25,164 matches
-
vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți, care sar în apărarea virginității morale a bieților elevi, dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează o falsă pudoare, de care mulți nu sînt foarte mîndri. Mai întîi, pudoarea aceasta nu functioneaza decît atunci cînd operele sînt recente. Ceea ce i se reproșa lui Arghezi în prima parte a
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
l-a redus aproape la jumatate, iar acest lucru a fost an favoarea spectacolului de la Nottara ăntr-un mod evident. Dacă an montarea de la Brașov se reproducea textul ad-litteram, fără nici o spargere a narației și fără prea mari contribuții regizorale, ăn versiunea Gabrea, prin reducerea piesei, se sporește dinamismul, tensiunea și, de ce nu, dramatismul, amplificând limbajul teatral și scenic, punând mult mai acut an valoare problemele complicate ale celor două cupluri. Amestecul de realism alegoric și de imagini poetice, de violență, neputința
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici și un eseu al Gabrielei Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, și atmosfera patriarhala din Spațiul mioritic blagian, și "nunțile mioritice" ale lui Mircea Eliade, totul culminând cu cele două superbe versiuni englezești pe care William D. Snodgrass le dă Mioriței și Legendei Meșterului Manole. Dacă mai face un pas, cititorul străin descoperă că românii sunt, de ceva timp, o națiune creștină, si nu un neam de vampiri, cum era ăndemnat s-
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
un lucru mai trebuie spus. Acela că, prin această antologie, cei care au dus-o la bun sfârșit - Antoaneta Tănăsescu, Cipriana Petre, traducătorii Adrian Bratfanof, Mihai Codreanu, Eduard Dedu, Ioana Ieronim, Mihnea Mircan, Cosana Nicolae și cei care au revizuit versiunea engleză (Ștefan Lupp, Brenda Walker, Kimberly Holcomb și Gary Holcomb) au lansat o frumoasă provocare cititorului. Aflat acum cu siguranță mai aproape de România, acesta sperăm că va dori - și aici mă ăntorc la cuvintele Antoanetei Tănăsescu - s-o cunoască "așa cum
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
de ani printre literați. Editorul l-a înlocuit cu eroicul Sub patru dictaturi, care, pus în legătură cu Mihai Beniuc, profitor prin vocație al oricărei împrejurări istorice, este de un comic involuntar. De aceeasi inadecvare suferă și titlurile de capitole, inexistente în versiunea originală. Formulări provocatoare desprinse parcă din Evenimentul zilei apar în carte deasupra unor texte anoste desprinse parcă din Scânteia. În sfârșit, Ion Cristoiu se lansează, prin intermediul unei prefețe scrise în stil gazetăresc, într-o supraevaluare a lui Mihai Beniuc ca
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
pe Tudor Arghezi în 1950 la Mărțișor, întâi ca să-l convingă să traducă în limba română fabulele lui Krîlov (în materie de traduceri, aveau prioritate absolută autorii ruși) și a doua oară ca să-l determine să accepte anumite modificări ale versiunii românești. Singură remarcă pe care o face Mihai Beniuc în legătură cu un om atât de original că Tudor Arghezi este că el s-a arătat dispus să coopereze: "Mi-a revenit sarcina că împreună cu Novicov să-l vizităm și să-l
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
larg de Virgil Cândea, adevărat "secretar postum" - dupa propriile-i cuvinte - al învățatului domn al Moldovei. Splendida reproducere facsimilată a celor 1064 de pagini este însoțită de studiul introductiv, Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir (p. XVII-LVII; versiunea engleză de Sergiu Celac, p. LIX-CII). Acesta este precedat de o prefață - Întâia apariție a textului original al celor mai celebre cărți scrise de un român (p. VII-XI; versiunea engleză, p. XII-XVI), semnată de Dan Zamfirescu, directorul editurii, care, evocând
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir (p. XVII-LVII; versiunea engleză de Sergiu Celac, p. LIX-CII). Acesta este precedat de o prefață - Întâia apariție a textului original al celor mai celebre cărți scrise de un român (p. VII-XI; versiunea engleză, p. XII-XVI), semnată de Dan Zamfirescu, directorul editurii, care, evocând profilul complex al scriitorului, savantului și omului politic Dimitrie Cantemir, relevă, între altele: "Opera lui de turcolog, cel dintâi turcolog de talie și influența europeană, capătă astfel o semnificație
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Démétrius Cantimir, Prince de Moldavie (Paris, 1743, paralel în-4o, în 2 tomuri, legate împreună, si in-12o, în 4 volume, la librarii diferite, cu o ornamentație mai săracă decât ediția engleză, cu retraducerea în franceză a biografiei lui Dimitrie Cantemir, în versiunea lui N. Tindal, t.II, p. 318-324, resp. ț. IV, p. 468-488) . Tot astfel, cărturarul german Johann Lothar Schmidt a tipărit în 1745, la Hamburg, cu bogate adnotări și preluând ilustrația din ediția princeps, traducerea germană a operei cantemiriene împreună cu
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
da Antioco Principe Cantemir, Figlio dell'Autore (p. XXXVIII)5. Tot astfel ni se semnalează existența transpunerii independente a unor părți din opera cantemiriană în cadrul unei Istorii universale engleze, în mai multe volume (Londra, 1736-1765, și alte ediții), cu o versiune franceză (1742-1792, și alte ediții) și una germană (1746-1814), în care volumul consacrat istoriei turcești are titlul: Geschichte des Osmanischen Reich von seiner Entstehung bis auf die neuesten Zeiten. Nach Kantemir, Galetti und d'Ohsson. De aici, în fine, textul
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
moment semnificativ pentru cultura română l-a constituit amplul proiect al Academiei Române de editare a Operelor Principelui Dimitrie Cantemir, început în 1872. În cadrul acestuia, luptătorul pașoptist, juristul și publicistul Iosif Hodos, unul din întemeietorii Societății Academice Române, a redat după versiunea germană: Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și scăderea lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, Principe de Moldavia. Traducere de Dr. Ios. Hodosiu, Partea I-II, București, 1876-1878 (42+șIIt+410 p.; p. 411-880+CXXXVIII p. + I pl.: Palatul Prințului
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
p. 411-880+CXXXVIII p. + I pl.: Palatul Prințului Dimitrie Cantemir, în Constantinopol. Evident, pe lângă includerea notelor în subsolul paginilor, Hodos a tradus și Viața lui Demetriu Cantemir, fost domn al Moldovei (p. 795-807)6. Reamintind, de asemenea, ediția selectivă din versiunea engleză a lui Tindal, cu studii și note, realizată de Alexandru Duțu și Paul Cernovodeanu, la tricentenarul nașterii domnului moldovean (Dimitrie Cantemir, Historian of South East European and Oriental Civilization. Extracts from ăThe History of the Ottoman Empireă, București, 1973
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
și R. Knolles (3 volume, Londra, 1687-1700)7. Cartea a fost apreciată, pe drept cuvânt, de istoricii secolului al XVIII-lea, între care Edward Gibbon și traducătorul german J.L. Schmidt, care a făcut în prefață să "o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
traducerea italiană a lui Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și chiar la începutul celui de-al XIX-lea, cănd mai apăreau încă versiuni prescurtate ale Istoriei Imperiului Otoman, "imaginea pe care învățații europeni și-au făcut-o despre acest stat, despre cultura și instituțiile lui a fost, în mare măsură, datorată lui Dimitrie Cantemir" (p. XXVIII). În legătură cu această, caracterizarea dată de Nicolae Iorga
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
s-a scris până acum despre cartea lui Cantemir, evaluarea operei și, astfel, aprecierea competenței de turcolog a autorului ei vor trebui revizuite în lumina unui fapt nou: descoperirea manuscrisului original". În fond, operă nu a fost publicată niciodată în versiunea latină a autorului și "nici măcar în întregime", căci "Tindal nu a tradus, ci mai degrabă a prelucrat cartea lui Cantemir", manuscrisul acesteia rămânând necunoscut specialiștilor "timp de 250 de ani" (p. XLVII). Este adevărat că aceștia aveau cunoștință de copia
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
în Bibliografia românească veche de Ioan Bianu și Nerva Hodos, tomul ÎI, București, 1910, nr. 209, p. 48-49 (și în tomul IV, de Ioan Bianu și Dan Simonescu, 1944, p. 237-238), nr. 297, p. 133-134 (cele două părți ale tirajului versiunii engleze); nr. 231A, B, p. 66-70 (cele două ediții paralele franceze); nr. 238, p. 84 (traducerea germană). 5 A fost semnalat în Arhivele de la Moscova de Gr. G. Tocilescu, în Raportul său către Academia Română. Vezi Nicolae Iorga, Istoria literaturii române
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Am crezut că această arie va funcționa ca un leit-motiv, care va apărea, sugerat, din cînd în cînd, amintind intrigă. Păcat că Tocilescu a strălucit cu această idee, pentru a o abandona total și fără regrete. Așadar, avem o nouă versiune pentru O scrisoare pierdută, de care se va ține cont și astăzi și mîine, care vine cu multe propuneri și rezolvări fascinante, dar care este excesivă și teribilista, inutil, pe alocuri. De aceea, voi reveni și eu cu alte comentarii
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
fi văzut pe marile noastre ecrane este Mumia, pelicula ce a depășit și cele mai optimiste estimări în privința încasărilor. Reluînd o poveste mai veche, aceea a mumiei ce revine la viață și produce numai nenorociri în jur, cea mai nouă versiune este și cea mai spectaculoasă din punct de vedere vizual. Cu ajutorul tehnicii moderne, Mumia beneficiază de cîteva scene extrem de reușite la acest nivel. Succesul nebănuit al filmului rezidă însă în mult mai mult decît o impresionantă și ingenioasă utilizare a
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
vechi și cele contemporane există asemănări importante; dorința de a demonstra abilitatea stilistica prin ornamente artificiale e legată de scopul simplu și banal al acestui tip de mesaj, care trebuie să ofere în primul rînd liste ale participanților la petreceri. Versiunea modernă face totuși că descrirea persoanelor studiate să pară mai anosta și mai lipsită de sens: ni se comunică, de pildă, ca pe toată durata unei petreceri, " G. s-a consolat prin a-și scoate sau a-și pune puloverul
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
Istoria unui simbol național -Coloana fără sfârșit”, la Centrul de Informare turistică din Parcul Central. „Am vernisat o expoziție de fotografie inedită, în premieră, la Târgu-Jiu, fotografiile care reprezintă înălțarea Coloanei Fără Sfârșit, și care au fost expuse publicului, în versiuni complete. Fotografiile sunt realizate după clișee din arhiva personală a Soranei Georgescu Gorjan”, a spus Ovidiu Popescu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”.
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
mai vorbi de modificările sensului unor cuvinte. Numărul de pagini sporește regulat. Ediția 2015 din Petit Larousse illustré conține 32 de pagini în plus față de precedenta pentru a face loc celor 150 de cuvinte noi. Când vom avea și noi versiuni anuale din DEX, de exemplu? Că la un Littré românesc (acela franțuzesc are 26 de volume, din care 20 de la A la Z, unul de cuvinte ieșite din uz, altul de franceză originară, al treilea de onomastice și așa mai
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
copiii. Amanți? De ce nu, de vreme ce toate au unul sau mai mulți, dar gama nu e nesfârșită. Dragostea? Asta e altceva, imposibilul, irealizabilul. Trebuie ca un bărbat să-și închipuie că nu există decât o singură femeie pe lume în afara mamei, versiune profană a Fecioarei Maria. Prințesa nu e virgină, dar e singura pe care un cunoscător al femeii o poate iubi necondiționat”. „Originea lumii“ La Ornans, în Franța, între iunie și septembrie, este deschisă o expoziție cuprinzând principalele reprezentări picturale ale
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
exigență față de personalități culturale recunoscute, precum Tudor Vianu, justificând concesia cu ideea că „partidul nostru intenționează să atragă vechea intelectualitate” (p.184). E vorba de „fragmentele autobiografice”, probabil un text exclus din cel apărut în Jurnal (1961). Zestrea textelor sau versiunilor necunoscute ale multor scrieri citate în documentele cenzurii din această perioadă este mult mai mare și o posibilă explorare a dosarelor menționate ar putea duce la recuperarea lor; nu e vorba, desigur, de operații reparatorii după mai mult de o
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
caracterizată printr-o duplicitate consimțită, cel puțin în domeniul „moștenirii” literare: textele integrale erau publicate în ediții foarte mici și distribuite ”pe tabel”, inclusiv specialiștilor, în timp ce textul expurgat se publica în ediții populare. Așa s-a procedat de pildă cu versiunea refăcută a Operei lui Eminescu, a lui G.Călinescu, și cu multe altele. În această perioadă se situează episoadele cele mai hilare și mai perverse ale raporturilor dintre scriitor și „organe”, dintre care cel povestit de Bujor Nedelcovici este probabil
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
realizată de Ion Brad confruntă toate edițiile antume și postume ale scrierilor dedicate de Radu Brateș spiritului blăjean, eliminând reluările și întorcându-se, acolo unde a fost cazul (fragmentele din Aspecte din viața Blajului preluate în Oameni din Ardeal), la versiunea inițială. Opțiune care - am arătat cu alt prilej - este singura acceptabilă, în condițiile în care cenzura și autocenzura au intervenit în absolut toate cazurile de reeditare, între 1948-1989, a unor lucrări interbelice. Editorul le-a adăugat o prefață care, prin intermediul
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]