1,402 matches
-
relative. În cazul primarului, numărarea sa ca actor cu putere de veto depinde de relația sa cu consiliul. Dacă primarul provine din același partid care are majoritatea în consiliu, atunci el nu este numărat ca un actor cu putere de veto separat, întrucât nu se poate considera că poziția lui este separată de cea a unui actor partizan care controlează consiliul și, conform modelului, este un actor „absorbit”. Acest lucru nu înseamnă că primarul nu are drept de veto, ci că
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto separat, întrucât nu se poate considera că poziția lui este separată de cea a unui actor partizan care controlează consiliul și, conform modelului, este un actor „absorbit”. Acest lucru nu înseamnă că primarul nu are drept de veto, ci că nu îl va exercita în fața unui consiliu care are aceleași preferințe, ceea ce face ca în acest caz să existe un singur actor partizan. În municipiile studiate, acesta este însă un caz relativ rar, astfel încât în restul situațiilor primarul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
consiliu care are aceleași preferințe, ceea ce face ca în acest caz să existe un singur actor partizan. În municipiile studiate, acesta este însă un caz relativ rar, astfel încât în restul situațiilor primarul este numărat ca un actor cu putere de veto în plus, chiar dacă partidul din care provine are și un număr mare de locuri în consiliu (cele mai multe locuri), dar nu o majoritate. În concluzie, numărul de actori cu putere de veto partizani variază de la unu la cinci în consiliile locale
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
primarul este numărat ca un actor cu putere de veto în plus, chiar dacă partidul din care provine are și un număr mare de locuri în consiliu (cele mai multe locuri), dar nu o majoritate. În concluzie, numărul de actori cu putere de veto partizani variază de la unu la cinci în consiliile locale și de la unu la șase în consiliile județene. Așa cum era de așteptat, consiliile județene sunt mai diverse din punct de vedere partizan: există șase consilii locale cu un singur actor partizan
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
șase în consiliile județene. Așa cum era de așteptat, consiliile județene sunt mai diverse din punct de vedere partizan: există șase consilii locale cu un singur actor partizan și două astfel de consilii județene; media numărului de actori cu putere de veto este și ea un pic mai mare în cazul consiliilor județene: trei pentru cele locale, patru pentru cele județene. Pentru ambele niveluri, stabilitatea politicilor sau capacitatea de a lua decizii este operaționalizată prin intermediul unui indicator simplu: numărul de hotărâri adoptate
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
a lua decizii este operaționalizată prin intermediul unui indicator simplu: numărul de hotărâri adoptate. Conform ipotezelor, acesta va fi mai mic în municipiile unde numărul de actori partizani este mai mare și unde aceștia sunt diferiți de actorii cu putere de veto din consiliile județene. Există însă o posibilă obiecție la folosirea numărului de hotărâri adoptate ca indicator, dată de faptul că, prin lege, consiliile locale sunt obligate să adopte hotărâri. Astfel, conform Legii nr. 215/2001, consiliul local se consideră dizolvat
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
din necesitatea de a menține consiliul, se poate presupune că numărul acestora este constant sau măcar asemănător în toate unitățile analizate. Aplicația constă în rularea unor modele de regresie simplă. Primul se concentrează pe numărul de actori cu putere de veto și cel de hotărâri din consiliile locale analizate. Pentru numărarea actorilor cu putere de veto am folosit variabile dummy care iau valoarea 1 dacă partidul este un actor cu putere de veto și 0 în caz contrar. Am rulat trei
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
măcar asemănător în toate unitățile analizate. Aplicația constă în rularea unor modele de regresie simplă. Primul se concentrează pe numărul de actori cu putere de veto și cel de hotărâri din consiliile locale analizate. Pentru numărarea actorilor cu putere de veto am folosit variabile dummy care iau valoarea 1 dacă partidul este un actor cu putere de veto și 0 în caz contrar. Am rulat trei variante ale modelului, una în care sunt incluși doar actorii cu putere de veto partizani
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
concentrează pe numărul de actori cu putere de veto și cel de hotărâri din consiliile locale analizate. Pentru numărarea actorilor cu putere de veto am folosit variabile dummy care iau valoarea 1 dacă partidul este un actor cu putere de veto și 0 în caz contrar. Am rulat trei variante ale modelului, una în care sunt incluși doar actorii cu putere de veto partizani din consiliu, una în care se adaugă și primarul ca actor cu putere de veto și una
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de veto am folosit variabile dummy care iau valoarea 1 dacă partidul este un actor cu putere de veto și 0 în caz contrar. Am rulat trei variante ale modelului, una în care sunt incluși doar actorii cu putere de veto partizani din consiliu, una în care se adaugă și primarul ca actor cu putere de veto și una în care, în plus față de cele de mai sus, se adaugă o măsură a congruenței dintre primar și consiliul local. Aceasta ia
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto și 0 în caz contrar. Am rulat trei variante ale modelului, una în care sunt incluși doar actorii cu putere de veto partizani din consiliu, una în care se adaugă și primarul ca actor cu putere de veto și una în care, în plus față de cele de mai sus, se adaugă o măsură a congruenței dintre primar și consiliul local. Aceasta ia valoarea 1 atunci când primarul provine din partidul care are și cele mai multe locuri în consiliu și 0
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
variabilă de control și dimensiunea județului în care se află orașul, pentru a verifica dacă numărul de hotărâri depinde de particularități locale. În a doua etapă am realizat simulări pentru a ilustra grafic efectul adăugării unui actor cu putere de veto în plus la nivelul consiliului local. Ipoteza relației dintre numărul de actori cu putere de veto și luarea deciziei este testată în mod similar și la nivelul consiliilor județene. În acest caz, președintele consiliului județean nu este considerat un actor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de hotărâri depinde de particularități locale. În a doua etapă am realizat simulări pentru a ilustra grafic efectul adăugării unui actor cu putere de veto în plus la nivelul consiliului local. Ipoteza relației dintre numărul de actori cu putere de veto și luarea deciziei este testată în mod similar și la nivelul consiliilor județene. În acest caz, președintele consiliului județean nu este considerat un actor separat de partidul din care provine, iar congruența, prin urmare, dispare ca variabilă explicativă. La acest
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
180 Competiția politiCă la nivel loCal de control incluse în analiză sunt partidul cu cele mai multe locuri în consiliu, mărimea consiliului și mărimea județului. Pentru a treia parte a aplicației, care se concentrează pe efectul numărului de actori cu putere de veto de la nivel județean asupra deciziilor luate la nivelul local, am început prin a selecta din baza de date doar cazurile în care există date atât pentru municipii, cât și pentru județul unde se află, rezultând un număr de 18 cazuri
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cazuri. Am eliminat de asemenea din baza de date cazurile în care nu existau date decât în unul dintre ani pentru oricare din cele două niveluri. În continuare, am rulat trei modele: în primul, numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean se adaugă la modelul care explică numărul de hotărâri luate la nivel local, iar al doilea și al treilea model conțin în plus măsuri ale congruenței dintre cele două niveluri. Primul lucru care se observă din rezultatele
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
rămânând semnificative în toate cele trei variante ale modelului, iar coeficienții luând valori similare. O a doua concluzie care se poate trage este că ipoteza legată de numărul actorilor pare să se confirme: creșterea numărului de actori cu putere de veto duce în general la creșterea stabilității politicilor, însă modelul arată și că impactul unui nou actor cu putere de veto adăugat poate fi diferit în funcție de partidul din care provine acesta. Variabilele care se referă la PSD, PD, UDMR, PNȚCD ca
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
poate trage este că ipoteza legată de numărul actorilor pare să se confirme: creșterea numărului de actori cu putere de veto duce în general la creșterea stabilității politicilor, însă modelul arată și că impactul unui nou actor cu putere de veto adăugat poate fi diferit în funcție de partidul din care provine acesta. Variabilele care se referă la PSD, PD, UDMR, PNȚCD ca actori cu putere de veto sunt semnificative statistic, la fel ca și partidul primarului și dimensiunea județului. Relația dintre partid
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
creșterea stabilității politicilor, însă modelul arată și că impactul unui nou actor cu putere de veto adăugat poate fi diferit în funcție de partidul din care provine acesta. Variabilele care se referă la PSD, PD, UDMR, PNȚCD ca actori cu putere de veto sunt semnificative statistic, la fel ca și partidul primarului și dimensiunea județului. Relația dintre partid ca actor cu putere de veto și numărul de hotărâri adoptate este invers proporțională atunci când partidele PRM, PD și PNL sunt actori cu putere de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
partidul din care provine acesta. Variabilele care se referă la PSD, PD, UDMR, PNȚCD ca actori cu putere de veto sunt semnificative statistic, la fel ca și partidul primarului și dimensiunea județului. Relația dintre partid ca actor cu putere de veto și numărul de hotărâri adoptate este invers proporțională atunci când partidele PRM, PD și PNL sunt actori cu putere de veto, însă prezența PSD, PC sau PNȚCD ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Aceste
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
sunt semnificative statistic, la fel ca și partidul primarului și dimensiunea județului. Relația dintre partid ca actor cu putere de veto și numărul de hotărâri adoptate este invers proporțională atunci când partidele PRM, PD și PNL sunt actori cu putere de veto, însă prezența PSD, PC sau PNȚCD ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Aceste rezultate se explică în primul rând prin caracteristicile datelor: în aproape toate consiliile studiate, PSD este actor cu putere de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Relația dintre partid ca actor cu putere de veto și numărul de hotărâri adoptate este invers proporțională atunci când partidele PRM, PD și PNL sunt actori cu putere de veto, însă prezența PSD, PC sau PNȚCD ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Aceste rezultate se explică în primul rând prin caracteristicile datelor: în aproape toate consiliile studiate, PSD este actor cu putere de veto, în timp ce pentru restul partidelor cazurile în care sunt sau nu actori
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
însă prezența PSD, PC sau PNȚCD ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Aceste rezultate se explică în primul rând prin caracteristicile datelor: în aproape toate consiliile studiate, PSD este actor cu putere de veto, în timp ce pentru restul partidelor cazurile în care sunt sau nu actori cu putere de veto sunt aproape egal distribuite. Prin urmare, interpretarea modelului este că adăugarea unor actori cu putere de veto din partidele mari - PD, PNL, PRM - duce la
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
numărului de hotărâri adoptate. Aceste rezultate se explică în primul rând prin caracteristicile datelor: în aproape toate consiliile studiate, PSD este actor cu putere de veto, în timp ce pentru restul partidelor cazurile în care sunt sau nu actori cu putere de veto sunt aproape egal distribuite. Prin urmare, interpretarea modelului este că adăugarea unor actori cu putere de veto din partidele mari - PD, PNL, PRM - duce la îngreunarea luării deciziei. Pe această logică, prezența PC și UDMR ca actori cu putere de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
consiliile studiate, PSD este actor cu putere de veto, în timp ce pentru restul partidelor cazurile în care sunt sau nu actori cu putere de veto sunt aproape egal distribuite. Prin urmare, interpretarea modelului este că adăugarea unor actori cu putere de veto din partidele mari - PD, PNL, PRM - duce la îngreunarea luării deciziei. Pe această logică, prezența PC și UDMR ca actori cu putere de veto nu duce la scăderea numărului de hotărâri adoptate, ceea ce indica fie existența unor coaliții stabile între
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
sunt aproape egal distribuite. Prin urmare, interpretarea modelului este că adăugarea unor actori cu putere de veto din partidele mari - PD, PNL, PRM - duce la îngreunarea luării deciziei. Pe această logică, prezența PC și UDMR ca actori cu putere de veto nu duce la scăderea numărului de hotărâri adoptate, ceea ce indica fie existența unor coaliții stabile între aceste partide și unul dintre celelalte partide mari, fie că poziția acestora este similară cu aceea a unuia dintre celelalte partide. De asemenea, se
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]