1,234 matches
-
Gherghinaacumpăratcincitrandafirisuperbi. * Pecărareadingrădinăamdescoperitofamiliedearici. 3) Lucrează după modelul dat: (un) copil - (niste) copii - (toți) copiii (un) fiu (un) macaragiu (un) vizitiu (o) poezie - (niște) poezii - (toate) poeziile (o) jucărie (o) propoziție (un) exercițiu 4) Scrie câte două însușiri pentru cuvintele: elev vânt veveriță prieten carte apă 5) Alege unul din cuvintele de mai susă însoțit de cuvintele însușiri) și alcatuiește o propoziție. 6) Oronează silabele și formează cuvinte: e / lo / me / di ne / gi / mar ci / re / toa / ghi re / re / va / zol
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Amintiri duioase renasc: „buza izvorului din parcul St. games ține capul / Dianei ca pe o torță. el mistuie plânsul de / catifea albastră. armăsarul își rostogolește nechezatul în / numere impare”. Acesta e locul purității: „îi simt tinerețea din jocul lebedelor...”, „jocul veverițelor / și chiotul copiilor...”, la care, firește-ar trebui s-adăugăm spectralul vegetativ, fremătător. O altă secvență care impresionează este garda regală. Ritualicul devine vis erotic, ipostază a lăcomiei carnale, simbioză fantasmagonică: „ia, în copitele cailor, istoria. / tunicile răvășind a sânge
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
instalat orașe comerciale în principalele porturi din zonă la Londra, Bruges, Duisburg, pînă și la Novgorod chiar comercianții hanseatici vor exercita o adevărată hegemonie comercială în nordul Europei. Ei schimbă grîul polonez, peștii și lemnul rășinos din Scandinavia, pieile de veverițe, de vulpe, de zibelină din Rusia, smoala din Pomerania, pe postavurile flamande și rhenane, pe pînzeturile de la Rouen, lîna englezească, sarea și vinul coastei atlantice. Printre centrele de dezvoltare industrială și comercială, trebuie să mai cităm încă și orașele din
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1967; Nemoarte, București, 1968; Zeii prind șoareci, București, 1968; Cei din lună, București, 1969; Mare incognitum, pref. Lucian Raicu, București, 1969; Coloane, București, 1970; Înaltă umbră, București, 1970; Poeme dramatice: Leru. Împăratul Nix, București, 1970; Păsări incandescente, București, 1971; Casa veverițelor, București, 1991; Îngerul vagabond, îngr. și pref. Victor Corcheș, București, 1999; Opera poetică, îngr. și pref. Emil Manu, București, 2002; Scrieri literare, vol. I: Proza antumă și postumă, îngr. și introd. Victor Corcheș, pref. Nicolae Rotund, Constanța, 2002. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cu groază la fardul de obraz țipător, în două nuanțe, aplicat pe obrajii mamei. Poate reușesc cumva să i-l șterg accidental cu intenție. — Și... e și Luke cu tine? zice mama, privind în jur cu ochi strălucitori, ca o veveriță care se uită după o nucă. — Pe undeva pe aici, spun, iar mami și tati schimbă priviri între ei. — Dar e aici, da? Mami râde ușor forțat. Ați venit cu același avion, nu? — Mami, fii fără grijă. E la datorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Iar tu vei păși ca o zână, în minunatul parfum dat de acele de pin, iar florile vor înflori în mod magic, iar păsările cu trilurile bine exersate vor începe să îți cânte deasupra capului... Ce zici, vrei și o veveriță animată? — Ăă... Rămân siderată. — Nu, nici eu nu sunt așa de sigură. OK... uităm de creaturile pădurii. Scoate un stilou și taie ceva de pe listă. Dar, altfel... o să fie de mare excepție. Nu crezi? — Păi... eu... Să-i spun, oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
întreaga regiune păduroasă din Siberia până în pădurile din Europa nord-estică, sunt larg răspândite: renul de pădure (Rangifer sibiricus, R.fennicus), căprioara (Capreolus capreolus), moscul (Moschus sibiricus), elanul siberian (Cervus elaphus sibiricus), mâncăciosul (Gulo gulo), zibelina (Martes zibelina), hermelina (Mustela erminea), veverița comună (Sciurus vulgaris), nevăstuica siberiană (Mustela sibirica), iepurele alb (Lepus timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) ciocănitoarea. Reptilele sunt puține la număr, o răspândire mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dar și elemente prezente în taigaua euroasiatică. Sunt caracteristice: elanul american (Alces americanus), renul karibu (Rangifer caribou), zibelina americană (Martes americana), bizonul de pădure, cerbul wapiti, jderul nord-american, vidra, nurca americană, ursul brun, ursul negru american, râsul, castorul, specii de veverițe (veverița roșie), porcul spinos arboricol, la care se adaugă alte specii comune taigalei euro-asiatice. Pădurile de coastă au o faună mai puțin diversificată, în care comun este cerbul wapiti occidental (Cervus canadensis occidentalis), cerbul cu coadă neagră, ursul negru, vulpea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și elemente prezente în taigaua euroasiatică. Sunt caracteristice: elanul american (Alces americanus), renul karibu (Rangifer caribou), zibelina americană (Martes americana), bizonul de pădure, cerbul wapiti, jderul nord-american, vidra, nurca americană, ursul brun, ursul negru american, râsul, castorul, specii de veverițe (veverița roșie), porcul spinos arboricol, la care se adaugă alte specii comune taigalei euro-asiatice. Pădurile de coastă au o faună mai puțin diversificată, în care comun este cerbul wapiti occidental (Cervus canadensis occidentalis), cerbul cu coadă neagră, ursul negru, vulpea nord
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întâlnesc: arborele vieții (Thuja occidentalis), pinul de tămâie (Pinus cistaceus), magnolia (Magnolia grandiflora), țuga (Tsuga heterophylla), liane, epifite etc. Între speciile faunistice întâlnite în pădurile subtropicale nord americane amintim: ursul baribal (Ursus americanus), puma (Felis concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul Australiei și Tasmania sunt renumite pentru eucalipți (Eucalyptus obliqua, E.gigantea), la aceștia adăugându-se fagul austral (Nothogafus cunninghamii), iar pădurile de pe versanții muntoși din Brazilia sunt renumite pentru pinul de Parana. VI.4.2
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și se apreciază că avea pe atunci un an și jumătate, în timp ce sora ei mai mare, care va fi numită Kamala, avea o vârstă estimată la 8 ani și jumătate. Amala și Kamala mergeau în patru labe cu agilitate, ca veverițele, iar Singh și soția sa se chinuiau mult să le prindă; coatele și genunchii le erau acoperite cu proeminente calozități și, în ciuda eforturilor, soții Singh nu au reușit să le facă să meargă. Refuzau contactul cu alți copii, își aratau
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ducea bine în lumea de poveste a codrilor. Noaptea, vietățile pădurii vegheau rând pe rând la capul domniței, ca să nu-i tulbure nimeni somnul. Când se trezea, fata împăratului era luminată de razele soarelui, ea săruta florile din jur, mângâia veverițele și căprioarele, ascultând fermecată cântecul dulce al păsărilor. Timpul trecea așa, și fata se făcea tot mai frumoasă, încât și soarele s-a îndrăgostit de ea. În una din zile, soarele o privi cu ochi de foc și-și trimise
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
care curg" al lui Dali, sugerându-mi un pământ întreg, înmuiat, vâscos, ca o picătură uriașă, căzând într-un hău, ca un bostan răscopt, bleg. * Pe o bancă (o știu acolo de mulți ani, uitată, înnegrită de vreme) țopăie două veverițe roșcate, fericite. Se spune că veverițele sunt singurele mamifere fără colesterol, dar asta nu are nici o legătură cu fericirea. * Leneșă, cade o frunză. Nu-i semn de toamnă, este o frunză uscată, bolnavă. Dar mi-a amintit de toamnă. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-mi un pământ întreg, înmuiat, vâscos, ca o picătură uriașă, căzând într-un hău, ca un bostan răscopt, bleg. * Pe o bancă (o știu acolo de mulți ani, uitată, înnegrită de vreme) țopăie două veverițe roșcate, fericite. Se spune că veverițele sunt singurele mamifere fără colesterol, dar asta nu are nici o legătură cu fericirea. * Leneșă, cade o frunză. Nu-i semn de toamnă, este o frunză uscată, bolnavă. Dar mi-a amintit de toamnă. Mai demult, pe această bancă stătea ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de la New Forrest, de unde făcea lungi excursii, mereu preocupat să observe păsările cu care era bun prieten, rămânând, totodată, un savant cunoscător al lor. Sau, la fel de bine, se deplasa în domeniul său din nord, unde îi făcea plăcere să hrănească veverițele care intrau și ieșeau pe fereastra casei și unde creștea o colecție de păsări acvatice. Sau lua drumul Norfolk-ului, unde își oferea plăcerea de a merge să observe în mlaștinile regiunii speciile rare de bâtlani care se găseau numai acolo
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
intime ca să-mi țină tovărășie; și totuși, fără să fiu conștient de asta, chiar și cu ele, purtam înlăuntrul meu ceva care mă făcea să fiu inexorabil de singur. Lăzile mele de călătorie s-au umplut cu cârpe și amintiri. Veverița din pinul de lângă fereastră îmi urmărea cu ochi umezi gesturile: n-aș fi putut s-o iau cu mine, călătoria era lungă și obositoare. Am plâns sfâșietor. Probabil că Fabia a înțeles întristarea mea și m-a privit rece: știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ceartă afectuoasă și mă sprijină de umeri, ca să ajung înăuntru. Eu mă împleticesc dinadins ca să simt cât mai aproape trupul ei încordat ce mă ține strâns, în timp ce mă conduce ca pe un bicisnic. Adopție ratată Sunt pe cale să adopt o veveriță: îi dau de mâncare zilnic, ademenind-o în fel și chip să-și înfrângă sfiala și să se apropie ca să-și ia hrana direct din palma mea. De câteva zile însă, micuța vietate refuză să se hrănească; doar se oprește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o măsură justă. Ca să ne putem dedica în întregime îngrijirii vieții interioare, se cere să fim liberi ca păsările, ca peștii sau ca animalele din pădure. Ele se apropie nesilite de om. Felul cum vine către mine un miel, o veveriță sau un fluture, mă surprinde până la lacrimi. Eu însumi, după ce mi se încheie ciclul de om, aș putea să mă reîncarnez în oricare. Mântuire În trecut, chestiunea sfârșitului meu m-a preocupat foarte puțin. Concetățenii mei din Urbe urmează practici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-i spun să plece de-acolo, să mă lase în pace, dar nu reușesc să spun nimic. Deschid poarta și ea intră fără s-o invit. O iau de mână și o duc în lumea mea fermecată. Îi arăt veverița, iepurii, micile vipere pe care le dresam după ce doica mea avusese grijă să le scoată dintele veninos. Acum vorbesc fără întrerupere; vreau să fiu cât mai persuasiv și mi se pare că aproape am uitat de mine însumi, dându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Pe când visam, mă rănisem în țesătura aspră, cu fire tari. Am avut o îngrozitoare senzație de neplăcere. Mi l-am strâns puternic cu degetele, până a dat semne de cedare. Mă simțeam sfârșit. Era ca și cum aș fi avut un orgasm. Veveriță O veveriță se apropie de casa mea tot mai mult, cu fiecare zi; nu-i este frică nici măcar de lupul care o privește impasibil. Azi a venit foarte aproape de mine, fixându-mă intens cu niște ochi foarte vii. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă rănisem în țesătura aspră, cu fire tari. Am avut o îngrozitoare senzație de neplăcere. Mi l-am strâns puternic cu degetele, până a dat semne de cedare. Mă simțeam sfârșit. Era ca și cum aș fi avut un orgasm. Veveriță O veveriță se apropie de casa mea tot mai mult, cu fiecare zi; nu-i este frică nici măcar de lupul care o privește impasibil. Azi a venit foarte aproape de mine, fixându-mă intens cu niște ochi foarte vii. Cred că n-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă acceptă pentru că sunt roman, și nici pe el, un aliat al romanilor. De aceea ne-am abătut prin locuri virgine, neexplorate, unde auzeam doar grohăitul mistreților și ciripitul surdinizat. Sub frunzișul compact al copacilor seculari era permanent întuneric și veverița sperioasă arăta că nu se teme de ființele omenești. Tocmai în locul acela am înțeles că totul rămăsese într-o stare originară: fiare, păsări, arbori și izvoare. Dăinuia o puritate sălbatică a peisajului. Un aer îmbătător ne umplea piepturile și, pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
aș fi participat la nașterea unui astru. Excremente Întotdeauna m-a uimit această curiozitate bolnăvicioasă pe care o am încă de pe când eram copil. Îmi place să observ diferitele forme pe care le iau excrementele: de om, de câine, de veveriță, de cal, de bou, de cerb, de rață, de oaie, de capră, de lup, de pisică, de găină, de urs, de pescăruș, de muscă, de greiere. Reușeam să le deosebesc și să le descriu perfect în funcție de mirosul lor. Simt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
culeagă ciuperci, iar eu m-am oferit bucuros să merg împreună cu ea. Mi-amintesc cât de fericit eram să umblu prin locul acela plin de surprize, observând încordat natura, pătruns de obscuritatea ei profundă. Pe cărarea umbroasă, am surprins o veveriță, mică și grațioasă, care de îndată ce ne-a simțit prezența a fugit speriată. Ne-am îmbibat de răcoarea dionisiacă, tresărind speriați la fiecare mișcare suspectă a desișului. Din neatenție, ne-am afundat prea adânc în pădure, astfel că, până la urmă, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]