1,439 matches
-
să călărească peste șalele unei bombe de aur. Nopți în șir, când s-a făcut dragoste, s-a făcut dra goste doar cu femeia cu pubis de aur ce lăsa-n nisip, de câte ori pleca, o adâncitură în for mă de violoncel. În ultima zi a sejurului meu din vara aceasta, după ce dimi neața sprijinise iar cerul cu creștetul ei de cariatidă, vorbind la mobilul al cărui ecran învăpăiat îi fulgera pe obraz, femeia profilată pe vânt și pe scoici n-a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
corzilor minore ale unui marfar nesfârșit. Uimită, ea îi atinge urechea. Tocmai mi-am adus aminte visul de azi-noapte. Ce frumos! Am visat că eram cu toții și cântam. Tu și cu mine, Mark și Karin, așa cred. Eu cântam la violoncel. Nici măcar n-am pus vreodată mâna pe un violoncel. Dar se auzea o muzică... incredibilă! Cum poate face creierul așa ceva? Adică, să imite cântatul la un instrument, mai înțeleg. Dar cine compunea muzica aia? În timp real? Eu nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atinge urechea. Tocmai mi-am adus aminte visul de azi-noapte. Ce frumos! Am visat că eram cu toții și cântam. Tu și cu mine, Mark și Karin, așa cred. Eu cântam la violoncel. Nici măcar n-am pus vreodată mâna pe un violoncel. Dar se auzea o muzică... incredibilă! Cum poate face creierul așa ceva? Adică, să imite cântatul la un instrument, mai înțeleg. Dar cine compunea muzica aia? În timp real? Eu nu pot nici măcar să citesc o partitură. Cele mai minunate armonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prost. Dădu la o parte tapiseria, intră și lovi cu umărul un microfon care atîrna. Se trezi în fața a patru portative, fiecare cu omul său. O femeie sfrijită, îmbrăcată într-o rochie lungă din catifea roșie, se lupta cu un violoncel. Trei bărbați în frac, veste albe și papioane zgîriau o violă și două viori. Unul dintre ei era Ozenfant. îi reduse pe ceilalți la tăcere cu un strigăt răgușit și se îndreptă marțial spre Lanark, cu vioara sub cot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
puțin poiana înflorită din Sibma, bogată în vițe și Eleale pînă la piscina asfaltată; soarele, vîntul și spuma orbitoare; triumful Galateei și căsătoria ei cu Grant; prăbușirea Cocqigrues; Dumnezeu se predă; înflorirea strălucitorilor ciulini cenușii; construcția acelei Nephelococugia; ciocîrliile, alăutele, violoncelele, violetele și revărsarea de furie; vapoarele de cursă liberă pe fluviul Clyde; fericirea și activitatea pozitivă a lui Coulter, venirea lui McAlpin și învierea lui Aiken Drummond; Apoteoza și încoronarea Fecioarei AmyAnnieMoraTracyKatrina Veronica Margaret Inge Inge Inge Inge Inge Inge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
propagandă. Gosseyn avea impresia că se află undeva, în fundul unui puț adânc și că se prăbușește, se prăbușește... ― Ce se va întîmpla cu restul de două sute de milioane? ― își auzi singur vocea răgușită. ― Teroarea! ― zise X cu vocea sa de violoncel. Teroarea fără milă împotriva tuturor acelora care se opun. Istoria a dovedit-o clar că nu este niciodată greu să controlezi masa unei populații decapitate de conducători. Ori, pe Venus, conducerea este colectivă la o scară foarte mare, de unde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
propagandă. Gosseyn avea impresia că se află undeva, în fundul unui puț adânc și că se prăbușește, se prăbușește... ― Ce se va întîmpla cu restul de două sute de milioane? ― își auzi singur vocea răgușită. ― Teroarea! ― zise X cu vocea sa de violoncel. Teroarea fără milă împotriva tuturor acelora care se opun. Istoria a dovedit-o clar că nu este niciodată greu să controlezi masa unei populații decapitate de conducători. Ori, pe Venus, conducerea este colectivă la o scară foarte mare, de unde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fericirea care m-a copleșit a doua zi când am fost salvat. Nici nu mi-a păsat de degerături. Totuși atunci s-a decis destinul meu. Dacă n-aș fi fost pe munte atunci, puteam să cânt și azi la violoncel, admițând că aș fi părăsit chirurgia pentru muzică așa cum doream. Poate aș fi ajuns un muzician bun. Cine știe? Așa, nu sânt decât un doctor ratat, care nu e în stare să vadă o rană deschisă fără să se crispeze
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am o profesie nobilă trebuie să alung infernul din sufletul unor oameni care n-au rezistat. Unii suferă de boli ereditare, dar alții au ajuns aici pentru că n-au rezistat. O coardă a sufletului lor a pleznit. Ca la un violoncel. Și deodată melodia nu mai e normală. Scârțâie. Ce e infernul? O coardă ruptă. Ajunge o singură coardă ruptă și unitatea, minunea, se sfărâmă. Omul nu mai e om. Infernul pune stăpânire pe sufletul lui. E aspră și nobilă lupta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fericirea care m-a copleșit a doua zi când am fost salvat. Nici nu mi-a păsat de degerături. Totuși atunci s-a decis destinul meu. Dacă n-aș fi fost pe munte atunci, puteam să cânt și azi la violoncel, admițând că aș fi părăsit chirurgia pentru muzică așa cum doream. Poate aș fi ajuns un muzician bun. Cine știe? Așa, nu sunt decât un doctor ratat, care nu e în stare să vadă o rană deschisă fără să se crispeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
am o profesie nobilă, trebuie să alung infernul din sufletul unor oameni care n-au rezistat. Unii suferă de boli ereditare, dar alții au ajuns aici pentru că n-au rezistat. O coardă a sufletului lor a pleznit. Ca la un violoncel. Și deodată melodia nu mai e normală. Scârțâie. Ce e infernul? O coardă ruptă. Ajunge o singură coardă ruptă și unitatea, minunea, se sfărâmă. Omul nu mai e om. Infernul pune stăpânire pe sufletul lui. E aspră și nobilă lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
GROAPA DIN TAVAN Teatru Volumul 2editia a II-a CUPRINS Buzunarul cu pâine....... Artur, osânditul......... Bine, mamă, da’ ăștia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă-n actu’ întâi...... Groapa din tavan....... Și cu violoncelul ce facem?..... Călătorul prin ploaie...... Anexă: Extrase dintr-un dosar de presă, 1991-1995 BUZUNARUL CU PÎINE Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU BASTON BĂRBATUL CU PĂLĂRIE În jurul unei fântâni părăsite. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE și BĂRBATUL CU BASTON stau aplecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se zvârcolește de câteva ori, apoi se liniștește, strivit de melodia care ia în posesie universul; ultima imagine: SOLDATUL BINE ECHIPAT agățat de mânerul chepengului; cele trei cadavre în sânge; melodia, tot mai puternică, triumfând peste specia umană.) ȘI CU VIOLONCELUL CE FACEM? Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
melodia care ia în posesie universul; ultima imagine: SOLDATUL BINE ECHIPAT agățat de mânerul chepengului; cele trei cadavre în sânge; melodia, tot mai puternică, triumfând peste specia umană.) ȘI CU VIOLONCELUL CE FACEM? Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mânerul chepengului; cele trei cadavre în sânge; melodia, tot mai puternică, triumfând peste specia umană.) ȘI CU VIOLONCELUL CE FACEM? Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că dormitează în scaunul său, cu ceafa sprijinită de perete. DOAMNA CU VOAL pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU VIOLONCELUL CE FACEM? Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că dormitează în scaunul său, cu ceafa sprijinită de perete. DOAMNA CU VOAL pare că ascultă muzica, transpusă. În apropierea ușii de la intrare - două umbrele lăsate deschise, să se scurgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că dormitează în scaunul său, cu ceafa sprijinită de perete. DOAMNA CU VOAL pare că ascultă muzica, transpusă. În apropierea ușii de la intrare - două umbrele lăsate deschise, să se scurgă apa. Intră BĂRBATUL CU ZIARUL. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
celelalte, să se scurgă. Se scutură de apă cercetând încăperea cu privirile. BĂRBATUL CU ZIARUL: Puf! Ce vreme! (DOAMNA CU VOAL și-a ridicat voalul și-l privește pe BĂRBATUL CU ZIARUL. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide ochii, apatic. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându-se către toată lumea.): Așteptați de mult? BĂTRÎNUL CU BASTON (Schimbând o privire cu DOAMNA CU VOAL.): De vreun ceas. DOAMNA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de apă cercetând încăperea cu privirile. BĂRBATUL CU ZIARUL: Puf! Ce vreme! (DOAMNA CU VOAL și-a ridicat voalul și-l privește pe BĂRBATUL CU ZIARUL. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide ochii, apatic. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându-se către toată lumea.): Așteptați de mult? BĂTRÎNUL CU BASTON (Schimbând o privire cu DOAMNA CU VOAL.): De vreun ceas. DOAMNA CU VOAL (Cu întârziere de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe jumătate ud.) Și, nimic? BĂTRÎNUL CU BASTON (După o ezitare.): Nimic. BĂRBATUL CU ZIARUL (Abandonând ziarul ud pe scaunul de alături.): Poftim! Să mai cumperi ziare. (Pauză. BĂRBATUL CU ZIARUL pare să-l descopere în sfârșit pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL. Ascultă câteva zeci de secunde, se ridică, se apropie de BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, face un gest ca și cum ar dirija, se întoarce, se așează lângă BĂTRÎNUL CU BASTON.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă ține tot așa... o să avem inundații. DOAMNA CU VOAL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU ZIARUL (Abandonând ziarul ud pe scaunul de alături.): Poftim! Să mai cumperi ziare. (Pauză. BĂRBATUL CU ZIARUL pare să-l descopere în sfârșit pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL. Ascultă câteva zeci de secunde, se ridică, se apropie de BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, face un gest ca și cum ar dirija, se întoarce, se așează lângă BĂTRÎNUL CU BASTON.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă ține tot așa... o să avem inundații. DOAMNA CU VOAL: Tot așa toarnă? BĂRBATUL CU ZIARUL: Tot. BĂTRÎNUL CU BASTON: La mine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU ZIARUL: Dacă ține tot așa... o să avem inundații. DOAMNA CU VOAL: Tot așa toarnă? BĂRBATUL CU ZIARUL: Tot. BĂTRÎNUL CU BASTON: La mine e deja apă-n pivniță. DOAMNA CU VOAL: Și la mine e umed. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte repetitiv, obsedant.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Aplecându-se discret către cei doi și schițând un gest către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.): Dumnealui așteaptă și el? BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu știm. DOAMNA CU VOAL: Noi, de când am venit... dumnealui cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
La mine e deja apă-n pivniță. DOAMNA CU VOAL: Și la mine e umed. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte repetitiv, obsedant.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Aplecându-se discret către cei doi și schițând un gest către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.): Dumnealui așteaptă și el? BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu știm. DOAMNA CU VOAL: Noi, de când am venit... dumnealui cântă. BĂRBATUL CU ZIARUL: De un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: De un ceas, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și n-ați stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
VOAL: Cânta singur, era deja început. Pauză. BĂTRÎNUL CU BASTON: Totuși... nu cântă rău. BĂRBATUL CU ZIARUL: A, nu. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ne mai ține de urât. DOAMNA CU VOAL: Eu una am uitat complet de timp. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL repetă obsedant aceeași bucată muzicală.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Păcat că nu știm ce cântă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Eu nu mă prea pricep, dar pare ceva cunoscut. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și mie mi se pare c-am mai auzit. BĂTRÎNUL CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
precis. DOAMNA CU VOAL: Exclus. Nu e nici una, nici alta. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ș-atunci ce e? DOAMNA CU VOAL: Poate să fie orice. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Atunci m-am lămurit. DOAMNA CU VOAL: Păi, nu? (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat la violoncel.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Oricum, e interesant că execută fără partitură. BĂRBATUL CU ZIARUL: Da, nu e rău. DOAMNA CU VOAL: Are totu’-n cap. Și ăsta-i un talent. BĂRBATUL CU ZIARUL: Taică-meu, săracu’, știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]