1,369 matches
-
de perete ca totdeauna de când se încălzise vremea. Păși în odaia lui, căută pe masă, în locul obișnuit chibriturile și le găsi. Aprinse și văzu în pat pe Ilona, îmbrăcată, cu ochii deschiși, ca și când I-ar fi așteptat, sigură că are să vie. De altfel nici el nu se miră. Chibritul se stinse, dar Apostol, și prin întuneric, vedea ochii ei. Apoi Ilona se ridică și Apostol o îmbrățișă cu disperare, sărutîndu-i gura, ochii, părul... Apoi deodată îi dădu drumul, spăimântat, mormăind: ― Am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind. Doar numai p-ici și pe colea Merge unul de-a-nletelea, Cu ochi-n cer, pe șuerate, Țiindu-și mînile la spate. S-aude clopot răsunând, Cu prapuri, cruci, icoani, viind, Preoții lin și în veștminte Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod - sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet - tarra bumbum, Ostașii vin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
albe - urmăriți pe vr-o femee, Suppusînd sub a ei poale mult mai mult de cât doi craci; Voi, ce-uniți tot universul în zâmbirea minții scurte, Ce cătați gândiri de înger n-ochii mari, cari vă par Două nopți însprîncenate - vie-vă-n minte măcar, Cumcă demonul din ochi-i e același de sub burtă. Ah, gândiți o clipă numai la sulița cu vârf roș 270Și la rana ce o face, sîngele-innocent ce-l varsă - Ca să vezi câte iluzii minte inima cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dor nespus S-alerg o să m-alunge, De și se-nnalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Va rămânea necunoscut, Va stăpâni departe, Cum stăpânește pe trecut Întins-eterna moarte. Căci stăpânește tot ce-a fost Și tot ce o să vie Și câte nu avură rost Și nu au fost să fie. Câte iubiri fără-nțeles, Cîte-nțelepte-asemeni, Câte cu moartea s-au ales A fi surori de gemeni. Câte amoruri se jurau Să ție pe toți vecii, Pe când de flori se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vânzător de vii. Ascultă: „Adecă eu, Costina soț lui Ianachi casap, și eu, Nastasie fiiu răposatului Necula zlătariul din tîrgul Ieși, am dat... zapisul nostru la cinstita mîna dumisale coconului Vasile Roset spat(ar) precum... am vîndut dumisale patru pogoane vie lucrătoare, ce sînt tot într-o ogradă cu alte patru pogoane vie ale dumisale pe care le are zestre de la... spăt(arul) Manolache Dimache, socrul dumisale, ce sînt cumpărate... de la Varvara sor(ă) mai mare a noastră... Dar alte scrisori
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
eu, Nastasie fiiu răposatului Necula zlătariul din tîrgul Ieși, am dat... zapisul nostru la cinstita mîna dumisale coconului Vasile Roset spat(ar) precum... am vîndut dumisale patru pogoane vie lucrătoare, ce sînt tot într-o ogradă cu alte patru pogoane vie ale dumisale pe care le are zestre de la... spăt(arul) Manolache Dimache, socrul dumisale, ce sînt cumpărate... de la Varvara sor(ă) mai mare a noastră... Dar alte scrisori mai vechi n-am avut,... de vreme ce aceste vii din pajiști s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vezi cum o vie poate aduce și pagube stăpânului, ascultă ce spune la 5 septembrie 1800 „Alexandra, fimie mortului Gheorghie Ghiurțiu, dimpreună cu fiei mei... adiverez cu acest zapis al mieu la mîna dumis(ale) sulger Toader... pentru noî pogoani vie lucrătoare cu rod(ul) lor dintr-acest an și cu livada lor... pe moșie,... Buciumi care vii fiindu-mi de pagubă a le ține, neavînd puteri și agiutor a le căuta, fiind fimei săracă și singură și aflîndu-mă și datoare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mîna răposatului soțului mieu din pădure”. Așa este, dar nu ai amintit tocmai „minunea”. Un bob zăbavă, dragă ieșene, și ai să afli: „Însă împreună cu viia i-am vîndut și optzeci de pomi tineri hultuiți de trei veri... Care această vie iaste pe moșiia sfetii mănăstiri Socola”. Asta era, vere! Deci la acea vreme pomii erau „hultuiți”, adică altoiți. Nu se ținea livadă cu pomi sălbatici. Așa parcă mai vii de acasă. Cum-necum, la 1 noiembrie 1785, „călugărașii” schitului de la Zbiereni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să punem capăt discuțiilor privind viile de pe moșiile mănăstirii Socola. Altfel n-am termina treaba nici într-o săptămână. Numai în actele care vorbesc despre mișcarea viilor de la un stăpân la altul am găsit peste 224 pogoane de vie. Cine știe câtă vie avea mănăstirea dacă în actele de vânzare-cumpărare se vorbește despre atâtea locuri: Dealul cel Bătrân, Valea Socolii, Dealul Coroiului, Vișani, Vămășoaia, Valea Lupului, Balciu, Găureni, Iezăreni, Dealul Călugărițelor... Și dacă stau să-mi ascult foamea, apoi zisa „mi s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
firti de vie”? “Dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu”. -Uite că până la urmă ne-am înțeles. Deci pentru Sava, logofătul Scorțescu era badea Mihalache. Întocmai, dragă prietene. Și ca să nu ne uităm vorba ai să vezi cum își prezintă Dumitru Panagu via vândută la 13 mai 1790: “Adeverez cu această scrisoare dumisale Costandin Cațichi poroșnic precum... am vândut... o ogradă de vii, și cu livadă toată ci să cuprinde în îngrăditură, cu casă și cu toate vasăle vii, adică căzi, călcători, dejă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dar asta nu știu când - voi fi mai darnic... Când în afaceri este implicat un slujbaș precum Iordache logofăt al Mitropoliei, apare și mitropolitul. De această dată, este vorba de Iacov mitropolit al Moldovei, care la 18 octombrie 1794 spune: “Viind și înainte noastră acest dătătoriu de danie și vînzătoriu, anume Costandin croitoriul, ne-au arătat cum că însuși de a sa bunăvoie și a soției sale, pentru pricinele de mai gios arătate au dat danie și au vîndut via aceasta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Uite la el cum mă ucide cu acel “dar”. Dacă este, este și pace. Să-i auzim dedesubtul, vere. Ca la orice faptă neașteptată, și de această dată s-au găsit destui care să întrebe: de unde până unde au aceștia vie acolo? Lucrurile nu s-au liniștit până nu s-au găsit oameni de treabă care să dea mărturie. Ascultă ce spun acești oameni: “Noi, anume care ne-am iscălit mai gios, anume pentru o vie ce-au făcut acești oameni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
EminescuOpXV 21} religiei pe de-o parte, a materialismului brutal pe de alta, dar rezultate pozitive despre "ființa lumei sau lucrul în sine" nu conține nici filozoful cel mai adânc. Simțurile omului nu sunt făcute decât pentru calitățile lucrurilor, adică, viind în atingere mediată sau imediată c-un obiect într-un mod hotărât, lăsând cu totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o serie de fenomene, oricare ar fi impulsul. Față cu orice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
publicist botoșănean, Dorin Baciu, a prezentat cititorilor cartea subsemnatului „Flori târzii” Volumul „Flori târzii” a lecturat Și, cu o largă viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În orele târzii din miez de noapte, Când vraja somnului se lasă așteptată, Încerc să țes din firele-ncurcate, Frânturi din existențami zbuciumată. Deșir mereu același ghem de amintiri, Până când geană de geană se lipește, Sperând să mai găsesc măcar
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
s=f&o=155269&apc state=henibcr 2004 "Serb Activists Helped Inspire Ukraine Protests", de John Simpson și Marcus Tanner in Belgrade, BCR Nr. 530, 26 noiembrie 2004 Equilibri http://www.equilibri.net/showObject.php?objlang=it IT&objID=2375 "Ucraina al via il nuovo corso" de Angelita La Spada, 4 februarie 2005 http://www.equilibri.net/showObject.php?objlang=it IT&objID=3226 "Ucraina: la rottura tra i simboli della rivoluzione arancione" de Paola Righi, 16 septembrie 2005 http://www.equilibri.net/showObject
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
podcast or even to listen to one, you don't need to own an iPod, or any portable music player for that matter. În a nutshell, Podcasting is a new type of online media delivery. You publish selected audio files via the internet and allow your users to subscribe via an RSS feed to automatically receive new files. Podcasting lets you create your own syndicated online talkshow or radio program, with content of your choosing". 212 Jean François Gervais, op. cît
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în care se fac frecvent auzite diferite cereri de dreptate. Cea de-a patra secțiune revine la întrebarea dacă Școala Engleză rămâne fidelă ideii că numai progresul limitat este posibil în relațiile internaționale, și dacă pretenția ei de a fi "via media" între realism și revoluționarism este convingătoare în lumina dezbaterilor curente și a evoluțiilor din domeniu. De la putere la ordine: societatea internațională Am văzut că Școala Engleză este în principal preocupată de explicarea gradului surprinzător de înalt de ordine care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste și utopice care susțineau că statele își pot rezolva diferendele majore cu privire la moralitate și dreptate. Ideea că Școala Engleză este via media între realism și revoluționarism se bazează pe astfel de considerente. Școala Engleză susține că societatea internațională este o realizare precară, dar ea este în același timp singurul context în care pot avea loc evoluții mai radicale. Progresul în direcția
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
operelor urcă tot mai mult în producerea lor, pentru a le determina din ce în ce mai mult natura. Maniera domină materia până la a se considera pe sine ca materie, încât vedem tot mai clar câtă autoritate intră în orice efect de frumusețe. De unde vie autoritatea și cum se conferă ea? Dacă arta, astăzi, este ceea ce găsim în muzee, cine programează muzeele și cine decide achizițiile? După ce criterii și conivențe operează comisiile de achiziție? Cine triază ce ajunge pe simeze și ce merge în depozit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1981. GRABAR (André), "Plotin et les origines de l'esthétique médiévale", Cahiers archéologiques, I, 1945. OLIVIER (Christin), Une révolution symbolique, l'iconoclasme huguenot et la reconstruction catholique, Minuit, Paris, 1991. PRIGENT (Pierre), L'Image dans le judaïsme. Du IIe au VIe siècle, Labor et Fides, Geneva, 1991. SENDLER (Egon), L'Icône, image de l'invisible. Éléments de théologie, esthétique et technique, Desclée de Brouwer, Paris, 1981. VOVELLE (Michel), (coord.), Les Images de la Révolution française, Publications de la Sorbonne, Paris, 1988. IV. SPRE
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și înțelepciunea Tatălui. Ființelecreate se sfințesc prin participarea la El în Duh, însă Fiul Însuși nueste prin participare Fiu, ci, dimpotrivă, El este propria naștere aTatălui. Iarăși, de asemenea. Fiul nu este în Tatăl în înțelesul locu-lui scripturistic: «în El viem, ne mișcăm și suntem» (Fapte 17, 28),căci așa ca dintr-un izvor iese El din Tatăl, ca viața în care totul seînsuflețește și totul își are existența”<footnote Ibidem, III, 1 PG, XXVI, col. 324 BC. footnote>. 9. Îndeosebi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care pre dominantă era nuanța semantică de „apartenență la o anumită regiune locuită de romîni“). Așadar, unitatea limbii (care era desemnată printr-un glotonim unic, limba romînă) a precedat și ea unitatea politică, a cărei idee a menținut-o mereu vie în conștiința romînilor. Puternica înrădăcinare a etonimului romîn, a glotonimului limba romînă și a derivatelor lor romînie, romînesc, romînește etc. în viața și în spiritualitatea poporului din cele trei țări a pregătit și a impus cum nu se poate mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea, desfășurarea și implicând umiditatea, frăgezimea, tinerețea. Constituite ca românești, formele vie „plantație”, viu, vită, viță se înscriu în peisajul larg al evoluției limbajului. Primul lucru ce se cere a fi remarcat este sensul de existență lungă, de durată, prezent în lat. vivus „viu”, vgr. bios, sl. živ „viu”, bâvatĭ „a exista
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Pentru clasicii noștri, scena nu se poate prezenta ca un spațiu de convenție abstract, care se modifică în funcție de nevoile acțiunii, sub ochii spectatorului, în manieră barocă, fiindcă atunci iluzia nu mai este posibilă. D'Aubignac îl critică pe Théophile de Viau care, în Iubirile tragice ale lui Piram și Tisbe (Les Amours tragiques de Pyrame et Thisbé), din 1621, uzează de un artificiu scenic pe care el îl găsește grosolan. Un perete, care apare și dispare odată cu cei doi amanți, ar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
141, 161, 168, 189, 195, 196 Tertulian, 24, 25, 26, 128 Thespis, 21, 32 Tirso de Molina, 135, 141 Tolstoi, 233 Topor, 265 Torelli, 63 Tourneur, 136, 247 V Valincour (de), 112, 113 Vauquelin de la Fresnaye, 54, 139 Vergiliu, 14 Viau (Theophile de), 98 Vigny, 30, 46, 207, 208, 211, 214, 217, 219, 222 Vilar, 256, 285 Vinaver, 126, 286 Vitez, 265 Vitrac, 249, 259 Voltaire, 142, 145, 151, 152, 156, 158, 167, 169, 170, 171, 178, 181, 186, 190, 220
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]