2,160 matches
-
este straniu... Fata îl mângâie pe obraz. NARCISA: Ești iubirea vieții mele! PRINȚIȘOR: Te-am plăcut ... și te urmăresc de mult timp... NARCISA:(vioaie) Aha, erai îngerul meu păzitor!? PRINȚIȘOR: Și tatăl meu a fost din rândul muritorilor... Fata sare vioaie în picioare. NARCISA: Să nu-mi spui că mama ta a fost marțiană!? Băiatul continuă să rămână tolănit în fân. PRINȚIȘOR: Ea a făcut parte din altă lume. Narcisa devine serioasă și un fior o cutremură. NARCISA: Nu te înțeleg
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
Oare nu asta înseamnă Dalila: demon (Lucifer) înălțat până la Demiurg-demiurgie? “Căci cu dorul tău demonic va vorbi călugărește, / Pe când craiul cel de pică de s-arată, pieptu-i crește, / Ochiul înghețat i-l umplu gânduri negre de amor / Și deodată e vioaie, stă picior peste picior, / Ș-acel sec în judecata-i e cu duh și e frumos...”. Acest pasaj, ca orice pasaj de poezie eminesciană, are ermetismul său inițiatic. Femeia răspunde călugărește, “dorului demonic”: cu alte cuvinte, răspunde energiei demiurgice (dorul
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
MAMEI Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri
COROANA MAMEI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341893_a_343222]
-
unduios prin curtea moșului Șcribleac cu un guzgan gri în gură, mare și dolofan, atârnând gras de-o parte a gurii sale, iar în partea cealaltă a gurii ținut în contrapondere de un cap cu urechi largi, cu ochișori mici, vioi, nefericiți, și niște mustăți lungi, mai lungi chiar decât ale motanului! E de râs? Plângi! Referință Bibliografică: Averea Moșului / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
mai sănătoase pentru stomac și se găsesc din abundență în pădure. După multe vorbe duioase la ureche și sfaturi pline de talc, Pândele o convinse pe „spaimă zburătoarelor” să devină vegetariana. De când trecuse la noua dietă, Dalila era veselă, măi vioaie și mirosea bine a mentă și busuioc. Pentru că știa să cânte frumos, toți țăranii din împrejurimi o invitau la petreceri și sindrofii. Vulpea-primadonă ajunsese să cânte în duet chiar și cu cocoșii. Într-o zi, Pândele avu un accident care
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Acesta îi mulțumi codanei și îi spuse că-i va rămâne dator toată viața. În zilele următoare, Dalila i-a mai doftoricit bolnavului rană, i-a adus mâncare și în scurt timp l-a pus pe picioare. A devenit iar vioi și prietenos și toată ziua se învârtea în jurul vulpii. Împreună se duceau pe la ospețe și chiolhanuri, unde primadona Dalila cântă frumos, iar unchiul Pândele juca până își făcea bășici în tălpi: Joacă tuțu' cu mutu', de tremura pământu', joacă și
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
de joacă neîntreruptă cu el, l-au dus bosumflați și fără nicio tragere de inimă, undeva, departe de casă. Dar, câteva ore mai târziu, cine credeți că mă întâmpina bucuros de revedere, în ușa casei? Micuțul ghemotoc alb care, dând vioi din coadă, nu știa cum să-și manifeste mai drăgălaș bucuria revederii! M-a impresionat, desigur, căci era foarte micuț, dar viața m-a învațat că dacă nu am cum să port de grija unui animal, mai bine e să
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
A doua zi de dimineață, Babana simți că cineva trage de pătura cu care era acoperită. În singurătatea ei, se sperie, sări din pat, dar inima-i reveni la loc când văzu pisoiașul jucându-se cu franjurii cuverturii. Acesta era vioi și jucăuș și nu mai arăta slabiciunea pe care o avusese cu o seară înainte. Mieuna parcă mai tare și se mișca mult mai agil. Primi iar o porție de lăptic cu cârpa, după care începu să-și lingă blănița
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
cearta, amenințând că va da jos steagul inamic de pe catargul din curte. Soarele puternic australian decolorase culoarea galbenă a tricolorului românesc, transformându-o în alb, fapt care îl făcea să semene din ce în ce mai mult cu steagului franțuzesc. Buddle, având mersul mai vioi, ajungea mai repede la catarg și se căznea să dea jos steagul românesc. Panait suparăt, lua motanul sub braț și se făcea că pleacă. Bineînțeles urma împăcarea, care se termina de obicei cu un chiolhan. *** Cu timpul, lui Ispas începuseră
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Apropo! Ai aflat că a venit în oraș poetul Eminescu? S-a întors de la Mănăstirea Neamț. E pe deplin sănătos. - Mă bucur! - i-am răspuns. - L-am văzut, în colțul străzii, strângând mâna, cu multă căldură, lui Scipione Bădescu. Era vioi, voinic, fără barbă și fără mustățile pe care le lașase în ultimul timp. Vorbea zâmbind și fuma cu poftă un capăt de țigară. Alături, trebuie să-ți spun că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
zâmbește galeș și intră furtunos în noapte. înserarea își pierde literele, pe drumul dintre cina frugală și adormitul cu bărbia înfiptă în furculița stresului. cât de frumoasă este viața între două coli de hârtie, din care capul șarpelui își arcuiește vioi trupul iar coada stă între două degete ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul și
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
se topesc Dar ele rămân veșnic tăcute. Când nu te visez în noapte Acoperită de privirea-mi avidă, Cu tine sunt lucrurile toate Nimic nu poate să te dividă. Te văd mereu cu plinu-ți surâs Trecând în față cu pasul vioi, Arcuindu-ți mijlocul tău strâns Fără nici-o distanță-ntre noi. Valea Călugărească Mai 1966 Referință Bibliografică: Visez în noapte / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 391, Anul II, 26 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
VISEZ ÎN NOAPTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340649_a_341978]
-
conspirativ. Am planuri mari cu tine. Ești frumoasă foc și am auzit că ai și un caracter pe măsură, clipi conspirativ. Alma se abținea să nu izbucnească în râs. Coborâ ochii în podea și se prefăcu rușinată. Lady Annie era vioaie, simpatică ... puțin beată. Știa de la Marge că bătrâna doamnă le cam trăgea la măsea. Dar avea un suflet mare. Cel mai important lucru, rangul îi permitea să dea cu tifla cui dorea. - Camera ta e pregătită. Și baia. Poți urca
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
din ce în ce mai multă ură, să mă țină cu tot dinadinsul captiv în propria conservă. - Păi... ce să zic... - Noa binie, încheie Tușa drama, dimineață te-aștept. Da să vini! Când ușa magazinului s-a închis, am deschis ușa sobei. Tușa respire vioaie aer curat, eu sorbeam din țigară fum, cât mai adânc, să-i simt catranul cu toată ființa. Pentru bătrâni, salutul era o urare. Îți urau ziua bună sau sănătate sau noroc, tu trebuia să le mulțumești, întorcându-le urarea. Pentru
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
acolo?" Mă mai întreabă dacă vreau și dacă m-am lovit de așa ceva. "Nu pot să te refuz, îi spun. Ba chiar, uite, mă gândesc să fac ceva de genul VICE. Era seară. Eram cât se poate de viu și vioi, fără dureri sau jene notabile. Nu m-am aruncat în fața niciunei mașini, dar mi-am intrat atât de tare în personaj, încât a doua zi dimineața m-am trezit de parcă adormisem cu geamul deschis, cineva intrase și mă tocase mărunt-mărunt
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
Oaidă. În tălmăcire, numele Janice înseamnă “Dumnezeu este îndurător”, iar părinții - Marcel și Ondina Oaidă - nu l-au ales întâmplător pentru fiica lor. Ei au dorit să Îi mulțumească astfel Tatălui Ceresc pentru darul oferit lor - o fetiță frumoasă, drăgălașa, vioaie și sănătoasă, care recent, mai exact pe 23 martie 2010, a împlinit patru luni. Pe 23 noiembrie 2009, în Lawrenceville, Georgia, a venit pe lume Janice Oaidă. În tălmăcire, numele Janice înseamnă “Dumnezeu este îndurător”, iar părinții - Marcel și Ondina
DUMNEZEU ESTE INDURATOR PRIN ZAMBETUL DE INGER AL MICUTEI JANICE OAIDA DIN ATLANTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344313_a_345642]
-
Oaidă. În tălmăcire, numele Janice înseamnă “Dumnezeu este îndurător”, iar părinții - Marcel și Ondina Oaidă - nu l-au ales întâmplător pentru fiica lor. Ei au dorit să Îi mulțumească astfel Tatălui Ceresc pentru darul oferit lor - o fetiță frumoasă, drăgălașa, vioaie și sănătoasă, care recent, mai exact pe 23 martie 2010, a împlinit patru luni. Din România în South Carolina și Georgia Marcel Dumitru, de profesie electrical engineer, s-a născut pe 6 iulie 1974 la Câmpia Turzii, în județul Cluj. Pe
DUMNEZEU ESTE INDURATOR PRIN ZAMBETUL DE INGER AL MICUTEI JANICE OAIDA DIN ATLANTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344313_a_345642]
-
crezare. Știam că milițianul s-a dus și la Pândele să-i ia și lui o declarație, dar el, amaratul, era la pământ și nu a scos nimic de la el. A doua zi mă trezesc cu un țigan tânăr și vioi, vine cu o gură mare la mine ca i-am omorât pe socru-su. Îi spun că era beat crița și s-a proptit în oglindă mea retrovizoare, în timp ce eu circulam corect pe partea carosabila cu o viteză foarte mică
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
cele două straturi erau gata însămânțate cu ceapă. Am vrut să plec dar nu m-a lăsat să merg la masa de la scoala, astfel că am rămas să mănânc la familia dumneaei. Mama doamnei era și ea o femeie destul de vioaie pentru vârsta ei, pregătise câteva ochiuri de ouă cu jumări, si se scuză că nu gătise ceva mai bun. La masa am fost servit cu țuică însă am gustat doar un mic păhărel și am refuzat paharul de vin oferit
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
fost primul cu care a dansat. Era subțirică, cu un mijlocel tras ca printr-un inel, părul lung și des, pe care îl purta liber sau strâns la spate când era la școală, uneori, „coadă de cal”, ochi căprui și vioi, o gură frumoasă care îi dezvelea o dantură perfectă. Între timp, îi povestise și colegei sale de cameră despre propunerea de prietenie iar aceasta a sfătuit-o să accepte că este un băiat plăcut, bun la învățătură și la locul
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( V ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343902_a_345231]
-
Valeria) dar cu alte trăsături, împlicate în alte subiecte. Stilul pe care îl adoptă Georgi Cristu este unul clar, aproape modern, tineresc, păstrând totuși trăsături autohtone românești (vorbim aici de unele expresii uzuale), cu fraze scurte, cu verbe, un stil vioi și concis în narațiune, fără prea multe descrieri stilistice și nici nu se oprește îndelung la portretizarea personajelor. Pe parcursul firului narațiunii, autorul lasă cititorul să intuiască ce fel de personaje sunt, după felul cum le implică în acțiune. Destinele lor
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
preciză Tinu cu tristețe în glas, mângâind fruntea și părul Danielei. Fetița se retrăsese, mai întâi, părând a se speria de ochelarii mari, fumurii, pe care-i purta acel domn din fața ei. S-a lăsat apoi mângâiată și își muta vioaie ochișorii de la Iustin la Iuliana și invers, zâmbindu-le ghidușă. - Da, Iustin! La fetiță mă uitam... Este atât de drăgălașă, ce n-ai văzut! O tot privesc și nu-mi vine să cred. Nu știu, dar nu mă înșel deloc
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
care are rolul de a-i despărți sau, cine știe? poate, de a le consolida relația. „Înaltă, suplă, cu picioare zvelte scoase în evidență de blugii elastici, cu mijlocel subțire și mlădios, cu sâni crescuți armonios, se remarca prin mersu-i vioi pe stradă și în orice împrejurare. Nu-și etala ostentativ nimic din frumusețea-i naturală și întreținută cu evidentă grijă. Se îmbrăca modest și curat. Nu purta uniformă. Când nu îmbrăca pantaloni, fustele lungi până aproape de genunchi și bluzele călcate
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
fiecare făcând parte din loturi diferite de sportivi aflați în cantonament. S-au văzut întâmplător la antrenamentele de atletism și, chiar în seara zilei cu pricina, la restaurant s-au recunoscut, s-au prezentat și au dansat împreună. Era la fel de vioaie precum o vedea acum printre mese și dansa elegant, cu pași ușori, pe vârful picioarelor, adesea, simțind melodia cu inima și trupul, trăind vizibil semnificația ei... Au rămas prieteni buni și au corespondat câțiva ani, timp în care s-au
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
acest fapt, mă fac să-mi ies din carapace de multe ori recoltându-mă...! De-a lungul vremilor specialiști în psihologia cuplului au tras concluzia nefericită precum că nu lipsa sexului produce nefericire, pentru că acesta e, așa cum o fi, mai vioi ori mai bleguț(dar, poate fi așa din lipsa dragotei..).. la fel cum nu lipsa totală a banilor... hmm, de fapt aci e chiar invers, că cine are - tot își mai dorește, dar nu-i prisosește niciodată și nici nu
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]