1,765 matches
-
a mai fost văzut. Ben nu are de ales și trebuie să folosească încă o dată omnitrix-ul. Omnitrix-ul s-a contopit din nou cu corpul adolescentului, rezultând noi forme, funcții și extratereștrii în care se poate transforma. Ben nu este singur. Verișoară lui, Gwen, i se alătură și ea, având puteri magice care au crescut semnificativ pe parcursul anilor. De asemenea, lui Ben i se alătură și rivalul său, Kevin Levin care și-a petrecut timpul în vidul nul. Pe parcursul seriei, Ben, Gwen
Ben 10: Echipa extraterestră () [Corola-website/Science/315668_a_316997]
-
cruiser numit după tânăra sa soție) iar în 1892 fregata blindată de apărare de coastă "SMS Beowulf". Până în 1894 a comandat nava de război "SMS Sachsen", apoi în 1895 "SMS Wörth". La 24 mai 1888, Heinrich s-a căsătorit cu verișoara sa primară, Prințesa Irene de Hesse și de Rin. Ea era fiica lui Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse și a Prințesei Alice a Regatului Unit (fiica reginei Victoria). Împreună au avut trei copii: Fiii lor Waldemar și
Prințul Heinrich al Prusiei () [Corola-website/Science/315924_a_317253]
-
în Turcia pentru o vreme pentru a-și salva tatăl, care fusese închis într-un lagăr de concentrare turc. Dacă a reușit să își salveze tatăl, Onassia a pierdut însă trei unchi, o mătușă și pe soțul acestei și o verișoară, uciși de soldații turci care au dat foc unei biserici din Thyatira, unde își găsiseră adăpost 500 de refugiați creștini. Smirna a suferit distrugeri uriașe în timpul incendiului. Zona centrală a orașului a fost practic rasă de pe suprafața pământului și a
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
observată greșeala făcută prin căsătoria înrudită (cei doi erau veri), fiul lor fiind handicapat fizic și mintal. După moartea soției lui, Maria (12 iulie 1545), a urmat căsătoria de alianță cu regina Maria I a Angliei la 25 iulie 1554, verișoara tatălui său, numită și "mătușa" sau Maria Tudor. Căsătoria a fost dezaprobată de curtea engleză, fiind o căsătorie cu țeluri clar politice; în această perioadă el a folosit titlul de "rege al Angliei". La 16 ianuarie 1556 după retragerea lui
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
și ducelui de Guise împotriva regelui hughenot Henric IV al Franței. Filip a fost căsătorit de patru ori și a avut copii cu trei dintre soțiile lui. Totuși, cei mai mulți copii au murit timpuriu. Prima soție a lui Filip a fost verișoara sa primară, Maria Manuela, Prințesă a Portugaliei. Ea era fiica regelui Ioan al III-lea al Portugaliei și a reginei Ecaterina de Habsburg. Cuplul a avut un fiu, la a cărui naștere Maria a murit în 1545. A doua soție
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
a Portugaliei. Ea era fiica regelui Ioan al III-lea al Portugaliei și a reginei Ecaterina de Habsburg. Cuplul a avut un fiu, la a cărui naștere Maria a murit în 1545. A doua soție a lui Filip a fost verișoara tatălui său, regina Maria I a Angliei. Căsătoria din 1554 cu Maria a fost una politică. Prin această căsătorie, Filip a devenit "jure uxoris" rege al Angliei, deși cuplul mai mult a trăit despărțit decât împreună, cei doi guvernându-și
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
ca urmare a căsătoriei cu regele Ștefan. Matilda s-a născut ca fiică a contelui Eustațiu al III-lea de Boulogne, cu soția sa, Maria, fiică a regelui Malcolm al III-lea al Scoției cu Margareta de Wessex. Matilda era verișoară de gradul întâi cu rivala soțului ei, regina Maud. Prin bunica sa pe linie maternă, Matilda descindea din regii Angliei anteriori cuceririi normande. În 1125, Matilda s-a căsătorit cu Ștefan, pe atunci conte de Blois și de Mortain, care
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
13 iunie 1912, într-o familie înstărită, Garneau crește într-un mediu cultivat - este strănepot al istoricului și poetului canadian François-Xavier Garneau (1809- 1866). Poetul își petrece o parte din anii copilăriei la vila familiei sale din Sainte-Catherine-de-la-Jacques-Cartier, în compania verișoarei sale, Anne Hébert, devenită ulterior o voce importantă a literaturii francophone. În 1923, Garneau se stabilește, împreună cu părinții săi la Montréal. În același an începe să studieze la Colegiile Sainte-Marie, Loyola și apoi la Jean-de-Brébeuf. În paralel urmează cursuri de
Hector de Saint-Denys Garneau () [Corola-website/Science/320341_a_321670]
-
afară când s-a aflat că este homosexual. De asemenea, chiar Byron povestea mai tirziu, că în această perioadă doica lui, May Gray, i-ar fi făcut avansuri sexuale pe când avea doar nouă ani. Această experiență și dragostea lui pentru verișoarele sale Mary Duff și Margaret Parker au pus amprenta în comportamentul său ciudat față de femei. La vârsta de 10 ani (21 mai 1798), Byron a moștenit titlul și moșiile de la fratele bunicului său „Lordul Imoral”. Devenind astfel al VI-lea
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
încercând cu disperare să-l facă să se întoarcă la ea. În anul 1813 publică primele poeme orientale, "Ghiaurul" și "Mireasa din Abydos", iar în 1814 publică "Corsarul" și "Lara". În luna septembrie se logodește cu Anne Isabella (Annabella) Milbanke, verișoara Carolinei Lamb. În decembrie 1813 scrie "Melodii ebraice". Căsătoria cu Annabella Milbanke are loc la 2 ianuarie 1815, iar în martie se stabilesc în Londra. În luna aprilie îl cunoaște pe Sir Walter Scott. Scrie poemul "Asediul Corintului" și apoi
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
catolic. A trebuit să refuze politicos oferta Franței. O altă candidată importantă a fost Marea Ducesă care mai târziu a devenit împărăteasă, Elisabeta a Rusiei. Alte candidate au inclus pe: Prințesa Anne Charlotte de Lorena, prințesă de Savoia care era verișoară primară cu Ludovic al XV-lea, și Caroline de Hesse-Rotenburg. Alegerea finală a fost pentru fiica regelui detronat al Poloniei. Numele ei era Marie Leszczyńska; tatăl ei, Stanislaus, ocupase tronul Poloniei din 1704 cu sprijinul regelui Carol al XII-lea
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
mai ales datorită largilor reforme administrative, fiscale și militare întreprinse, care au culminat cu Decretul Tanzimatului (Reorganizării) aplicat de fiii săi Abdülmecid I și Abdülaziz I. Mama lui era Valide Naksh-i-Dil Haseki (despre care s-a zvonit că ar fi verișoară cu soția lui Napoleon, Josephine). În 1808, predecesorul lui Mahmud al II-lea (și fratele său vitreg) Mustafa al IV-lea (1807-08) a ordonat executarea sa împreună cu vărul său, sultanul detronat Selim al III-lea (1789-1807), pentru a opri rebeliunea
Mahmud al II-lea al Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/321064_a_322393]
-
1542), a fost cea de-a cincea soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. S-a născut în cea mai renumită familie nobilă a Angliei, tatăl său fiind fratele mai mic al Ducelui de Norfolk. Catherine era și verișoară cu Anne Boleyn. După divorțul de Anne de Cleves, Henric al VIII-lea al Angliei își căuta o nouă soție. În 1540, pe când el avea 49 de ani, i-a cerut mâna lui Catherine, care avea 15 sau 16 ani
Catherine Howard () [Corola-website/Science/300135_a_301464]
-
asigure apărarea regatului împotriva musulmanilor din ce în ce mai puternici, Baldwin al III-lea a făcut prima alianță directă cu Imperiul Bizantin din istoria regatului, căsătorindu-se cu nepoata basileului Manuel I Comnen, Theodora Comnen. La rândul său, Manuel s-a căsătorit cu verișoara lui Baldwin, Maria. Baldwin a murit fără urmași în 1162, la un an după moartea mamei sale, pe tron s-a suit fratele său Amalric I, care a reînnoit alianța negociată de Baldwin. Trăinicia alianței a fost demonstrată în 1164
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
și faptul că ea îi va fi mamă. Duhul Sfânt se pogorâse asupra ei, a „umbrit-o” și ea a rămas însărcinată, mit care se regăsește inclusiv in mitologia greacă și care abordează inseminarea femeilor de către zei. Aflând că și verișoara ei, Elisabeta, era însărcinată (soțul acesteia din urmă, preotul Zaharia, a fost vizitat și el de un înger care i-a prezis nașterea fiului său, Ioan Botezătorul), Maria s-a dus la ea. Când Elisabeta a aflat că Maria era
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
născut în cetatea Sighișoara din Voievodatul Transilvaniei, fiind fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cneajna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi și apoi cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieți și o fată: Radu și Vlad din prima căsătorie, Mihail și Mihnea cel Rău din a doua și Zaleska din a treia căsătorie.. Se pare că Radu, un descendent din
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
și a împărătesei Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein. Prin bunicul matern, Frederica a fost strănepoata împăratului Frederic al III-lea și a împărătesei Victoria, Prințesă Regală, fiica cea mare a reginei Victoria a Regatului Unit. Prin aceste legături, Frederica a fost verișoară îndepărtată a Elisabetei a II-a și a Prințului Filip, Duce de Edinburgh. Ca descendentă a regelui George al III-lea al Marii Britanii, la naștere, a fost în poziția 34 în linia de succesiune la tronul britanic deși nu a
Frederica de Hanovra () [Corola-website/Science/317795_a_319124]
-
ramura lui Mihai de Mocioni. El a locuit inițial în Tokay, în Ungaria, unde avea case și pământuri. Fii săi au fost înnobilați de către Francisc I. În a treia generație a acestei ramuri, Mihai (1811-1890) se căsătorește, în 1836, cu verișoara sa, Ecaterina de Foeni, unificând cele două familii. Tatăl Ecaterinei, Ioan Mocioni de Foeni, cumpără în 1853 de la conții Zichy domeniul de 6000 iugăre de la Căpâlnaș cu suma de 260.000 florini. Acolo s-au stabilit cei doi, domeniul ajungând
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână. Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie. Tatăl ei, Iacob al V-lea () era nepot
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
Franța de la vârsta de cinci ani și a avut puțină experiență directă a situației politice periculoase și complexe din Scoția. Ca un catolic devotat, ea a fost privită cu suspiciune de către mulți dintre supușii ei, ca și de către Elisabeta I, verișoara ei de-a doua. Scoția era sfâșiat între facțiuni catolice și protestante iar fratele vitreg nelegitim al Mariei, contele de Moray era un lider al facțiunii protestante. Spre dezamăgirea părții catolice, Maria a tolerat ascendența facțiunii protestante și l-a
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
fost abandonat. Un alt candidat a fost Prințul Arnulf de Bavaria însă Isabella nu a vrut să se recăsătorească iar fratele ei - de care ea era foarte atașată - i-a respectat dorința. Isabella a servit că gid pentru tânăra să verișoară, regina Mercedes, care s-a căsătorit cu fratele ei în 1880 și care a înlocuit-o că Prima Doamnă a regatului. După moartea timpurie a reginei Mercedes, Isabella a ales-o pe Arhiducesa Maria Christina de Austria că noua ei
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
și Mihai Biriță să se întoarcă separat la familiile lor biologice. În mai 2014, regele romilor, Dorin Cioabă, a anunțat că va interzice oficial căsătoriile între minori, precum și „tranzacțiile” care se fac între părinții mirilor. Anunțul regal a venit după ce verișoara regelui Cioabă, Manuela Luminița Cioabă, a decis să fugă de acasă cu iubitul ei, fără știrea părinților. Altă tradiție este cea a staborului, care este o instanță neoficială organizată de comunitățile de romi. Florin Cioabă (1954 - 2013) a fost un
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
a murit în 1831 la vârsta de 30 de ani. În anul de după moartea ei, tatăl lor s-a recăsătorit cu propria nepoată, Ducesa Maria de Württemberg, care era fiica surorii lui Antoaneta. Prin urmare, mama vitregă era, de asemenea, verișoara lor primară. Separarea și divorțul părinților, precum și moartea mamei lor, i-a bulversat pe băieți și a apropiat și mai mult relația dintre ei. În 1836, Ernest și Albert au vizitat-o pe verișoara lor, Prințesa Victoria de Kent, la
Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/320460_a_321789]
-
urmare, mama vitregă era, de asemenea, verișoara lor primară. Separarea și divorțul părinților, precum și moartea mamei lor, i-a bulversat pe băieți și a apropiat și mai mult relația dintre ei. În 1836, Ernest și Albert au vizitat-o pe verișoara lor, Prințesa Victoria de Kent, la Castelul Windsor, unde au petrecut câteva săptămâni. Ambii băieți, în special Albert, erau considerați de către familie a fi potențiali soți pentru tânăra prințesă, și ei au început să învețe bine limba engleză. Temperamental, Victoria
Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/320460_a_321789]
-
căsătorit cu vărul lui, Prințul August de Saxa-Coburg și Gotha. De asemenea, Ernest a fost considerat de regina Maria Christina a Spaniei un posibil soț pentru tânăra ei fiică Isabela a II-a a Spaniei și de regina Victoria pentru verișoara ei, Prințesa Augusta de Cambridge. La Karlsruhe la 3 mai 1842, Ernests-a căsătorit cu prințesa de 21 de ani, Alexandrine de Baden. Ea era fiica cea mare a lui Leopold, Mare Duce de Baden și a Prințesei Sofia Wilhelmina a
Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/320460_a_321789]