2,133 matches
-
caracterizată prin redescoperirea valorilor culturale a Antichității grecești și romane și crearea unor mari valori culturale, considerate inegalabile. S-a manifestat în special în domeniul artei și literaturii, în care au creat personalități neegalate până astăzi (Dante, Michellangelo, Leonardo da Vinci etc.). Republica Populară Romînă - a fost denumirea oficială a României, în perioada cuprinsă între abolirea monarhiei la 30 decembrie 1947 (vezi abolirea monarhiei, Mihai I, regele României, România comunistă, 30 decembrie 1947) și adoptarea Constituției din 1965 (vezi Constituția din
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
liderilor lumii, o fuziune de forțe care creează viitorul. Nu este vorba despre o singură forță, o tendință, ci de convergența unor trenduri care creează viitorul. Această gândire convergentă este esențială pentru emiterea de prognoze de calitate. Ceea ce cunoștea Da Vinci Leonardo da Vinci este renumit pentru multe lucruri, inclusiv pentru faptul că a emis previziuni legate de viitor prin acele ilustrații care prezintă o stranie mașinărie zburătoare și vehicule subacvatice. Acestea erau hărți vizuale, un gen de proiect premonitoriu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fuziune de forțe care creează viitorul. Nu este vorba despre o singură forță, o tendință, ci de convergența unor trenduri care creează viitorul. Această gândire convergentă este esențială pentru emiterea de prognoze de calitate. Ceea ce cunoștea Da Vinci Leonardo da Vinci este renumit pentru multe lucruri, inclusiv pentru faptul că a emis previziuni legate de viitor prin acele ilustrații care prezintă o stranie mașinărie zburătoare și vehicule subacvatice. Acestea erau hărți vizuale, un gen de proiect premonitoriu care spunea o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
inclusiv pentru faptul că a emis previziuni legate de viitor prin acele ilustrații care prezintă o stranie mașinărie zburătoare și vehicule subacvatice. Acestea erau hărți vizuale, un gen de proiect premonitoriu care spunea o poveste despre viitor. Ceea ce cunoștea Da Vinci era un mod de gândire strategic referitor la viitor. Era primul care schița viitorul. A folosit metafore vizuale pentru a crea invenții. Chiar a reușit să construiască câteva dintre creațiile sale futuriste, cum ar fi automobilul său, care era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
invențiile sale premonitorii erau considerate atât de exagerate, încât au fost respinse ca fiind ridicole. Dar o mână de oameni au recunoscut geniul său în privința capacității de a vedea în viitor. Fără existența acelor mecena ai artelor din preajma lui Da Vinci, a imensului său talent și a protecției de care s-a bucurat din partea elitei religioase, ar fi putut fi oprit să mai creeze aceste lucruri deoarece îndrăznise să spulbere concepțiile populare legate de realitate cu viziunile sale radicale despre viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ca proiecte au constituit un model care ar trebui să ne inspire pe noi toți cei care îndrăznim să ne gândim că vom emite prognoze în viitor. Desene = pag. 15 + 17 Trasarea viitorului Inspirându-mă din abordarea lui Leonardo Da Vinci de a înfățișa viitorul în termeni vizuali, am inițiat un proces pe care l-am denumit „trasarea hărții viitorului.” Trasarea hărții viitorului este un proces care poate pune în lumină oportunitățile la dispoziția unui individ, unei organizații, industrii, piețe, națiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
sau modalitățile de a naviga printre schimbări. Ceea ce urmează este o hartă a viitorului simplificată, care oglindește patru deprinderi necesare pentru o navigare reușită pe traiectoria viitorului: anticiparea, adaptarea, evoluția și inovația. La fel de mult cum m-a influențat Leonardo Da Vinci, o forță de o semnificație identică în realizarea hărților viitorului este vechea metodă a cartografiei. Timp de peste două mii de ani, oamenii au realizat hărți. Chiar înainte de inventarea limbajului scris, hărți simbolice pline de semne iconografice referitoare la locație, geografie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
inovație, ea este un succes. Prin această definiție, inovația nu poate exista într-un glob de sticlă. O idee inovatoare ținută în laborator sau în dosarele unui inventator nu este suficientă. Așa inventive cum se prezentau schițele lui Leonardo da Vinci, ele nu satisfăceau această definiție întrucât ele erau mult prea înaintate față de timpul elaborării lor pentru a fi puse în practică cu succes și a avea un impact economic măsurabil. Rigorile capitalismului - idei, produse, servicii și procese, judecate de către piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Crystal Diversitatea culturală, forța de muncă Ciberdoctori Tehnologia cibernetică Cyjackuri: viitorul pirateriei informaționale Artere de DACRON Viața de zi cu zi și amenințările Hackeri care distrug datele Data din Star Treck: The Next Generation (show-ul de televiziune) Leonardo da Vinci DayStar Dr.Michael DeBakey Agenți inteligenți de sprijin al deciziilor Dell Computer Democrația China, viiorul Clima, viitorul Viitorul Individul, viitorul Inovațiile Tirania Demo (reactorul de fuziune nucleară) Deng Xiaoping Danemarca și globalizarea DEP acei (personalități realizate prin inginerie digitală) Evoluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
luarea de decizii a guvernului Prognozele viitorului Hărțile viitorului (instrumente vizuale) Să vedem marcajele viitorului: semne care indică viitorul Pregătirea pentru confruntările viitorului Viziunea asupra viitorului Domeniul îngrijirii sănătății Conștientizarea informației holistice Inovațiile, impactul asupra Jocul „ucideți viitorul” Leonardo da Vinci Procesul de trasare a hărții viiorului Obiective Prognoze din trecut „conștientizarea previzionară” gândirea reactivă vs. modelarea viitorului impactul riscului futuriști discreți cum se vede și cum va fi modelat viitorul impactul atacurilor de la 11 septembrie trasarea viitorului viteza impactului schimbării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
vreme, erau mai scorojiți decât Îi știam, Însă pe cel de lângă sobă rămĂsese atârnată aceeași reproducere alb-negru după Cina cea de taină. În spatele mesei la care stătea isus cu apostolii se vedea cerul și perspectiva unifocalizată folosită de leonardo da Vinci dădea impresia că toată imensitatea dezolantă a peretelui crăpat, lipsit de fereastră, este absorbită În cerul din tablou. — Îi tare frig acolo jios sub pământ, se plânse tata În timp ce sora mea Îl ajută să-și Înfășoare capul Într-un prosop
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreme, erau mai scorojiți decât îi știam, însă pe cel de lângă sobă rămăsese atârnată aceeași reproducere alb-negru după Cina cea de taină. În spatele mesei la care stătea isus cu apostolii se vedea cerul și perspectiva unifocalizată folosită de leonardo da Vinci dădea impresia că toată imensitatea dezolantă a peretelui crăpat, lipsit de fereastră, este absorbită în cerul din tablou. — Îi tare frig acolo jios sub pământ, se plânse tata în timp ce sora mea îl ajută să-și înfășoare capul într-un prosop
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
prin ideile și personalitatea lor, aparțin lumii în cel mai larg sens posibil. Sînt, aceștia din urmă, vizionarii care într-o bună zi își vor ocupa cuvenitul loc în galeria eroilor culturii, de felul lui Aristotel, Moise ori Leonardo da Vinci, figuri legendare ale istoriei. Și Freud se află printre ei. De aceea, în jurul lui s-a format o școală de discipoli care poate fi la fel de bine considerată o sectă de adepți, un grup de cercetători și preoți prosternați în fața imaginii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu un aparat foto: funcția sa este de a „construi” o imagine pe peretele interior al ochiului. Primii care au înțeles că ochiul este un sistem optic (în condițiile în care aparatul foto nu exista încă) au fost Leonardo da Vinci și Descartes. Imagine, de la stânga spre dreapta Obiect real cornee pupilă cristalin retină imagine retiniană fovee nerv optic 0° Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul conține straturi transparente și arcuite ce curbează razele luminoase reflectate (trimise) de obiecte
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Legea optică și perspectiva În timpul Renașterii, în Italia, cei care pictau decorurile de teatru, iar apoi arhitecții au devenit conștienți de perspectivă, adică de faptul că obiectele se văd din ce în ce mai mici, pe măsură ce se îndepărtează. Pictorul, inginerul și savantul Leonardo da Vinci (1452-1519) a descris cu o mare precizie acest fenomen în tratatul său despre Arta picturii. Probabil că, prin analogie cu primele lentile (din sticlă șlefuită) din care se făceau ochelarii, artiștii ori savanții au ajuns să fie conștienți de acest
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
părea mai mică decât soarele; însă noi vom mai fi pe atunci? Perspectiva se aplică tuturor parametrilor obiectelor, lățimii (traversele dintre șine), dar și lungimii (spațiul dintre traverse), astfel încât traversele par mai scurte, dar și mai apropiate. Și Leonardo da Vinci a observat că perspectiva se aplică în egală măsură luminii (care devine, astfel, mai puțin strălucitoare) și culorilor (ce devin mai puțin saturate). Iată de ce da Vinci e considerat pictorul umbrelor și al luminilor. Concluzie Pe de altă parte, perspectiva
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
traverse), astfel încât traversele par mai scurte, dar și mai apropiate. Și Leonardo da Vinci a observat că perspectiva se aplică în egală măsură luminii (care devine, astfel, mai puțin strălucitoare) și culorilor (ce devin mai puțin saturate). Iată de ce da Vinci e considerat pictorul umbrelor și al luminilor. Concluzie Pe de altă parte, perspectiva nu se aplică în interiorul unui spațiu de câteva zeci de metri. De ce? Întrucât creierul ia în calcul, precum un calculator, alți indici ai distanței pentru a corecta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
luminilor. Concluzie Pe de altă parte, perspectiva nu se aplică în interiorul unui spațiu de câteva zeci de metri. De ce? Întrucât creierul ia în calcul, precum un calculator, alți indici ai distanței pentru a corecta micșorarea generată de perspectivă. Leonardo da Vinci descoperise deja numeroși indici: de exemplu, el credea că există indici ai depărtării ce permit corectarea impresiei noastre de reducere a dimensiunii, că umbrele indică relieful și pozițiile relative dintre obiecte etc. Cercetătorii moderni au confirmat aceste prime observații ale
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numeroși indici: de exemplu, el credea că există indici ai depărtării ce permit corectarea impresiei noastre de reducere a dimensiunii, că umbrele indică relieful și pozițiile relative dintre obiecte etc. Cercetătorii moderni au confirmat aceste prime observații ale lui da Vinci și au descoperit alte mecanisme, în special cel care ne va oferi cheia vederii tridimensionale și a celei binoculare (cu doi ochi). Pentru mai multe detalii Gregory, R.L., L’ Œil et le cerveau, Hachette, Paris, 1966. Hubel, D., L’ Œil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-a, Dunod, Paris, 2006. Fenouillet, F., La Motivation, Dunod, Paris, 2003. Maslow, A.H., „A Theory of Human Motivation”, Psychological Review, nr. 50, 1943, pp. 370-396. 81. De ce resimțiți emoțiile? Psihologia emoțiilor Încă din secolul al XV-lea, Leonardo da Vinci (1452-1519, apud Munn, 1956) distingea chipurile agreabile de cele dezagreabile în funcție de orientarea extremităților sprâncenelor și ale buzelor în sus (chip surâzător) sau în jos (figură tristă sau încruntată). Un secol mai târziu, Descartes arăta, la rândul său, diferențele dintre figura
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pro germano-italiene. Asemenea lucruri se mai întîmplase și în trecut. Ceea ce surprindea pe Ioanide era insignifianța completă a numelor așa-numitei Mișcări. Ioanide avea superstiția notorietății întemeiate pe valoare și-și închipuia că cineva care nu se cheamă Leonardo da Vinci nu e calificat a decide în afacerile publice. Mai reieșea că Doru avea un rol în "Comandament", era dar un factor de importanță și că prin el necunoscuții viitori bărbați de stat voiau să influențeze și asupra lui Ioanide. Arhitectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exclamă: - De unde aveți asta? Extrem de interesantă! Cap de bătrînîn manieră Renaștere. Să chemați pe Expertul, piesa asta trebuie să fie autentică. Ai jura că e de Alfredo sau de școlarii lui Alfredo, marele pictor de Renaștere, contemporan cu Leonardo da Vinci. Ioanide spuse aceste cuvinte așa de sumbru, încît Demirgian nu mirosi maliția și confirmă din cap și oral: . - Alfredo, ziceți! Nu-i exclus, și mie mi s-a părut. . - E un dobitoc! bombăni Ioanide când fu pe trotuar. Tot Smărăndache
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simpatie. Pentru el, femeia frumoasă a reprezentat în același timp imaginea frumuseții artei către care artistul tinde și imaginea frumuseții încarnate. Curiozitatea atentă pe care Tizian o manifesta față de femei s-ar putea asemăna cu aceea a lui Leonardo da Vinci. Amândoi erau "detașați", aproape indiferenți la grațiile feminine asemenea unor medici aplecați asupra misterelor aparenței fizice. Tizian a creat unele dintre cele mai frumoase opere ale artei occidentale. A fost cel mai mare colorist al tuturor timpurilor, a deschis perspectiva
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
evoluția contabilității Apariția contabilității ca știință este marcată de anul 1494, la Veneția, Italia și astfel, este consemnată și prima carte de contabilitate, scrisă de Luca Paciolo<footnote Luca Paciolo, un călugăr franciscan, matematician și prieten al lui Leonardo da Vinci, publica în 1494 la Veneția prima lucrare de contabilitate: Tractatus de computis et scripturis, adică Tratat de contabilitate în partidă dublă. footnote>. Potrivit Dicționarului de economie <footnote Angelescu, C. et al. (2001), op. cit. footnote> , contabilitatea reprezintă un domeniu și instrument
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
1946), Ch. Morris (1946), Th. Sebeok (1974), John Lyons (1977) etc.) Considerat cel mai important filosof al Americii și întemeietorul semioticii moderne, C.S. Peirce (1839-1914) este o personalitate de prim ordin în istoria gîndirii americane, de anvergura unui Leo-nardo da Vinci. Logician, chimist, istoriograf, cartograf, prieten al lui Wiliam James care îi atribuie paternitatea pragmatismului, Peirce este autorul unei opere monumentale (de peste 100000 pagini) din care au fost publicate postum opt volume de Collected Papers (infra C.P.). Strălucitul eseu din 1867
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]