1,001 matches
-
sau printre ăilalți 8. Vânzătorul la plecare probabil îți urează "S-o folosiți sănătos, cât mai sunteți încă viu". Eu aș propune, ca să fie dotat guvernul României și Parlamentul cu asemenea motociclete. I-ar mai rări și ne-am mai veseli și noi puțin, ce naiba! Eu cu cine fac banking? De vreo două zile mă simt foarte stresat de o întrebare la ordinea zilei, o întrebare firească aș putea spune, existențială chiar, pentru mine și familia mea. întrebarea este simplă: eu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pufni nemulțumit: - Pieziși, strâmb, nu-i tot un drac. Dacă am ajuns până în țara tătărască nu-mi place deloc. Popa din sat de la noi spunea că tătarii vin din iad. Mihu zâmbi pe sub mustața sa groasă de cavalerist uitându-se veselit așa deodată la chelia lucioasă a lui nenea care strălucea în soare după ce-și aruncase boneta peste fânul din căruță. - Nene tătarii nu mai sunt pe aici, au plecat și ei la război împotriva noastră ca toți cei din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu neon din tavanul compartimentului care s-au aprins de la sine, după câteva pâlpâiri parcă dinadins programate. Bidaru încă nu realiza ce s-a întâmplat. La lumina puternică a tuburilor cu gaze rarefiate, observă că toți cei din compartiment sunt veseli și-i fac semne cu mâna: "Felicitări!", "Să vă trăiască nepoțica!", "Sunteți un bunic fericit!" Privi la cei care-l felicitau, dar nu știa cui să-i mulțumească. Erau patru persoane, cu Dana cinci, din care două complet necunoscute. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
invidieze pe cei ce pot să privegheze, ci să-i felicite și, rămânănd acasă, să intre în comuniune cu aceștia prin rugăciune, ca să se bucure împreună de bunătatea dumnezeiască; întrucât, pe unii îi încununează fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și s-a făcut părtaș la „fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului”. Marele ierarh misionar Niceta învață pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Hexaemeron, omilia a II-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 92) „Și a zis Dumnezeu: «Să se facă lumină!» (Fac. 1, 3). Cel dintâi cuvânt al lui Dumnezeu a creat lumina, a risipit întunericul, a pus capăt tristeții, a veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul, care mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
drepții pofteau să le vadă (Matei 13, 17), acelea s-au împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup și cu oamenii a petrecut (Baruh 3, 38). Să ne bucurăm, dar, și să ne veselim, iubiților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a văzut mulțimea celor ce se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoirea înaintea Ta (Mt. 11, 25-26
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și dacă aceste creaturi sunt atât de mari și de neînțeles de oameni, cu cât mai mare (și de necuprins cu mintea) este Cel ce le-a făcut pe ele. De aceea, se cuvine să se bucure și să se veselească cineva că o astfel de bogăție și moștenire s-a pregătit pentru creștini, (atât de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB, vol. 34, p. 307) „Dar în orice măsuri s-ar afla, viața sfinților se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le dăruise Moș Crăciun în fapt de seară. Minune: copacul a înfrunzit, apoi a înflorit, apoi a făcut fructe, bogăție de fructe, cu care am îndestulat masa de Crăciun (a fost contribuția mea), de-au mîncat mesenii și s-au veselit frumos. Eram mîndru de copacul meu. De atunci îl țin sub supraveghere. Vă spun, dar rămîne între noi: era Arborele meu Sephirot. L-am împodobit cu multe virtuți, dar nu avea nevoie decît de iubire și de lumină și l-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Părul, foarte blond și lung, și-l strânsese Într-o coadă de cal. Era atrăgătoare, deși corpolentă și cu câteva kilograme În plus. Când a trecut prin fața mesei unde stătea el, pictorul de război a privit-o În ochi. Albaștri. Veseli. - Bună ziua, a spus. Femeia s-a uitat la el, uimită la Început, curioasă mai apoi. Vreo treizeci de ani, a socotit Faulques. A răspuns la salut, a dat să meargă mai departe, dar s-a oprit, nehotărâtă. - Ne cunoaștem? a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Din fotoliul său, spectatorul râde de aceste disfuncții, de aceste derapaje a căror cauză, el, desigur, o cunoaște. Ca să-l parafrazăm pe Bergson, am putea spune că sursa râsului este, în acest caz, „eroarea placată pe viu”..., iar spectatorul se veselește văzând erorile personajului și le taxează cu râsul său nepăsător, chiar crud. Fiindcă spectatorul știe sau are măcar sentimentul că derapajele acestea nu vor avea niciodată consecințe grave, funeste. Că totul se va aranja până la urmă... că greșeala va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
face mâncăruri multe și alese de sărbători, vrea să moară sătul, bea „câte-un pic-pic-pic/până n-o mai rămânea nimic”, ține sărbători multe, zilele de naștere și zilele de nume, stă în vizită ore în șir, „râde și se veselește”, căci „ce-i în mână nu-i minciună”, se liniștește cu o filosofie simplă „ce-a fost azi am văzut, ce e mâine om mai vedea”, „văzând și făcând”, căci pentru el „nu aduce anul ce aduce ceasul”. Absența scopului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători când sunt jigniți, curtenitori, amabili, iubitori de străini (secolul al XVIII-lea); nu păstrează amintirea răului mai mult decât pe cea a binelui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoția din prudență. Dintre emoțiile negative, cel mai adeseori își exprimă supărarea (în forme arhaice, jalea și urâtul), un sentiment vag, cu surse și manifestări multiple. Dintre emoțiile pozitive, bucuria este adeseori exprimată prin forme concrete: a petrece, a se veseli. Sentimentul de nuanță, specific românilor, este însă dorul: polar, implicând și tristețe, și bucurie, aplicat și ființei, și lucrului, el se asociază cu o nedorită distanță spațială. „Mi s-a făcut dor de..., Mi-e dor de..., Mi-a venit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intens toată viața că i-a murit pisică sau să se bucure peste măsură că a răsărit soarele. 2. Regulile exteriorizării simțămintelor arată așteptările celorlalți în legătură cu „ce și cum” să ne manifestăm emoțiile: la biserică să fim pioși, la circ veseli; să aplaudam la teatru și să strigam sloganuri la mitinguri. Când oamenii se conformează regulilor de exteriorizare a simțămintelor, ei se angajează într-o „acțiune de suprafață”, de adaptare a aparentei și comportamentelor la cerințele culturii emoțiilor pentru o situatie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
primăvară; prost; a se prosti; pozitiv; refren; rock; roșii; sărat; scenă; sentiment; sentimente; sexy; simți; singur; solistul; somn; splendoare; stare; stare de spirit; strigă; strofă; sublim; suflet; de suflet; suna; sunet plăcut; talentat; televizor; tenor; Traistariu; țipa; urare; vara; vers; veseli; vin; vioara; vocație; voie; voios; voioșie; a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate(39); păsărică(39); cuib(28); mică(23); aripi(11); neagră(11); primăvara(11); zboară(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate(39); păsărică(39); cuib(28); mică(23); aripi(11); neagră(11); primăvara(11); zboară(11); cer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a trece; trecere; uitare; văicăreală; veseli; violență; vreme urîtă; zice; zilnic(1); 814/230 /79/151/1/0 sus: jos (221); cer (160); înalt (50); deasupra (27); etaj (18); departe (17); înălțime (17); munte (17); înălțime (11); vîrf (10); Dumnezeu (9); deal (8); pod (8); tavan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sat; satisfacere; sănătos; scop; soare; spera; sta; stă; străbate; cu succes; a suferi; suferință; suflare; suportare; supraviețuiesc; șansă; cel mai tare; tata; timp; pentru totdeauna; totul; trai; trăiesc; trăiește; trecere; trist; umbla; unic; urca; ușor; a vedea lumea; a se veseli; Vișinescu; vis; vita; zbura; zi; zile; zilnic; zîmbet; la 100% (1); 810/ 232/71/161/0 treabă: muncă (196); lucru (108); ocupație (53); multă (34); ocupat (34); bună (33); oboseală (21); serviciu (19); mare (13); grea (12); curățenie (11); efort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să... (fuge spre baie; se întoarce, ștergîndu-se la ochi și respirînd adînc) Scuză-mă! Vera: Ai vomat? Mina: Da... Mi s-a făcut deodată rău. Nu știu de ce. Vera: Nu cumva ești însărcinată? Mina: Ce?... (rîde, apoi împreună cu Vera se veselește cu un anume soi de complicitate) Doamne, ce-ți poate trece prin cap! Vera: Crezi că-i chiar așa o absurditate? Mina: Din păcate, în cazul meu, da. (după o pauză mare) Am nevoie de el. Știu ce spui tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că uneori uitați... cum a fost astăzi, de exemplu... sau chiar și în alte dați... dar într-un bloc oamenii se văd, se întîlnesc... La unii le știi pînă și mersul... sau ce boli au, ce mîncare preferă, cînd sînt veseli sau triști... și alte chestii personale... fără să vrei... Mihai: Bine... să zicem... și totuși nu înțeleg rostul acestei vizite.... mă scuzați dar nu v-a invitat nimeni aici... Vecin 1: Nu ne-ați invitat, e adevărat, deși dacă ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]