1,211 matches
-
Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra salamandra"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis") sau buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra salamandra"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis") sau buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui. Cu referire la Codrii Moldovei la începutul secolului
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
produce prin asfixiere datorată pătrunderii apei în căile respiratorii. Dragonul de mare, pisica de mare, vulpea de mare și scorpia de mare sunt singurele animale veninoase din Marea Neagră. Veninul lor, denumit "toxallumină", este foarte toxic fiind asemănător cu cel al viperelor, dar se află în doze mai mici. Înțepăturile lor sunt foarte dureroase, veninul inoculat având o acțiune inflamatorie și conducând la tulburări respiratorii și cardiace. Ca antidot, se injectează în locul înțepat cantități mici de soluție de permanganat de potasiu în
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
volatil în N-metil-N-formilhidrazină și monometilhidrazină. Monometilhidrazina care a fost folosită în trecut ca combustibil la rachete, inhibă coenzima piridoxil fosfat și acidul gamaaminobutiric (GABA). N-metil-N-formilhidrazina inhibă enzimele citocromului P450. Desfășurarea intoxicației, denumită „sindromul giromitrian”, este similară cu acea a "bureților viperei" cu privire la natura de două faze a simptomelor. După o perioadă de latență de 6-12 ore, simptomele otrăvirii se manifestă prin greață, vărsături, dureri de cap, dar numai rar diaree apoase. In cazurile ușoare, aceste simptome dispar după 2-5 zile. În
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto alba") Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandră ("Salamandra salamandra"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"). În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto alba") Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandră ("Salamandra salamandra"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"). În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Una din cauzele principale a acestei degradări a constituit-o pășunatul. Vedeți, Agave, Creosote bush, Lechuguilla, Mesquite, Prickly pear, Sotol, Yucca, Grasses Printre speciile care inca sunt parte a ecosistemului se numără "liliacul fără coadă" (big free-tailed bat), "coiotul" (coyote), "vipera cu spate de diamant" (diamondback rattlesnake}, "șobolanul-cangur" (kangaroo rât), roadrunner, "liliacul vampir" (vampire bat), etc.
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
investigației subtile urmând a fi publicate într-un ziar concurent. Elenor este total împotriva acestui proiect, dar Adrian accepta într-un final, spre uimirea lui Șam, ce nu speră să își convingă atât de ușor prietenul să intre în văgăuna viperei. Pentru Adrian interviul este însă o ieșire din monotonia vieții patriarhale, o joacă, ca pe vremea studenției, când cei doi prieteni se întreceau în soții. Peste exact o săptămână, Adrian Ladlow își așteaptă liniștit pradă. Soția decisese să nu ia
Crudul adevăr () [Corola-website/Science/306736_a_308065]
-
pentru Europa. Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii Cazanelor), "Daphne laureola", "Taxus baccata" etc. Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii Cazanelor), "Daphne laureola", "Taxus baccata" etc. Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa), 37
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]