cenușiu la un cenușiu roșcat. Lungimea corpului este între
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
Poate atinge lungimea de 3,5 m, înălțimea la umeri de 1,5 m și greutatea de 3.200 kg. Pielea este foarte groasă, aproape lipsită de păr, de o culoare brun-cenușie pe spate, dar mai deschisă, roz, pe partea ventrală. Urechile și nările ramân la suprafața apei când restul corpului este scufundat. Hipopotamii trăiesc în apropierea râurilor, lacurilor, mlaștinilor sau a altor ochiuri de apă, de obicei în grupuri de 7 până la 15 indivizi. Nu există un dimorfism sexual evident
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare). Pe torace se găsesc 3 perechi de maxilipede și 5 perechi de membre locomotoare. Prosoma este acoperită cu cuticulă chitinizată, cu rol de endoschelet. Ventral cuticula este formată din plăci, numite sclerite. Aici are loc articularea membrelor de corp. Dorsal, cuticula este formată din tergite. La xifosure cuticula este acoperită cu un scut. Deoarece cuticala nu se extinde, are loc procesul de năpârlire. Cuticula veche
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
organe filiere speciale în apropierea orificiului genital. Membrele locomotoare sunt formate din 7 articole, ultimul articol se termină cu gheare. Aceste gheare sunt folosite la deplasare pe suprafețe verticale. Opistosoma este acoperită cu o chitină mai subțire. Pe parte posterioară ventrală a ei se află organele filiere alungite. Culoarația este diferită: unele specii au o culoare de albastru-cobalt ("Haplopelma lividum"), negru cu dungi albe ("Aphonopelma seemanni"), picior cu marcaje galbene ("Eupalaestrus campestratus"), prosma și picioarele albastru-verzui și opistosoma portocaliu-maro ("Chromatopelma cyaneopubescens
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
care vin în contact, direcția vântului, posibil chiar și sunetele. Ochii sunt în număr de 4, așezați în 2 rânduri. Vederea este salbă, monocromatică. Respirația are loc prin 2 perechi de plămâni (saci pulmonari). Prima pereche este amplasată pe partea ventral anterioară a opistosomei, iar cealaltă puțin mai posterior. Fiecare plămân constă din 15 sau mai multe lamele pulmonare așezate paraleli. Aceste lamele puternic vascularizate. De asemenea, aceste organe pot absoarbe și o anumită cantitate de apă. Aparatul cardiovascular este de
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
membrele desecate. Chiar dacă au o reputație înfricoșătoare, tarantulele au și ele inamici. Larvele viespelor din familie Pompilidae, în special reprezentanții genului "Pepsis", prazitează tarantulele. Cu ajutorul receprtorilor olfactvi, viespele pot găsi vizuina unei tarantule. În timpul luptei, viespea înțeapă tarantula în partea ventrală a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern al păianjenului. Pe lângă
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
și circulator nu există. Aparatul excretor este reprezentat prin protonefridii și este format din 4-50 celule cu flamură vibratilă, două tuburi colectoare ce se unesc într-o vezică urinară care se deschide printr-un tub scurt în cloacă pe partea ventrală. Organele de simț sunt reprezentate prin unul sau doi oceli, situați pe aparatul rotator și prin palpii ciliați. Sistemul nervos este format din ganglionul cerebroid, ganglionul mastaxului, ganglionul pedios. Ganglionul cerebroid este legat de ganglionul pedios prin două cordoane nervoase
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care străbate mușchiul maseter, paralel de nervul facial, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide sunt extraorbitale, compacte, au o culoare galben-brună
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Colul uterin se deschide la exterior. Șobolanul cenușiu are dimensiuni cuprinse între 20,4 și 27,3 cm, coada mai scurtă, urechile mai mici, mai groase și opace. Botul este mai puțin ascuțit. Blana este de culoare cenușiu-cafenie, cu partea ventrală cenușiu-albicioasă. Există și forme metalice și albinos. Este originar din partea de sud-vest a Asiei. Deși este o specie străns legată de așezările omului, în multe regiuni trăiește în cămp, mai ales vara. Această specie este terestră, săpătoare. Sapă rețele de
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
bine dezvoltați. Au 32 de dinți cu o formulă dentară asemănătoare cu a omului: 2•1•2•3/2•1•2•3 x 2 = 32. Cercopitecinele au și stomac simplu și buzunare bucale, iar unele au și un sac laringian ventral. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Colobinele nu au buzunare bucale, iar stomacul lor este împărțit în trei compartimente și adaptat pentru alimentația cu frunze, hrana fiind regurgitată
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
Larvaceii se înmulțesc sexuat. Larvaceii imaturi seamănă cu larvele în formă de mormoloc ale ascidiilor, cu excepția organelor care încă se dezvoltă. Odată ce trunchiul este complet dezvoltat, are loc o întoarcere a cozii: coada se mută din spate într-o poziție ventrală și se răsucește la 90° față de trunchi. După acest eveniment, individul începe secreția primei case. Inventarea recentă a tehnicilor de exprimare a genelor străine în "Oikopleura dioica" a făcut această specie să devină un organism-model pentru studiul regulației genelor și
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
-l expus excitațiilor fizice, dar și accidentelor și iritațiilor. Corpul penisului este format din trei formațiuni fibro-musculare areolate: doi corpi cavernoși, ce sunt situați în partea dorsală a penisului, și un corp spongios, ce este situat dedesubtul acestora, în partea ventrală a penisului. Acești corpi se umplu cu sânge în timpul erecției. Corpul spongios penian este traversat de-a lungul său de uretră, care se deschide la exterior prin meatul urinar, aflat în vârful glandului. Lungimea normală a penisului în erecție este
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
în fața evreilor și a francmasonilor, care și-a căpătat expresia prin instaurarea sistemului democrat-liberal, ce a acordat drepturi tuturor.” ". Pentru Antonescu, evreii, francmasonii, comuniștii, rușii, sistemul democrat și liberal constituiau un amalgam, "dușmanul" care trebuia nimicit, ca o cerință impulsivă, ventrală, în afară de logică, explicații sau motive. Antonescu declara la 7 martie 1941: "...„Principiul e că ce este român îl instalez în Bucovina: ce este străin, ucrainean etc. îl punem în lagăre și de acolo îl expediem în țările slave. " (...)"Domnilor, să
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
nervos central. <br> Datorită lungimii picioarelor corpul opilionului are o poziție suspendată, ceea ce-i mărește stabilitatea pe terenuri expuse vântului. <br> Opistosoma reprezintă regiunea posterioară a corpului. Ea este alcătuită din 9 - 10 segmente. Dorsal, opistosoma e acoperită cu tergite, ventral - sternite. Ultimul tergit, segmentul în care se deschide orificiul anal, nu dispune de o sternită corespunzătoare. Ventral pe opistosomă se află orificiile genitale, pe primul și al doilea segmente se deschid traheile prin stigme. Mușchii opistosoma cea mai mare parte
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
terenuri expuse vântului. <br> Opistosoma reprezintă regiunea posterioară a corpului. Ea este alcătuită din 9 - 10 segmente. Dorsal, opistosoma e acoperită cu tergite, ventral - sternite. Ultimul tergit, segmentul în care se deschide orificiul anal, nu dispune de o sternită corespunzătoare. Ventral pe opistosomă se află orificiile genitale, pe primul și al doilea segmente se deschid traheile prin stigme. Mușchii opistosoma cea mai mare parte par să reglementeze volumul și presiunea internă a fluidului din corpului. Sistemul nervos reprezintă o masă celulară
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
deseori infectate de bacteriile parazite din genul "Rickettsia". Stomacul continuă cu intestin și se termină cu anus. Pe lângă substanțele nutritive, în intestin se absorb și mineralele pentru construcți cuticulei. <br> Excreția este realizată de două glande coxale situate în prosomă. Ventral, între coxele picioarelor se deschid orificiile a două glande odorifere, a căror secreție urât mirositoare este folosită ca un mijloc de îndepartare a dușmanilor și aproape că nu sunt consumați de alte animale. Multe specii sunt omnivore, se hrănesc cu
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]