894 matches
-
Anglia, dominînd asupra unui vast imperiu care conține și cea mai mare parte a Scandinaviei. În țara francă, singurul stat normand care n-a avut o existență efemeră este cel constituit în 911 în jurul lui Rollon. Acest șef de bandă viking, originar din Orcade, a obținut, într-adevăr, prin tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, semnat de regele franc Carol cel Simplu, regiunile din jurul Senei de Jos, care vor deveni "Normandia", deși colonizatorii săi vor adopta repede limba, religia și instituțiile Galiei carolingiene. Dislocarea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
familie, slujitori, oameni de arme), grație fortăreței pe care-o construiește. În virtutea lungii evoluții care le dă naștere, senioria și feudalitatea apar, așadar, într-o lume care, deși pradă anarhiei politice, nu se caracterizează printr-o restrîngerc, pur și simplu. Vikingii și musulmanii au distrus mult, e drept, și viața rurală a fost în nenumărate locuri afectată de abuzurile lor. Dar numeroase așezări au scăpat jafului, iar cele care au suferit cel mai mult s-au redresat fără întîrziere. Începînd cu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pâmîntul Sfînt, își va afla moartea în Asia Mică, fiul său Wilhelm, prea tînăr încă pentru a-și asuma sarcina guvernării, nu poate împiedica familiile seniorale să se înfrunte în nesfîrșite răzbunări de clan. Pot fi văzute grupuri autonome de vikingi rezistenți creștinării care se instalează și refuză autoritatea ducală. Abia la mijlocul secolului al XI-lea, Wilhelm, susținut de regele Franței, Henric I, reușește să-și reimpună autoritatea în ducat. Căsătoria sa cu Mathilda, fiica contelui de Flandra, pătrunderea în sfera
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acestui exercițiu fizic, i-a permis să devină sportul cel mai răspândit, adevărat fenomen social. Un istoric englez afirmă că fotbalul s-a născut în secolul al VIII-lea, la Kingston-on-Thames, când saxonii au sărbătorit victoria asupra unui șef al vikingilor plimbând capul acestuia, lovit cu picioarele, pe străzile orașului. În fond, unde se află izvorul acestui minunat joc sportiv? A căuta originile fotbalului în trecutul îndepărtat nu este un lucru prea ușor, dar nici imposibil, deoarece civilizația umană ne-a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
traducere și introducere de Albert Hofstadter, Harper & Row, 2001. Hegel, G.W.F., Prelegeri de estetică, vol. I și II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Române, București, 1966. Heraclitus, Fragments: The collected Wisdom of Heraclitus, traducere de James Hillman, Viking Adult, New York, 2001 Heraclitus, Fragments: The Collected Wisdom of Heraclitus, traducere de Brooks Haxton, prefață de James Hillman,Viking Adult, 2011. Horkheimer, Max și Adorno, Theodor W., Dialect of Enlightenment, traducere de Edmund Jephcott, Stanford University Press, Stanford, 2002. Humbolt
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Române, București, 1966. Heraclitus, Fragments: The collected Wisdom of Heraclitus, traducere de James Hillman, Viking Adult, New York, 2001 Heraclitus, Fragments: The Collected Wisdom of Heraclitus, traducere de Brooks Haxton, prefață de James Hillman,Viking Adult, 2011. Horkheimer, Max și Adorno, Theodor W., Dialect of Enlightenment, traducere de Edmund Jephcott, Stanford University Press, Stanford, 2002. Humbolt, Wilhelm von, Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, traducere de Eugen Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deopotrivă încărcat de sensurile unei întemeieri acoperitoare și deschis către perspectiva salutară a unei reformări autentice. Bibliografie Adorno Theodor, Negative Dialectics, Seabury Press, New York, 1973. de Aquino Thoma, Summa Theologiae, ed. Științifică, București, 2000. Arendt Hannah, Between Past and Future, Viking Press, New York, 1961. Arendt H., The human condition, University of Chicago Press, Chicago, 1958. Aristotel, Etica nicomahică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Aristotel, Metafizica, ed. Iri, București, 1999. Aristotel, Protrepticu", ed. Humanitas, București, 2005. Bergson Henri, Eseu asupra datelor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Psychology, vol. I, Henry Holt & Co., New York, 1890, p. 294. 88 J.L. Mackie, "Subiectivitatea valorilor", în Valorile și adevărul moral, Valentin Mureșan (ed.), ed. Alternative, București, 1995, p. 144. 89 Madison citat de Hannah Arendt, în Between Past and Future, Viking Press, New York, 1961, p. 234. 90 G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995, p. 283. 91 G.H. Mead, op. cit., pp. 132-133. 92 Mircea Flonta, Cognitio. O introducere critică în problema cunoașterii, ed. All, București, 1994, p. 192
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
faptul că persoana în cauză era temporar incapabilă, înlătură astfel de consecințe. Cu ce implicații pe plan etic pentru medicul respectiv? În alte concepții, tradițional, sinuciderea era considerată, prin prisma anumitor precepte religioase, un act rezonabil, chiar recomandabil. Astfel, la vikingi se considera că paradisul din Valhalla putea fi deschis numai celor care aveau parte de o moarte violentă - sinuciderea fiind inclusă aici. Alte religii considerau sinuciderea - în anumite împrejurări - un act nobil; astfel, în ritualul „suttee“ hindus, soția celui decedat
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pentru a crea adăposturi, acoperite apoi tot cu piei de animale, blocuri de gheață pentru a construi igluuri). Activitatea de bază era vânatul care asigura hrana oamenilor tundrei. Există dovezi ale populării timpurii a tundrei, printre acestea numărânduse și așezările vikingilor din Groenlanda sau Newfoundland ce datează de mai bine de 1000 ani. O lungă perioadă de timp tundra nu a prezentat o valoare economică deosebită, în mare parte ca urmare a izolării acestor ținuturi. Au fost perioade când s-a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ed.), „Curriculum: Interdisciplinary Insights”, Teachers College Record, 73 (2), 1971. 18. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. 19. Z. Brzeziñski, Between Two Ages: America’s Role in Technetronic Era, The Viking Press, New York, 1970. 20. A. Toffler, Future Shock, New York, 1971 (trad. rom.: Șocul viitorului, Editura Politică, București, 1976). 21. C.A. Reich, The Greening of America, Random House, New York, 1970. 22. J. Frymier, A School for Tomorrow, McCutchan Publishing, Berkeley
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1985), Toward Excellence in Curriculum Inquiry: The Story of the AERA Special Interest Group on Creation and Utilisation of Curriculum Knowledge: 1970-1984, Nittany Press, State College, PA. Showalter, E. (1990), Sexual Anarchy: Gender and Culture at the Fin de Siècle, Viking Press, New York. Shuchat-Shaw, F. (1974), „The Listeners”, în W. Pinar (ed.), Heightened Consciousness, Cultural Revolution, and Curriculum Theory: The Proceedings of the Rochester Confrence, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 156-160. Siegel, H. (1988), Educating Reason, Routledge, Londra. Silberman, C. (1970), Crisis
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Geddie, 1892. Troțki, Leon (1924). Europe and America: Two Speeches on Imperialism. New York: Pathfinder Press, 1971. Tugendhat, Christopher (1971). The Multinationals. London: Eyre and Spottiswoode. Turner, Louis (1971). Invisible Empires. New York: Harcourt, Brace, Jovanovich. Ulam, Adam (1971). The Rivals. New York: Viking. Ullman, Richard H. (octombrie 1976). ,,Trilateralism: ‘partnership’ for what?” Foreign Affairs, vol. 55. UN Department of Economic Affairs (1949). Internațional Capital Movements During the Inter-War Period. New York. Department of Economic and Social Affairs (1961). Internațional Flow of Long Term Capital
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Plan. Washington, D.C.: GPO. Vagts, Alfred (1956). Defense and Diplomacy: The Soldier and the Conduct of Foreign Relations. New York: King’s Crown Press. Veblen, Thorstein (1915). ,,The opportunity of Japan”. În Leon Ardzrooni (editor), Essays în our Changing Order. New York: Viking, 1954. Vital, David (1967). The Inequality of States. Oxford: Oxford University Press. Von Laue, Theodore H. (1963). ,,Soviet diplomacy: G. V. Chicherin, People’s Commissar for Foreign Affairs 1918-1930”. În Gordon A. Craig și Felix Gilbert (editori), The Diplomats 1919-1939
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ia. Să nu mori de ciudă? Nu-ți vine să bei bățos pînă îți îneci amarul? Mai ales că plătea consumația păgubitul confrate Ponor. O poveste similară am trăit cu mai mulți amici, ascultînd trista poveste a domnului Limbric ("Ultimul viking", p. 214), culmea de amărît și de generos în a ne oferi un vin strașnic. Deși omul ne adăpa cu generozitate, noi tot găseam ceva de rîs, ca proștii. În primul rînd domnul Limbric era mult mai cult decît noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cult decît noi toți la un loc. Știa istoria mai bine decît oricine și ne demonstra că Limbrich-ii lui populau pădurile și zăvoaiele pe vremuri. Numele de Limbrich venea din engleză de la limb = odraslă și rich = bogat, generos. Odrasla, adică vikingul, venită pe la noi, în drum spre Constantinopol, era nimeni altul decît fiul lui Eric Cel Roșu. Noi, pleșcarii, deși ne dădeam coate ca proștii, profitam de generozitatea pădurarului, os de viking și beam ca purceii. În ce anturaj mă aflam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la limb = odraslă și rich = bogat, generos. Odrasla, adică vikingul, venită pe la noi, în drum spre Constantinopol, era nimeni altul decît fiul lui Eric Cel Roșu. Noi, pleșcarii, deși ne dădeam coate ca proștii, profitam de generozitatea pădurarului, os de viking și beam ca purceii. În ce anturaj mă aflam, că mi-i și acum rușine, deși parcă, parcă mi-i dor de un bis!! Dacă această pățanie ar fi unicat, mai treacă, meargă. Numai că am avut istorii și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a fel de fel de întîmplări care au avut neșansa să nu fie menționate în istoria acelor locuri. Cînd în anul 711 Tariq Ibn-Ziyad, după ce a trecut Gibraltarul și l-a bătut măr pe regele vizigot Rodrique, a închis Gibraltarul. Vikingii și-au văzut închisă Marea Mediterană, enorma lor scenă pentru comerț și jaf. Constantinopolul, buricul pămîntului, constituia centrul lumii. Prin anul 1000 acesta avea un milion de locuitori, comparativ cu Roma sau Parisul care abia atingeau pe atunci patruzeci de mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe atunci patruzeci de mii de suflete. În această capitală a lumii era cea mai avansată tehnologie, cultură, știință și tot aici era și piața cea mai abundentă în noutăți de tot felul, venite din lumea întreagă. Cu Gibraltarul închis, vikingii au căutat drumuri terestre spre capitala lumii. S-a remarcat drumul care trecea prin Lvov, Lipscani, Rădăuți-Prut, Miorcani, Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau pe uscat. Celălalt era drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
drumuri terestre spre capitala lumii. S-a remarcat drumul care trecea prin Lvov, Lipscani, Rădăuți-Prut, Miorcani, Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau pe uscat. Celălalt era drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc. Era o vreme întunecoasă, cu nori negri care se fugăreau bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
suman și un burnuz din piele de oaie întoarsă pe dos. În spate ducea o desagă din pînză de sac și pe cap avea o căciulă imensă, roasă pe la margini și mițoasă rău. Omul acesta părea mai sălbatic decît un viking care rătăcise pe aici cu multe secole în urmă. Cîmpul, de o parte și de alta a drumului, era plin cu glugi din strujeni, legate cu niște curpeni de bostani, groși cît funia cu care se lega buhaiul satului pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să țină puhoaiele departe de picioarele și pielea bietului drumeț. Totuși Potopul acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea jivine, dar acum... L-au găsit pe drumețul care o luase pe urmele vikingilor după mai multe zile. Pe bata pantalonilor scria, abia lizibil, Costică Cotiugă. Nu s-a mai găsit nimic scris, nici un document și nici un om care să-l cunoască. Din acest motiv oamenii au scris pe o cruce improvizată " Aici odihnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Aici odihnește Costică Cotiugă. Dumnezeu să-l ierte". Așa a decis prostimea locului. Noi, cei mai deștepți, avem o poveste mai aproape de adevăr. Roșcatul acesta era urmașul urmașilor, urmașilor unui copil din flori al unei moldovence. Fata a iubit un viking, fiu al lui Erik Cel Roșu. Prin urmare, era și el os împărătesc, ca și domnul Limbric (p. 214). Prostia cu pantalonii a fost cauzată probabil de faptul ca bietul om i-a cumpărat dintr-un magazin second hand. Propunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mînă cu tînărul. Așa pornesc la vale cu toții, dar Guță lunecă frecvent și rămîne în urmă. Să-l așteptăm, spune tînărul. Dă-l în Strunga Dracului, spune hotărîtă Pamela, făcîndu-i cu ochiul. Atunci să grăbim pasul, spune tînărul vesel. Ultimul viking În pădurile ținutului Sucevei, acolo unde încă se mai ciondănește cîmpia cu poalele munților subcarpatici, există un sătuc îngropat în uitare. Are și un nume, Valea Adîncă, pentru că chiar așa și stau lucrurile. Un soi de gîrlici, înconjurat pe trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
numele brigadierului. Familia aceasta a Limbricilor este foarte veche, mai veche chiar decît cea a Mușatinilor. Brigadierul cunoaște povestea primului Limbric venit pe acele locuri. Originea neamului său se trăgea de la Eric cel Roșu și el, Limbric, era os de viking get-beget. Cînd arabii au închis Gibraltarul (Geb el Taric), s-a închis și drumul maritim spre Constantinopol, oraș care era buricul lumii și care în anul 1000 avea mai mult de 1 milion de locuitori. Vikingii au căutat drumuri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]