1,948 matches
-
se strângeau la centrul terenului și priveau cu dezolare jumătățile mingii de cauciuc, despărțite de cuțitoiul bătăușului moșneag. Băieții Încercau să caute vinovatul, iar acela nu era niciodată cel care, șutând ca un tâmpit, trimisese mingea În via nebunului. Cu viclenie, vorbea câte unul către ceilalți: „De ce l-ați trimis, mă, pe Ectoraș? Nu știți că nu se descurcă? Trebuia să trimiteți om ca lumea! Acuma ce facem?”. De aici eu trebuia să pricep că purtam cea mai mare parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi spart singur capul ori și-ar fi Învinețit țurloaiele. Ceilalți băieți se făcuseră că nu bagă de seamă lipsa de combativitate a lui Ectoraș. Pe când ei se prefăceau că dau lovituri meșteșugite ori că se apără cu iuțeală și viclenie, fiul Directorului se străduia să facă focul. Își turna din când În când dintr-o damigeană tulburel și se Înveselea de unul singur. Când bătălia se terminase și băieții veniseră, după tradiție, să-și azvârle ciomegele În foc, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
70 Această formă de desființare a căsătoriei are alt temei, alte cauze. În conformitate cu art. 21 C. fam., căsătoria va putea fi anulată la cererea soțului al cărui consimțământ a fost viciat, prin eroare cu privire la identitatea fizică a celuilalt soț, prin viclenie sau violență. Sunt reglementate prin lege, următoarele cazuri de nulitate relativă: a. Consimțământul unuia dintre soți a fost viciat prin eroare asupra identității fizice a celuilalt soț. Viciul erorii, cu privire la identitatea fizică a celuilalt soț poate constitui cauză de nulitate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cazuri de nulitate relativă: a. Consimțământul unuia dintre soți a fost viciat prin eroare asupra identității fizice a celuilalt soț. Viciul erorii, cu privire la identitatea fizică a celuilalt soț poate constitui cauză de nulitate a casătoriei 71. b. Căsătoria încheiată prin viclenie (dol) În cazul dolului se anulează căsătoria încheiată sub imperiul erorii privind starea sănătății unuia dintre soți, dacă eroarea este provocată de acesta, prin mijloace viclene. În dreptul comun dolul se poate manifesta prin manopere dolosive, utilizate de catre o persoană pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acesta, prin mijloace viclene. În dreptul comun dolul se poate manifesta prin manopere dolosive, utilizate de catre o persoană pentru a o determina pe alta să încheie un act juridic. Pentru a constitui motiv justificat de anulare a căsătoriei, obligatoriu trebuie ca viclenia să fie determinantă la manifestarea consimțământului celuilalt, în vederea încheierii căsătoriei. In fața instanței judecătorești sesizate cu asemenea litigii, va trebui făcută dovada de către soțul-victimă, în sensul celor arătate. Întotdeauna va trebui să se probeze că soțul și-a cunoscut boala
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
starea ei72. d. Acțiunea în declararea nulității relative Pentru exercitarea dreptului la acțiune în cazul anulării căsătoriei spre deosebire de nulitatea absolută care este imprescriptibilă, aceasta nu poate fi invocată decât în 6 luni de la încetarea violenței ori de la descoperirea erorii sau vicleniei și numai de cel al cărui consimțământ a fost viciat, conform art. 21, C. fam.. Dacă acest termen a fost depășit, practica a reținut că această situație va putea fi utilizat ca un motiv serios de divorț. Moștenitorii persoanei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
invoca nulitatea absolută, ea poate fi solicitată de oricine este interesat, de instanță, de procuror; pe când nulitatea relativă poate fi invocata numai de soțul al cărui consimțământ a fost viciat, în termenul de 6 luni de la încetarea violenței sau a vicleniei. * Sub aspectul termenului de invocare și al cauzei, menționăm că nulitatea absolută este invocată pentru o cauză de ordine publică, iar nulitatea relativă se invocă numai pentru interes privat, personal. * Sub raportul consecințelor juridice sau efectelor diferite ale celor două
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care își acceptă răul sau, mai degrabă, îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o nemeritată carieră. Nume prestigioase ale intelighenției s-au înregimentat entuziast, ori numai după un scurt interludiu. Lista lor, din nefericire, este generoasă. Viclenia a fost o metodă care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o nemeritată carieră. Nume prestigioase ale intelighenției s-au înregimentat entuziast, ori numai după un scurt interludiu. Lista lor, din nefericire, este generoasă. Viclenia a fost o metodă care a făcut, la rândul ei, epocă. Purtătorii ei s-au mișcat cu abilitate în spațiul delimitat de fanatismul mărginit al mulțimilor și lichelismul adaptării la orice condiții istorice. Trecerea de la convingerile legionare la cele comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în definirea unui personaj sunt mâinile și ochii, privirea, mai ales. Pare normal, dar și lipsit de semnificație ca un taximetrist să aibă privirea obosită. Mult mai potrivit este să observăm în privirea acestui taximetrist un amestec de politețe și viclenie - acea vigilență a omului trecut prin multe și care, într-o secundă, vrea să se lămurească: ești provincial sau nu? Cunoști traseul? Ai de gând să-i plătești cursa? Ești grăbit? etc. Urmăriți cu precădere contrastele: surâs blând și trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adaptării la rău, cu beneficiile și riscurile sale de neocolit. Perspectiva unei schimbări de regim a fost - până în ultima clipă - cvasiinexistentă. În consecință, eram cu toții pregătiți pentru o cursă lungă, practic fără sfârșit. Un amestec de resemnare, sublimare a insatisfacțiilor, viclenie conjuncturală, melancolie și umor - aceasta era recuzita curentă a supraviețuirii noastre”. Tot el citează observațiile bine făcute ale lui Mihai Botez, pentru care supraviețuirea ar fi fost o artă, „chiar demnă, sub dictatura comunistă, combinând supunere bine calculată, criticism autolimitat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Rezistența la anchetă Cum s-a rezistat la anchete în așa fel încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de aur, trecerea viitorului „decheneu” Kesarion Breb prin cetatea imperială îl pune la încercare prin iubire și este prilej totodată de a cunoaște, de a vedea, cu ochii mai treji ai „străinului”, amestecul de fast și putreziciune, vălmășagul de patimi, viclenii și cruzimi, orgolii, ambiții, ipocrizii, de intrigi și lupte pentru putere, adevăratul chip a ceea ce se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează o poematizare fastuos calofilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
anticipației. Dar dezvoltarea unor fenomene care au cauze obiective nu poate fi împiedicată nici prin deziderate, nici prin decizii. Și nici nu cred că se pune aici problema de optimism sau pesimism. De unde putem ști ce forme va lua acea „viclenie a rațiunii” de care vorbea Hegel? Soluțiile obiective nu pot consta în opțiuni. Dar există, pentru fiecare, soluții ale conștiinței proprii - care nici nu pot fi altceva decât niște opțiuni. Iar opțiunea mea cred că rezultă destul de clar din tot
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și pune În gând să-l prindă și să-l mănânce. b)Cocoșul este Însă sus pe creanga unui copac. c)Vulpea se apropie de copac. 2. Ideile cuprinsului: a)Vulpea ăl salută și cocoșul răspunde. b)Vulpea născocește o viclenie c)Cocoșul, isteț, Îi Înțelege intenția d)O Întreabă dacă pacea s-a Încheiat și Între vulpi și câini. e)Cocoșul Îi spune că vede doi câini mari care vin În goană. 3.Idei de Încheiere: a)Vulpea, Înspăimântată, o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Înțelege intenția d)O Întreabă dacă pacea s-a Încheiat și Între vulpi și câini. e)Cocoșul Îi spune că vede doi câini mari care vin În goană. 3.Idei de Încheiere: a)Vulpea, Înspăimântată, o rupe la fugă. b)Viclenia este Învinsă de istețime. -Citiți, din prima coloană, denumirile celor trei părți ale compunerii. În urma acestei analize, se generalizează (se scrie la tablă Evaluare formativă Etapele Învățării Timp Conținut Strategia didactică Evaluare Se prezintă planșa cu schema părților compunerii: Introducere
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
lumina și la incandescența imaterială, Valentin propune o altă metodă pentru a atinge aceleași scopuri: aceasta constă în a da trupului un rol paradoxal pentru că ea presupune negarea cărnii prin afirmarea ei absolută. Platonicienii thanatofili contra platonicieni biofili. Prefigurare a vicleniei rațiunii hegeliene... De unde o serie întreagă de îndemnuri la a consuma materia ostilă din această lume: iubire sexuală, voluptăți fizice, senzualitate fără margini și dereglare rimbaldiană a tuturor simțurilor. Numai epuizarea propriei substanțe, cheltuirea exacerbată, economia libidiană consumată într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
caricatură, cei doi hedoniști de paie - Philebos și Protarh - nu merită, evident, nici o clipă de osteneală... Dacă trebuie să suporte reproșul de a fi celebrat animalul ca model filosofic, dacă trebuie să rămână muți în fața abilității dialectice și pline de viclenie a interlocutorului lor, apărut pe scenă în veșmintele sale cele mai frumoase, dacă servesc doar la a-l face să râdă sau să zâmbească pe spectator, pe cititorul dialogului, dacă oscilează între absență - identificabilă cu lașitatea, cu refuzul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cândva, cu diferite dureri: degradări și oboseli ale trupului, boli cronice și genetice, îmbătrâniri precoce, irosirea unor energii utile, isterizarea relațiilor sexuate și alte variațiuni pe tema neputinței în viața de toate zilele... Această dialectică înrudită cu un fel de viclenie a rațiunii - negativul preferat pentru a genera pozitiv - legitimează învățătura, investițiile dureroase pe moment, dar producătoare de plăceri sublimate mai târziu: a învăța să vorbești și să stăpânești o limbă, a investi timp, efort și energie în practicarea unui instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca pe niște perle și trăiesc ca niște schizofrenici: filosofi prin cuvânt, banali, foarte banali, omenești, prea omenești în detaliile vieții lor cotidiene. Iar lumea persistă în felul ei de a fi: o junglă în care brutalitatea se întrece cu viclenia, iar forța cu cărpănoșiile... -15Grădina, o anti-Republică a lui Platon. Și apoi, mai există și o altă soluție: un stat jubilatoriu în statul decadent, o enclavă scutită de negativitate, un refugiu în care nu se promite că fericirea va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
momentul în care ne aflăm în prezența unui fel de "teatru interior", în care un "subiect vorbitor" joacă rolul mai multor "locutori", el îi pune în scenă, într-un fel, în propria sa enunțare. Putem aminti aici celebra scenă din Vicleniile lui Scapin în care Géronte, băgat într-un sac sub pretextul de a fi ferit de niște inamici imaginari, este bătut măr: Scapin (vîrându-i din nou capul în sac): Păzea! Se-apropie o juma' de duzină de soldați. (Imitând vocea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
neapărat strict lexicale, dar nici pur contingente. De exemplu, anafora infidelă un student ... tânărul se bazează pe un stereotip: chiar dacă, prin definiție, un student nu este neapărat tânăr, totuși studentul stereotipic este tânăr. "Un Lup [...] Se folosi atunci de-o viclenie. C-o bâtă, c-un cimpoi și-o ipingea, nu s-ar putea s-ajung și eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Minerva, București, 1972, p. 14. 150 Termen împrumutat de la M. Issarachoff, Le Spectacle du discours, Corti, Paris, 1985. 151 Referitor la acest subiect, a se vedea capitolul al VII-lea din cartea noastră Pragmatica pentru discursul literar. 152 Molière, Opere, Vicleniile lui Scapin, (trad. de Alexandru Kirițescu), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 427. 153 Aristotel, Retorica, (trad Maria-Cristina Andrieș), Editura Iri, București, 2004, p. 91. 154 Aristotel, Retorica, (trad Maria-Cristina Andrieș), Editura Iri, București, 2004, p.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru a demonstra imposibilitatea supraviețuirii fără ființa iubită (IV, 8). Rămânând rece, femeia își dezvăluie un întreg potențial practic, pragmatic, de puternică ancorare în real. În calitate de inițiator al unei legături amoroase, personajul masculin se poate dovedi și prefăcut, de o viclenie remarcabilă (IV, 2), însușiri ce sunt mai mult apanajul femeilor, dar pe care, iată, naratorii boccaccești sau chaucerieni le atribuie virilității, tot din dorința de a o umaniza, de a-i evidenția și defectele și, astfel, de a o apropia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
treacă peste păreri preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]