1,742 matches
-
doi băieți și i-au sfătuit să cârmuiască înțelept țara, să nu lase împărăția să se destrame ori să fie cucerită de cei râvnitori de pământ străin și împreună, unindu-și forțele, să fie încredințați că vor izbuti să iasă victorioși din orice încercare. Ca să poată conduce împărăția, va fi nevoie atât de neînfricarea și vitejia lui Amirion, care era potrivit pentru a conduce lupte, misiuni și războaie, cât și de înțelepciunea și diplomația lui Sturion care datorită firii sale calme
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu fân trase de cai și uneori trase de vaci leneșe mă mai trezeau la realitate. Îmi plăcea să mă strecor în spatele lor și mă agăț în mers de ele. Nimeni nu știa de mine și după câteva clipe renunțam victorioasă. Așa făceau toți copiii de peaici. Era o probă de curaj și ,cum eu puteam să fac orice... Simt și acum adierea vântului. Închid ochii. E vântul ce se strecura printre copacii din grădina bunicii, nu-l poți vedea, dar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scriitorilor, semnul melancoliei și al misterului, se ridica deasupra omenirii precum un ochi ocrotitor. Să visez fiecare strop de iubire sub protecția pomilor, a florilor, a ierbii ude, a parfumurilor misterioase, a cerului divin, a sufletelor muribunde și a celor victorioase. Am închis ochii și am visat, fiindcă lumea noastră, lumea care ne devorează sufletele, ni le răpește și ni le torturează, le face să zbiere, să țipe, nu exista. Se pierde printre frumusețile paradisului, își pierde întreaga culoare până la ultimul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
rostesc aceste cuvinte, îmi dau seama că sunt chiar adevărate. În ciuda aerului ușor demonstrativ, bunătatea ei e reală. — Poftim. Pune o ceașcă de ceai jos și mă cântărește din priviri câteva momente. Ți-e dor de casă ? Are un ton victorios, de parcă tocmai a rezolvat marele mister. Pe fata din Filipine o mai apuca din când în când aleanul, dar îi ziceam : capul sus, Manuela ! Se oprește meditativă. După care am aflat că numele ei era Paula. Extraordinar. — Nu mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Samantha, scumpa mea ? Eddie pare îngrijorat. Ai intrat în vreun bucluc ? — Nu le-ai spus ? Reporterița de la Daily Mail ridică ochii din carnet. Habar n-au ? — Ce să ne spună ? zice Trish agitată. Ce anume ? E imigrantă ilegală ! spune Melissa victorioasă. Știam eu ! Știam eu că e ceva cu ea... — „Menajera” voastră e un avocat de top din City. Femeia aruncă un exemplar al tabloidului pe masa de la bucătărie. Și tocmai a refuzat un salariu cu cinci zerouri ca să lucreze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe un ton de scuze. Și o să sărbătorească evenimentul sîmbătă, o dată cu ziua mamei tale. — A. Mă bucur. Mă scufund și mai adînc În scaun. Era tot ce Îmi lipsea. Să mi-o imaginez pe vară-mea Kerry strîngînd la piept victorioasă nu știu ce trofeu de argint Cel-mai-bun-agent-de-turism-din-lume-ba-nu-din-univers. — Și a sunat și Connor, ca să vadă dacă știu ceva de tine, adaugă Lissy repede. A fost foarte drăguț, a zis că nu vrea să te sune pe mobil În timpul Întîlnirii, să nu te deranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cunoaște. O, Doamne. Dacă se prinde ? Încep să tai o lămăie feliuțe, aruncînd Întruna priviri de control asupra mulțimii. Unde naiba o fi Jack ? — M-am prins, spune Connor brusc, și, În clipa În care ridic privirea, Îl văd fixîndu-mă victorios. E vorba de Paul, nu-i așa ? — Poftim? Mă holbez uluită la el, abținîndu-mă cu greu să nu izbucnesc În rîs. Nu, nu e Paul! De unde pînă unde ți-a putut veni o asemenea idee ? — Te văd uitîndu-te Întruna În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vreun fel. Îmi permiți să-ți spun că ambele teorii mi se par destul de puțin probabile ? spune Jemima, ridicînd din sprînceană. — Foarte bine atunci, zi care-i teoria ta ! face Lissy supărată. — Operația estetică, firește ! spune aceasta cu un aer victorios. Și-a făcut un lifting facial și nu vrea să știe nimeni, așa că s-a dus să-și petreacă perioada de recuperare În Scoția. Și știu și ce Înseamnă B-ul din Planul B. — Ce anume ? zic Îndoită. — Botox ! spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Întreruptă de trilul soneriei de la mobil. Slavă Cerului. Oricine e, Îl iubesc. Scot iute mobilul și apăs pe butonul verde. — Emma, o să mă iubești pe vecie ! aud glasul sfredelitor al Jemimei. — Poftim ? Mă uit la telefon. — Am aflat totul ! spune victorioasă. Știu, știu, sînt o fată de aur, nu știi ce te-ai fi făcut fără mine... — Poftim ? Mă trece un fior de alarmă. Jemima, despre ce vorbești ? — Despre răzbunarea ta pe Jack Harper, prostuțo ! Dacă te-am văzut că stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ne Învățase Gupal pe toți. - Le-am pus, le-am pus! M-am apropiat de el și i-am glăsuit În șoaptă, să nu ne audă oamenii de rând. Fie că Învingem, fie că suntem Înfrânți, tot noi vom fi victorioși. - Asta e bine, zise Barra, deși nu-mi dau seama cum de vor face cuvintele așa ceva. Mă rog. Nu eu sunt stăpânul vorbei. Ascultă, reluă el, iscoadele noastre au văzut azi-noapte cum Scept a primit câteva pâlcuri venite de la Miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
în urechi, mai bine îl aud pe dumnealui. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cum vreți. Da’-i infinit mai bine... (Pauză, Fiecare așteaptă într-o stare de paralizie, oarecum înfrânți. Treptat expresia feței BĂRBATULUI CU ZIARUL se transformă, urcând de la o mină victorioasă și regăsită spre o suferință debordantă.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Scoțându-și cocoloașele de vată din urechi, către BĂTRÎNUL CU BASTON.): Aveți dreptate... Cam foșnește... Ne-ar trebui niște antifoane autentice. BĂTRÎNUL CU BASTON: Orice antifoane ți-ai pune... Nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ridicat odată cu lotul de „istorici“ care se aflaseră în serviciul Curții Regale, sau avuseseră legături cu cei care lucraseră acolo. Obănceanu fusese atunci demascat printr-o anonimă venită de la „un grup de tovarăși țărani agricultori conștienți din Întovărășirea Agricolă Drumul victorios al lui Lenin și Stalin“ că ar fi fost în relații apropiate (rudenie chiar?) cu doctorul Mamulea, nonagenar la acea dată, cel care fusese medicul personal al însuși regelui Carol I, suveranul care la 1907 „ucisese - se menționa în anonimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din ’53, câștigase chiar premiul doi cu compoziția „Alergând în calea zorilor.“ Un tablou mare, patru metri pe doi jumate, cu un grup numeros de tineri de toate culorile și rasele, băgase și capitaliști, americani și engleji în special, alergau victorioși cu ramuri de măslini și cireși înfloriți spre viitorul care tocmai răsărise. Prin măslini, făcuse legătura și cu campania pentru semnarea Apelului Păcii și o aluzie, destul de transparentă, și la lupta comuniștilor greci, cu Glezos al lor, împotriva dictaturii imperialiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
decât că Violet se obosise să se urce până pe schelă și să-i blocheze cablul Tabithei. Cu alte cuvinte, nu o vedeam pe Violet murdărindu-și mâinile. În plus, era greu de înțeles ce motiv ar fi avut; doar ieșise victorioasă din micile hârjoneli cu Tabitha. După care, mi-a venit altă idee. Dacă Violet aflase că Tabitha fusese în spatele acelui mesaj de pe robotul telefonic, pentru ca după aceea să-i pună acesteia din urmă antihistaminice în cafea? Dacă se hotărâse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
rupă, în sfârșit, cercul vicios. Și a venit în cele din urmă singurătatea în fața războiului și a morții, în fața chipurilor copiilor înfometați, a bătrânilor înfrânți, a bărbaților muribunzi și a femeilor cu mințile zdruncinate. Și aceea nu era singurătatea războinicului victorios, nici măcar a celui învins, pentru că n-a fost niciodată nici una, nici alta. Era singurătatea neadaptatului care nu-și cunoaște locul în cadrul jocului, care privește împrejurul său și se întreabă cine este el și cine sunt cei care îl înconjoară. — Adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în aproprierea foarte vechii biserici Sân Miniato.129 De la 1498 până la începutul anilor 1500, arhitectul Cronaca a dirijat un program masiv de construcție la mănăstirea franciscana, care, conform lui Lorenzo Polizzotto, a funcționat că un "cartier general al recentei campanii victorioase împotriva lui Savonarola"130. Rinaldeschi a fost arestat în grădina acestei mănăstiri [Figură 4], care avea vedere spre Florența, după actul lui de sacrilegiu. Cu toate acestea, Savonarola era încă prezent în mințile multor florentini. Încă din 1501, o mare
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
nostru, ci să ne smerim, să ne cunoaștem lungul nasului, având În vedere și cugetând la cei ce-au fost și s-au dus uciși de gloanțe ori de torturi, de boli și de foamete sau la cei ce trecând victorioși prin bătăi, epidemii și reeducări, au ajuns să semene cu niște epave, neștiind cum arată sănătatea, fie fizică, fie mintală. Să ne gândim la toți camarazii de la Pitești, Gherla și din lagărele Canalului Dunărea-Marea Neagră (prima variantă, cea din anii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spre care se Îndrepta. Orașul Constanța se și vedea, se și distingea, chiar, bine, apropiindu-se vertiginos, de autoturismul care nici nu-și sporea, nici nu-și micșora viteza. Andreel Conduru avansase prin viață, până În acel moment, urcând vertiginos și victorios, din treaptă În treaptă, acționând sub imperiul, sub auspiciile, sub umbrela tuturor prin - prin-urile amintite mai la Început, prin - prin-uri, pe care și le Însușise, și pe care le pusese În practică, atât de exact, iubitul său părinte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
global, mai-marii lumii tot Încercînd să Întindă un elastic ce le venea mereu Înapoi peste degete? Nu se lăsau. Chiar dacă erau Împotriviri violente. Poliția era a lor. Armatele Îi apărau. Revoluțiile, toate, dădeau greș. De cînd lumea, chiar cînd păreau victorioase. Cea franceză, poate cea mai vestită, proclamase drepturile omului. Cea rusească impusese obligațiile acestuia. A lui Mao oprise totul În loc, dar numai aparent. S-a văzut ce s-a ivit apoi acolo după o naștere asiatică, În chinuri. Revoluția cubaneză
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ei Îl făcea să creadă că femeia o luase razna. Din toleranță se născuseră toate relele lumii; și, din toate părțile, aceeași lume era Îndemnată, mai insistent ca niciodată, tot la toleranță, ce dacă armate de gay și lesbiene mărșăluiau victorioase pe bulevardele lumii? Paradele astea o duseseră În pragul nebuniei pe bunică. Marika nu avea nimic, poate, cu defilările acestora; ea era Încă tînără, cine știe ce experiențe avusese și ea, după căderea Cortinei de Fier, junimea Estului deschisese cutia Pandorei, atunci
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cum dați soțului meu socoteală, îi avertiză ea, arătând cu brațul întins omul cu sania ce se apropiase la aproape douăzeci de pași. Privind spre direcția indicată de ea, au început să urce, fără să se mai uite înapoi. Laura, victorioasă, i-a urmărit câteva Tainicele cărări ale iubirii clipe și s-a felicitat în gând pentru felul în care i-a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Totuși, cu respect față de mine, de copila mea, de..., de tatăl ei, mă voi îngriji să fiu Tainicele cărări ale iubirii mereu proaspătă, na!, își încheie Laura acest dialog, trecând grăbită cu prosopul peste tot trupul, mulțumită că a terminat victorioasă lupta cu ea însăși... ... Laura a plecat grăbită la serviciu, în ciuda orei matinale la care se trezise, dar și-a făcut timp să treacă în fugă prin camera copilei sale. A deschis ușa cu aceeași mare atenție. Mama Lucreția nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Aglae se închină, în semn de protest, iar Olimpia se arătă vădit scandalizată, fară să fie în stare să spună vreun argument. Moș Costache, morfolind țigara în dinți, era atent și încruntat. - Ce e aia suflet, întrebă Stănică cu ironie victorioasă, spuneți-mi ce e aia suflet? Sufletul e suflul, adică suflarea, respirația, anima, cum zic latinii; sufli? ai suflet! nu mai sufli? te-am dus la gunoi. Cum adică, puiul de găină pe care-l mâncași să n-aibă și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în supa organică a oceanului, formată din metan, bioxid de carbon, amoniac și, desigur, din apă. Și, în general, îi potcovi în descântece grele pe oricine bombănea ori s-ar fi împotrivit în vreun fel politicii materialist- ateiste a marxismului, victorioasă în patria noastră. Spre final, la aceeași plenară, dintr-o singură frază, Ceaușescu nu pierdu ocazia și îi destitui pe toți secretarii cu propaganda, mici și mari, ai Bucureștiului, începînd să-i salte, chiar din acea clipă, în funcțiile lor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
colegi care îi admirau temperamentul. Ca oricare tânăr de vârsta lui avea câteva secrete și îndoieli. Misterul de nedezlegat al fiecărui om poate apărea când nu te aștepți, însă el nu-și făcea probleme. Instinctual, credea că este un conducător victorios și încă unul valoros .Era puțin obosit după demonstrația făcută în fața șoferului care i s-a părut și lui simpatic și, într-adevăr, riscând o întâlnire cu un milițian de la circulație, acesta a ținut morțiș să-l debarce în apropierea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]