1,712 matches
-
ca un pâlc negru de corbi, espropriind palmă cu palmă pe țăranul încărcat de dări, sărăcit prin împrumuturi spre a-și plăti dările, nimicit prin dobânzile de Iudă ce trebuie să le plătească negrei jidovimi. Și asta, în jargonul gazetelor vieneze, se numește a duce civilizația în Orient. Oameni a cărăr unică știință stă în vânzarea cu cumpănă strâmbă și înșelăciune au fost chemați să civilizeze cea mai frumoasă parte a Moldovei. Poporul cel mai liber și mai îngăduitor și-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a noastră, dar a imperiului vecin chiar, acela va înțelege că insinuarea, dacă n-ar veni de la redacția "Telegrafului", ar fi pentru noi cea mai gravă insultă. Căci acel organ este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se pare că republicanii vor câștiga fotoliuri mai cu samă la Rouen și la Șamberi. Mai mulți bonapartiști au fost aleși în Gironde, precum d-nul Pascal. [30 octombrie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["VAIETELE DE MEDIAȚIUNE... Vaietele de mediațiune de cari organele vieneze răsunară nu sânt zice o corespondență a Nordului, decât ultima neputincioasă răvoință în privirea Rusiei care au caracterizat aprecierile anterioare a acestor ziare, precum și noutățile diplomatice și militare ce ele au pus în circulație. Nu trebuie să-și ascundă cineva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucruri. Trecând prin holurile de la intrare a localurilor de lux, prin locuri precum Palmer House și restaurante cu draperii care creau o atmosferă de intimă cu ciucurii lor grei și cu orchestra de corzi ce zdrăngănea cu demnitate săltărețele valsuri vieneze, Simon absorbise toate aceste cunoștințe. I se umflau nările de poftă. Se arăta cinic în legătură cu asta, dar se prinsese în joc. Ar fi trebuit să-mi dau prin urmare seama cât de oribil se simțea că trebuie să locuiască în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lor de spital. Sari la cum era viața când erai bebeluș și nu puteai mânca decât hrană pentru bebeluși. Te bălăbăneai spre măsuța pentru cafea. Ești în picioare și trebuie să continui să șontâcăi pe picioarele alea ca niște cârnați vienezi, altfel cazi la pământ. Apoi ajungi la măsuța pentru cafea și te lovești cu căpșorul tău moale de bebeluș în colțul ascuțit. Ești jos, și măiculiță, o, măiculiță, ce doare. Totuși, nu e nimic tragic până nu dau fuga la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
compune o operă atât de frivolă. Când scandalul s-a liniștit, m-am urcat pe scenă și am întrebat publicul de ce devenise atât de furios. Răspuns: «Din cauza valsului». Eu: «Cum, din cauza valsului?» Regizorul: «Da, la Scala, publicul nu gustă „valsul vienez“ decât în balete». Am început să râd: Ce va fi atunci în actul al treilea, unde există mai multe valsuri?» Au ridicat din umeri... Începând de la a doua reprezentație valsul s-a cântat întotdea-una la pian, pentru a-i liniști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
transmitea guvernului habsburgic, prin intermediul lui Ion Bălăceanu, un comunicat 69, publicat pentru a avea mai multă greutate și în „Monitorul • Gh. Căzan, Ș. R. Zonner, op. cit., p. 99. • Ibidem, p. 101. • Ibidem, p. 105. • Gh. N. Căzan, Știri din arhivele vieneze privind acțiunea națională a românilor în anii 1880-1883, în „Analele Universității București“, Istorie, anul XXI, nr. 2, 1972, p. 83. Oficial“, în care se făcea o delimitare clară față de inițiativa ofițerului român, considerată „cu totul privată, lucrată fără cunoștința prealabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1938, p. 45. • Gh. Căzan, Ș. R. Zonner, op. cit., p. 113. • Ibidem, p. 114. aveau motive suficiente de nemulțumire la adresa României (mesajul tronului din 1881 și discursul lui Grădișteanu din vara acelui an) exista o anumită disponibilitate a cercurilor politice vieneze de a renunța la exercitarea unor presiuni asupra României pentru a pune în aplicare tratatul de la Londra 89. Sosit la Breslau pe 17 august, unde fusese întâmpinat de I.C. Brătianu și Gh. Vîrnav Liteanu, ministrul României la Berlin, Carol avea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre întemeietorii științei istorice în Bucovina a fost Eudoxiu Hurmuzaki, membru al Academiei Române, care a cules un număr impunător de documente în arhivele vieneze, ce au stat la baza colecției care îi poartă numele. Istoricul Dimitrie Onciul și-a început activitatea științifică la Cernăuți, devenind ulterior profesor și rector al Universității din București, director al Arhivelor Statului și președinte al Academiei Române. Ion Nistor, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bucovinei o moțiune pe tema schimbării legii electorale, încă din 1904, împreună cu deputatul evreu Beno Straucher și ucraineanul Nicolai Vasilco, care nu a găsit ecoul necesar în provincie și la Viena 22. Câțiva ani mai târziu, la inițiativa forurilor centrale vieneze ce elaboraseră, în ianuarie 1908, propunerea privitoare la necesitatea reformării legilor electorale existente în provinciile imperiului, Dieta Bucovinei, în sesiunea din anul 1908, a luat în dezbatere ideea întocmirii unui proiect de lege în acest sens, fără a se ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Marcel Proust, scriitorul manifestându-și aici mefiența în legătură cu posibilitățile freudismului de a sonda psihicul uman și, implicit, domeniul literaturii. E însă foarte probabil ca autorul Tezelor și antitezelor să nu fi asimilat, până la acea dată (1936), conceptele fundamentale ale medicului vienez, mai ales că eforturile sale erau conjugate spre redactarea lucrării de doctorat intitulată Modalitatea estetică a teatrului, susținută și publicată un an mai târziu. De altminteri, chiar și în Occident, psihanaliza, prin noutățile (șocante pentru unii), pe care le aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
puteau avea contact cu o literatură deschisă spre lume, cu o artă plastică și arhitectură de forță și de substanță, perfect armonizate cu tradiția și bunul-gust, în sfârșit, cu muzica și dansul ce, probabil, au mai mult aport la imaginea vienezilor, care și atunci când pășesc pe stradă transmit bucuria de viață ca pe un dar cu totul personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme, italienisme, franțuzisme, înnoite neîntrerupt, încât au vestit demult Europa unită, se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se discută serios, armonizat cu un caleidoscopic și atât de rar farmec politicos, Negruzzi îl va individualiza ușor îl "Recunoaște" fără a-l
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu înalt și grijuliu nivel estetic care se arătau indignate de jignirea adusă publicului românesc: „Dunărea albastră?! Dar ce suntem noi? Țară subdezvoltată?” Eu socoteam, din contra, că gestul muzicienilor a fost de o grație superbă: specimenul suprem al valsului vienez, executat sub bagheta primului șef de orchestră din lume de către formația cea mai calificată pentru aceasta: ce poate fi mai absolut? Dar supărarea esteților noștri vine dintr-o concepție foarte exigentă și deci exclusivă asupra artei; valsurile lui Strauss se
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
deci ușoară, sunt ceva popular, ca, la vremea lor, versurile lui Béranger. Separația aceasta dintre muzica ușoară și cealaltă e un fenomen de corupere și degradare. Marii compozitori au scris și muzică de dans și romanțe; în tot cazul, valsul vienez e una dintre fericitele expresii ale Europei civilizate, cum a fost și menuetul; Johann Strauss e un compozitor genial (ceea ce nu-mi pare a fi deloc, în schimb, Richard Strauss, de pildă, pe care-l găsesc pretențios și lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
două stiluri interpretative distincte, susținute de instrumente adaptate fiecăreia dintre acestea: interpretarea cu "instrumente normale", reprezentând stilul german, sau cu "instrumente tăiate" Îinstrumentele sunt scurtate cu aproximativ doi-trei centimetri și scoteau un sunet mai înalt și mai dulceă, reprezentând stilul vienez. Ajunsă la a II-a ediție, prima a avut loc anul trecut, această importantă manifestare culturală, inițiată de Primăria Comunei Cozmești și finanțată de către Administrația Fondului Cultural Român, în urma unui proiect depus și declarat câștigător, în anul 2011, a avut
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări involuntare îLimba care înțepenește; vocea care devine ezitantă - la un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc la inconștient... Mai este și altceva? Denegarea freudiană - ceea ce Jules de Gaultier numește bovarism, definit ca însușire a oamenilor de a se crede altfel decât sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a unor mari istorici ai artei italiene, îndeosebi de a lui Corrado Ricci, la rândul lui influențat de clasicismul școlii lui Cavalcaselle. Dar M. realiza o sinteză, adăugând orientarea fenomenologică a lui Roberto Pane și Lionello Venturi, discipoli ai școlii vieneze și ai lui Croce. Renașterea era privită ca un fenomen ce interesează deopotrivă istoria mentalităților, se insista asupra polimorfismului Renașterii (idee nouă pe atunci), ceea ce îl îndreptățea pe autor să descopere semne ale viziunii renascentiste în poezia și în arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
și titlul următorului volum al lui I., apărut în condiții grafice de excepție. Atelier poetic și operă finită în același timp, La Baaad (1979) este constituit din trei mari cicluri poetice (La Baaad, Sala de gimnastică și Amintiri din pădurea vieneză), care oscilează între calitatea de document literar și existențial și notația poetică febrilă, între prozaic și sublim, într-o încercare meritorie de a surprinde originile înseși ale poeziei și ale actului creator. „Am voit - declară poetul - să creez o echivalență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
numere ale seriei dintâi, intră în zona de interes a redactorilor A.s. în deceniul al patrulea, atât sub aspectul analizei turneelor efectuate în zonă de trupele profesioniste, cât și al spectacolelor de diletanți. Creațiile populare studențești apărute în mediul vienez, cum sunt Vechea noastră gardă, Viața de student, Papa și sultanul, sunt recuperate din manuscrise și reintroduse în circuitul cultural de Iuliu Moisil. Versul lui Bunăparte și În spitalul ambulant din Verona, texte concepute în stil popular, al doilea tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
mod și confirmați de împărat. Pe măsura consolidării dominației în Transilvania, Curtea imperială va subordona principalele instituții politice, administrative și fiscale, pentru a contrabalansa opoziția stărilor 770. După încheierea păcii de la Karlowitz (1699)771 și emiterea noii Diplome leopoldine, suveranul vienez devenea și principe al Transilvaniei. Din anul 1765, când Transilvania a fost ridicată la rang de Mare Principat, împăratul folosea în intitulatio formula "Mare principe al Transilvaniei". Dietei i se vor restrânge atribuțiile și va fi convocată mai rar. La
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lumea, Tatăl a intervenit și el În acțiune. Ființele vii s-au ivit din Înseși elementele. Animalele sînt vrednice de dispreț doar din pricină că procrează prin coit, Însă plantele În general nu, nici măcar vița de vie. Potrivit unei glose la manuscrisul vienez, vița de vie se numără printre cele douăzeci de specii pe care Diavolul le-a plantat În Paradis, care este un loc rău. Plantele nu sînt intrinsec rele; vița de vie este osîndită cu deosebire, fiindcă „Diavolul și-a introdus
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
școală românească. Două plachete tipărite la Viena în 1808 și 1810 conțin încercări poetice omagiale, ocazionate de „logodirea” împăratului Austriei, Francisc I și de aceea a lui Napoleon. Printre lucrările teologice și moral-educative traduse de L. din germană în perioada vieneză, astăzi pierdute, s-au aflat Învățătura ortodoxă a arhiepiscopului Platon Levșin din Tver, lucrarea lui J. H. Campe Învățături morale ale lui Gottlieb Ehrenweich pentru băieți, precum și povestiri populare și romantice. L. a mai compilat la Viena și la Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
reușit să descopere cele mai multe dintre izvoare, datorită faptului că le-a privit prin prisma atașamentului scriitorului față de curentul zis „național” din literatura maghiară. A studiat răspândirea idilelor lui S. Gessner în literatura noastră, corespondențele dintre Țiganiada și un poem al vienezului Alois Blumauer, a relevat „influențe literare la Eminescu” (unele dintre acestea fiind validate ulterior de istoria literară). A tradus numeroase lucrări germane de pedagogie (între 1898 și 1933). În tinerețe, și-a încercat condeiul și în tălmăciri literare. A dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
dintâi se oferă să-i intermedieze traducerea câtorva lucrări, mai ales Tratatul și Mitul eternei reîntoarceri, în Austria, fapt care nu numai că se va concretiza, dar îi va aduce ulterior lui Eliade titlul de doctor honoris causa al universității vieneze. Vezi și Jurnal II, 30 mai 1973. Tonul mesianic din debutul acestei scrisori, în care Höfler contrapune decăderii Europei de după război forța salvifică a lucrurilor cercetate de Eliade, „cele mai ascunse și pline de presimțiri ale unor timpuri mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]