1,522 matches
-
jurnalele, au permis o estimare a volumului de exersare pe care au efectuat-o grupurile de violoniști de la începutul studiilor până la vârsta de 20 de ani. Grupurile s-au diferențiat mult din acest punct de vedere: s-a estimat că violoniștii cei mai buni acumulaseră, fiecare, peste 10 000 de ore de exersare, în comparație cu circa 8 000 de ore în cazul violoniștilor buni și cu 4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vârsta de 20 de ani. Grupurile s-au diferențiat mult din acest punct de vedere: s-a estimat că violoniștii cei mai buni acumulaseră, fiecare, peste 10 000 de ore de exersare, în comparație cu circa 8 000 de ore în cazul violoniștilor buni și cu 4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
000 de ore în cazul violoniștilor buni și cu 4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au tras concluzia că violoniștii cei mai buni exersau până aproape de limita maximă suportabilă. Al doilea studiu, despre pianiști de nivel înalt, a confirmat concluziile trase din studiul despre violoniști. Mai mult, studiile citate de Ericsson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au tras concluzia că violoniștii cei mai buni exersau până aproape de limita maximă suportabilă. Al doilea studiu, despre pianiști de nivel înalt, a confirmat concluziile trase din studiul despre violoniști. Mai mult, studiile citate de Ericsson et al. (de exemplu, despre scriitori) au arătat, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au tras concluzia că violoniștii cei mai buni exersau până aproape de limita maximă suportabilă. Al doilea studiu, despre pianiști de nivel înalt, a confirmat concluziile trase din studiul despre violoniști. Mai mult, studiile citate de Ericsson et al. (de exemplu, despre scriitori) au arătat, de asemenea, că există limite ale capacității de a efectua o activitate deliberată care implică eforturi mari și că persoanele care au ajuns la cel mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ajungem la aproape 2 000 de ore de spectacol, fără să luăm în calcul nici o repetiție sau exersare în afara scenei. Trebuie să notăm că acest timp cumulat este inferior celui stabilit de către Ericsson și colaboratorii săi (1993) în cazul tinerilor violoniști și pianiști. Deoarece cariera lor era în domeniul muzicii ușoare, activitatea membrilor formației Beatles implica mai puțină tehnică decât interpretarea și compunerea unor lucrări de muzică clasică, astfel încât era nevoie de mai puțină exersare pentru a ajunge la cel mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În plus, cu toate că rămâne deschisă problema dacă a cânta la vioară este sau nu o activitate creativă, analiza făcută de Ericsson și colaboratorii săi (1993) include grupuri de control, în sensul că ei au evaluat volumul de exersare efectuată de violoniștii aflați pe diferite trepte de împlinire și au descoperit că violoniștii de pe treptele superioare exersaseră mai mult. Rediscutarea argumentelor empirice în favoarea teoriei tensiunii La începutul capitolului am trecut în revistă pe scurt două dovezi care par să sprijine ferm teoria
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este sau nu o activitate creativă, analiza făcută de Ericsson și colaboratorii săi (1993) include grupuri de control, în sensul că ei au evaluat volumul de exersare efectuată de violoniștii aflați pe diferite trepte de împlinire și au descoperit că violoniștii de pe treptele superioare exersaseră mai mult. Rediscutarea argumentelor empirice în favoarea teoriei tensiunii La începutul capitolului am trecut în revistă pe scurt două dovezi care par să sprijine ferm teoria tensiunii: relația în formă de U inversat dintre educația formală și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
a făcut publicistică politică, dar și pe chestiuni cultural-artistice. Un frate al lui G. a fost Ion Gesticone, pictor și grafician. G. și-a făcut instrucția în capitală, succesiv la liceele „Mihai Viteazul” și „Gheorghe Lazăr” (terminat în 1921). Bun violonist, a urmat o vreme Conservatorul. În 1922 a absolvit și Școala de Ofițeri de Rezervă din Timișoara. Respectând tradiția familiei, face studii la Facultatea de Drept din București (1922-1926) și este apoi funcționar la Banca Românească până în anii ‘50, în
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
germană la Reghin, apoi, la Cluj, va fi elev al Liceului de Muzică (1960-1967) și student al Conservatorului „Gheorghe Dima”, secția vioară (1967-1972). După absolvire se angajează redactor la Studioul de Radio clujean (1972-1985), în același oraș face parte, în calitate de violonist, din Orchestra Filarmonicii (1985-1989), iar în 1990 trece la Studioul TVR, ca redactor, apoi realizator de emisiuni. Debutează cu versuri la „Steaua” în 1965, iar editorial cu volumul de proză scurtă Portocale și cascadori, apărut în 1978. Mai colaborează la
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
valoroasă scriere a sa. Aspirația către ideal, către împlinirea neabătută a destinului, către depășirea prozaicului și a nesemnificativului - pe care, chiar în aceeași perioadă, Mircea Eliade o considera extrem de rară în literatură română - constituie tema centrală a cărții. Un tânăr violonist, Paul Manolache, care nu e prezent nici o clipă direct în paginile cărții, ajuns o celebritate la Paris, devine punct de reper pentru urbea din care s-a desprins, cu micimile și josniciile ei, și mai ales pentru Annibal Ionescu, profesorul
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
sau pentru ei personal, toate avantajele posibile. E un bun prilej pentru autor de a prezenta fațetele târgului de provincie, cu nuanțe mai mult caragialești decât sadoveniene. Admirabil e surprinsă psihologia creșterii și descreșterii interesului public față de Angelica Manolache, mama violonistului, în funcție de știrile care vin din străinătate. Atâta timp cât presa franceză anunță succesele artistului, toți îl consideră un simbol al orașului, iar mamei i se acordă întreaga considerație. Se pregătește chiar, în urma unei farse à la Caragiale, printr-o telegramă mistificată, primirea
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
consideră un simbol al orașului, iar mamei i se acordă întreaga considerație. Se pregătește chiar, în urma unei farse à la Caragiale, printr-o telegramă mistificată, primirea oficială a tânărului. Când însă știrile despre succesul lui încetează să mai apară și violonistul își tot amână venirea, târgul își îndreaptă atenția spre alte subiecte, punct în care romanul s-ar fi putut încheia anodin. Dar, printr-o mișcare imprevizibilă, autorul răstoarnă cursul întâmplărilor și dă o tentă de mister întregii construcții epice. Paul
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
iluzia supraviețuirii sale o întreținea cu dăruire, recunoștință și iubire secretara sa (pe care el o salvase cândva pe malul lacului Léman), trimițându-i regulat mamei scrisori de răspuns bătute la mașină și fotografii vechi, retușate. La data anunțată, în locul violonistului sosește credincioasa lui secretară, care îi comunică Angelicăi Manolache adevărul. Impresionată de devotamentul fetei, mama violonistului o îmbrățișează ca pe propria-i fiică. Tenta aceasta de umanism și de înfrățire peste durere trece și în celelalte cărți, fiind o idee
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
salvase cândva pe malul lacului Léman), trimițându-i regulat mamei scrisori de răspuns bătute la mașină și fotografii vechi, retușate. La data anunțată, în locul violonistului sosește credincioasa lui secretară, care îi comunică Angelicăi Manolache adevărul. Impresionată de devotamentul fetei, mama violonistului o îmbrățișează ca pe propria-i fiică. Tenta aceasta de umanism și de înfrățire peste durere trece și în celelalte cărți, fiind o idee constantă a prozei lui V. Scris cu nerv și cu inventivitate verbală, romanul rezistă, în pofida unor
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
constant al tiraniei politice, un pacifist ardent și un susținător al sionismului. În materie de îmbrăcăminte și de convenții sociale, s-a remarcat că un individualist. Avea un deosebit simt al umorului, o modestie moderată și un oarecare talent că violonist. Inscripția de pe piatră funerară a lui Newton i se potrivește mai bine lui Einstein: "Muritorii să se bucure că a existat o asemenea podoaba a speciei umane". Din cauza unei boli netratate o lungă perioadă de timp și refuzului de a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
după manuscrisul găsit la mănăstirea Coșula, punând În evidență Însemnătatea acestui manuscris din jurul anului 1650 pentru istoria limbii române. În partea a II-a, „Probe de sinonimică românească”, autoarea prezintă câteva serii de termeni sinonimi, cum sunt cei pentru: gravidă, violonist, șobolan, gură, bot, cioc, cascadă, colină (p. 56). Desigur, astfel de bibliografii sunt utile pentru că oferă cititorului interesat de materia tratată un scurt rezumat al conținutului. 2.5. Bibliografia unui autor Aceasta consemnează tot ce a scris autorul În cauză
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un solist de muzică de orice fel - persoana respectivă trăind numai din banii colectați dela consumator - și cunoscând acest mănunt, te jeneji să nu-i oferi o sumă din mai multe cifre: solistul vine la masa ta acompaniat de un violonist și privindu-te Într-o așa manieră Încât imediat introduci mâna În buzunar...! În cele din urmă ajungând acasă și făcând o mica socotelă a banilor cheltuiți constați cu surprindere: ai plecat flămând dela restaurant iar cu banii plătiți acolo
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ziua fiindcă meniul era: carne, cu carne din carne și deasupra fripturi cu sarmale. N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf (încaltea, omul foarte drăguț, într-o pauză de cântece patriotice și hore mehedințene, mi-a cântat Balada, uitându-se în ochii mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bazele Fundației Celibidache 1. Vezi, cei care au rămas au nevoie să fie călăuziți în continuare de spiritul și mai ales de bunătatea ființei lui. — Spune-mi, Ioana, l-ai cunoscut pe Yehudi Menuhin? — Ne era mare prieten, era un violonist colosal și avea un suflet nemaipomenit. L-am revăzut la București, la Festivalul Enescu, prin anii ’90. Dirija un concert. În sală era și Regele Mihai. După spectacol a urmat o tratație. Am coborât cu Menuhin și l-am văzut
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pus bazele Fundației Celibidache. Vezi, cei care au rămas au nevoie să fie călăuziți în continuare de spiritul și mai ales de bunătatea ființei lui. — Spune-mi, Ioana, l-ai cunoscut pe Yehudi Menuhin? — Ne era mare prieten, era un violonist colosal și avea un suflet nemaipomenit. L-am revăzut la București, la Festivalul Enescu, prin anii ’90. Dirija un concert. În sală era și Regele Mihai. După spectacol a urmat o tratație. Am coborât cu Menuhin și l-am văzut
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
fereastră și-napoi. Cred c-ar trebui să ne căsătorim. Bine, n-a fost cererea în căsătorie plină de romantism la care visase Susan... nu fusese o scenă din aia cu genunchiul în pământ, în vârful turnului Eiffel, cu un violonist care să cânte în fundal, dar fusese un pas uriaș înainte. Așa că femeia a zâmbit. Ar fi minunat. Și m-am gândit foarte bine la ceea ce mi-ai spus... în legătură cu copilul. Susan a tăcut, dar a clătinat din cap. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ține fără să-și folosească mâinile. De fapt, cred că mama ar fi putut să gătească și să-și poarte vioara în același timp sub bărbie. În locul unde o prindea totdeauna, mama avea o pată roșie. Pata care îi rămâne violonistului de la dezmierdarea viorii n-are nimic de-a face cu un sărut supt. Pe acela îl primești de la fete. Vioara era foarte ușoară. De neînțeles că se cânta așa greu la ea. Mama o acorda. Când ea cânta în sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dispuși În semicerc În fața șamanului lor particular, care este dirijorul, și care Într-una din zile, Într-o oarecare săptămână, lună și an din viitor, vor primi acasă scrisorica de culoare violetă și vor lăsa locul liber, până ce un alt violonist, sau flautist, sau trompetist, va veni să se așeze pe același scaun, poate cu un alt șaman făcând gesturi cu bețișorul pentru a convoca sunetele la conspirația muzicală, viața e o orchestră care cântă continuu, acordată, dezacordată, un pachebot titanic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]